Primăvara, 1922 (Anul 2, nr. 2-52)

1922-06-25 / nr. 26

[ MUZEUL .c'rc5 nnn" JIMBOLIA II. Nr. 26-t­n an . . 44 Lei. Pentru țărani, preoți, învățători. Un an . . . 32 Lei. 6 luni . . .16 Lei. Cenzurat Petru Barmicol&ui-mare, 25 iunie 1922 MBnK&HBBB933BEBUHBlSZZBStfBBBMH8eBZE2S3BB5HSHaaaHBBaHIM Abonamente noui și la­­cassează în America: Nicolae Toconița Nr 831 N. American Str Ph­iladelphia Pa. iar George Staica Nr 5531 Russel si Detroit Mich Radaciia și Admi­nistrația: Librăria Primăvara Str. Principele Carol Nr. 36­­ 2 Dolari. Pentru streinătate 64­ei 3 luni ... 8 Lei. Pentru America: Spicele Doamne! și mândre-s mai holdele acum în luna lui iunie. Cum stau firele de grâu înșirate unele lângă altele, pare că sunt o armată puternică trimisă de Dzeu pe pământ. Soldații aces­tei armate minunate sunt blânzi și fiecare aduce în ranița lui nu plumbi ucigători, ci pâne dulce care va avea să potole­ască foamea copilașilor cari în toată ziua strigă, cu gurița lor drăgălașe , pâne, pâne ! Sunt oameni cari nu văd bi­serica cu anii de zile din dife­rite pricini. Unul nu are haine altul nu are voie, la al treilea nu-i vine la socoteală să deie ochi cu Dzeu, că de­ h multe păcate s-au adunat pe suflet. Dar la holdă trebuie să mer­gem cu toți și minune mare căci îl aflăm pe Dzeu! Și ce păcate grele fac când spun vorbe de acestea nesăbuite. In­­chipuiți-vă că ar fi fost pe pământ toate bunătățile aur, argint, păduri și isvoare și pâne n’ar fi fost. Care ar fi fost urmarea? Toți oamenii s’ar fi prăpădit pentru că­ nici cultura nici viața nu e cu putință fără mica și neînsemnata boabă de grâu! Și cine a lăsat prima boabă, cine a făcuto? Iată o în­trebare pe cari toți învățații pământului trebuie să o deslege într’un singur fel. Prima boabă de grâu este dela bunul Dzeu. Oamenii pot face palate, cetăți și tunuri și multe alte lucruri mari și fru­moase, dar aceia ce este fun­damentul vieții o singură boabă de grâu, nu pot face. Și eum întâmplă că Dta creștine arunci un metru de grâu în holdă și apoi seceri 10—12 metri? Cine înmulțește boabele ? De unde are boaba de grâu puterea să se facă din una 30—40 de boabe ? ! Iată întrebări care te duc fără voia ta la Dzeu. Ia zădar ocoliți biserica pen­­tru că, Dzeu vă așteaptă la hol­dă, ori­când va duceți Bobul de grâu este cel mai mare și mai iscusit predicator pe pământ. Bobul de grâu aruncat în pământ putrezește, dar nu moare; din inima lui răsare spre nou cu o mulțime de boabe. Pa­i cum crezi creștine că dacă Dzeu nu lasă să moară și să putrezească boaba de grâu atât de mică, cum te va lasă pe tine care ești făcut după chipul lui să treci din și­ asemenarea lumea aceasta fără nici o urmă?! Nu se poate Dacă învie bobul de grâu și tu ai să învii, prețios decât pentru că ești mai el, nu pentru el a murit Hristos ci pentru tine. Priviți cum se leagănă spicele și cum cântă un adevăr sfânt. Va veni azi mâne secerișul și mai colea trierul și atunci oa­menii cu drag și voie bună ne vor strânge și ne vor sărută pâne dalbă și dulce vom da, iar neghina se va risipi in cele patru părți ale lumii. Spicele vorbesc așa de fru­mos și duios oamenilor cum se leagănă domol, de sunteți buni­ și înțelepți plecați-va ca noi cu smereniie înaintea lui Dzeu și nu ridicați capul gol în zgomotul trecător al lumii ca neghina făloasă și netrebnică Dragi cosași pregătiți-vă seceri­le și începeți voioși se­cerișul că Dzeu vă așteaptă la holdă cu brațele deschise. Școala de Agricultură. Acum după ce pământul în cea mai mare parte a ajuns în mâna adevăraților cultivatori (muncitori) nu e de ajuns numai, ca să-l aibe ci trebue să se inzuiascsă fiecare plugar a­ 1 lucra bine, rațional, să-l îngrijească m­uncească așa cum cer (pretind) legile adevăratului gos­podar. Arâta­ți-vă demni (harnici) de el că numai aș­a va putea țara produce netul acela care e necesar pentru export, ridicând cu aceasta și valura Leului. Munca chibzuită și adevărată a so­lului (pământului) nu se învață acasă, ci în școală pentru care scop avem școlile de agricultură. In vara anului trecut umblând prin mai multe comune am auzit pe mulți țărani zicând: ce să ne tri­mitem băieții la școala agronomică că doar nu ne-o învăța pe noi dom­nii cum să lucrăm pământul. Asta o știu eu Die numai să am eu cu ce ara și hrăni. Adevărat că știe fie­care dar ce folos că știe rău. Ce folos că ai plug bun și nu ști umb­la cu el? Ai o vilă bună, odată o cureți, odată ru­și când primăvara să­ i scoți la pășune văzând ca e plină de baligă, o ce­seli de-i rupi tot părul, de se râd și câini de ea. Aceasta nu e gospodărie și rându­­ială. Toate lucrurile trebuesc învățate. O seamă din ele le învață copiii acasă cei mai mulți însă sunt avizați la școală de aceea s’au făcut școli de agricultură, în care pe lângă lu­crul pământului și grijitul vitelor mai învață să scrie și să cetească să lege coșeri, mături, lemnăritul iar în unele locuri covăcitul. A­ce­tatea toate sunt de folos omului. Cu prof, face escursii (călătorii) unde vede cum să gospoderește în alte părți Umbând la școală de agricultură învață cu­­prinsul legilor v’a ști un­de să facă o cerere ca să-și capete mai iute dreptul. Când absolvă (ga­­tă) școala v’a ști cât îi aduce o livadă bine îngrijirea ziar­zavaturi­­lor (verdețurilor) ca și un grădinar când îi vorba de boalele vitelor va știe ce să facă până va sosi vete­rinarul (cu?mițu) nu se va uita la ea zicând că n’am noroc. Afară de aceasta băiatului care umblă la școală, dacă e luat la arm­adă face numai jumătate din termen fiind învățat ajunge mai iute gradat, cum­ e râsa, o duce mai ușor. Multe ar mai fi de spus, dar du­rere sătenii noștrii nu-și dau seama cât de bine ar fi să-și dere băieții la astfel de școli folositoare. Toți vreau să-i facă advocați popi etc. nu se gândesc că ce bine ar fi să avem economi luminați. Tot cam așa era și în țările celelalte, dar văzând foloasele școalelor s’au ho­­tărît să-și dea copiii la școli de felul acesta. Eu cred și nădăjduesc că și sătenii noștri vor asculta de vorbele pretinilor lor, der învățători și preoți cari voiesc binele popo­rului, și-și vor da copiii la școlile de agricultură. Ș. Pută. X Daruri pentru școală Interesul On. Public pentru școala românească pe zi ce trece e tot mai mare. Aceasta veste ne bucură și ne veselește. Cu ocaziunea exa­menului școalei primare pentru a se face daruri copiilor cari au învățat și s-au purtat bine au binevoit a dona pe seama școalei Dl Primpretor DR. A. ARDELEAN, părintele I. Popovici DR P. Fleșer, G Ostrovaț și Librăria Primăvara. Pentru școala medie „Principele Carol“ a dat 200 lei Dl primpretor Dr. A. Ardelean._Servește spre cin­ste și laudă ! Expoziție de desemn. La Școala medie „Principele Carol“ din Sânnicolaul-mare. Dl profesor LAZAR BULOVAN a expus lucrurile de desemn pentru ale școlarilor în sala de desemn pentru a vedea și în Public munca frumoasă ce au făcut-o elevii în decursul anului 1921122. Invităm ca Public să vină a o vedea fiind deschisă de la orele 8—12 și 2—6 după ameaz. ■Reforma Agrară. In Iugoslavia ni se spune că re­forma agrară astfel se esecul (îndeplinește) că i pământ se dă numai Sârbilor. Români nu primesc nimic. Pe moșiile lui Csekonit­s, in Perem­­bolia și Becicherec s’a început în primăvară și colonizarea. Aducerea Sârbilor din Herțegovina cărora li-sa dat pământ și loc de casă. S’a început deja zidirea caselor. Iată ce trebue să se facă și la noi la Cenad și Porgan:. Asta așteaptă Igrișenii și Sarafoleni harnici dar săraci cari n’au putut primi o breazdă de pă­mânt.

Next