Primăvara, 1923 (Anul 3, nr. 1-52)
1923-01-01 / nr. 1
Anul IM. Nr. 1 nuuw. nu» xvu nu JIMBOtlA Nr. .G>.:ÄQ2£......._ Prețul 1 leu. Cenzurat Petru SannicolauUmare, 1 Ianuarie 1923 Redacția și Administrația: Librăria Dlui Asociațiunea ASTRA Sir A. Saguria Nr 6 Sibiiu Teodor Bucurescu Abonamentul: Un an . . . 44 Lei Pentru preoți,învățători, țărani. Un an . . . 32 Lei. 3 luni ... 16 Lei. 3 luni ... 8 Lei Pentru America. 2 Dolari. Pentru streinătate 64 Lei Abonamente nou iși încassează în America: Nicolae Toconița Nr 831 N. American St . Philadelphia Pa. iar George Stoica Nr 5531 Russel si Detroit Midi Primăvara Str. Principele Carol Nr. 36. AȘA VĂ VREM . . . Sunt vr’o 15 ani de atunci. Stăm de vorbă cu țărani de ai noștri. Și cum se purtam în suflet toate durerile și năcazurile și dorul mare ca fiecare să aibe cât mai mult pământ bun, vite frumoase, casă arare și curată cu rânduială bună și să nu aibe datorie la pământ și casă . — vorbeam despre nemții din Teremia pe vremea când au început să semene tătarcă. — Vezi ce bine ziceam eu, ei știu să câștige nu numai din grâu și cucuruz, ci și din altele. Ce mi-a răspuns fratele econom român: — De bună seamă au să se umple de datorii și își vor vinde pământul. Cu vremea nu numai că nu și-au vândut pământul ci au ajuns să cumpere pământ și din hotarul comunei lor. Peste câțiva ani au început șvabii din Teremia și românii din Nerea să sădească vie, își vor mânca averea de bună seamă cu viile lor — îmi răspundea țăranul meu prea îmbătrânit în gândire. Și azi vedem că nu și-au vândut averea, ba după cum suntem informați pentru ca să poată fi legate satele lor cu drum de fier sunt învoite să contribue cu 5 milioane la facerea liniei ferate, iar pe vremea când societatea uzinei (luminei) electrice din Chichinda mare dorea să-și întindă și la sate lumina, au fost între primele sate cari și-au luat lumina electrică — și n’au pierit. Noi cari scriem la această gazetă dorim ca fruntașii și conducătorii economiei să fie țăranul român. Pentru ca să poată conduce trebue să învețe să lucreze cu cele mai bune și mai perfecte mijloace și unelte economice. Șirele aceste le scriem la vestea bucurie ce o știm că țărani de ai noștri din Comloș, Constanța, Nerea și Pesac și-au cumpărat plug autotractor. A ada. De aceea doream noi ca pământul să ajungă în mâna celui ce-l lucră pentru ca să ajungă ai noștri, să are, samene, cosească și treiere cu mașină. Am dori ca și în celelalte comune să se însoțească țăranii noștri să-și cumpere pluguri de aceste, cai dacă vor fi harnici vor ajunge prin această să câștige rod mai mare. Și noi cari am plecat dela coarnele plugului cu gândul ca învățând să putem ajuta fraților noștri rămași acii, ne bucurăm foarte mult și felicităm pe toți aceia cari sunt purtători harnici ai înaintării economice. Dar nu numai în ale economiei, ci și la comerț și industrie am dori să avem mulți fruntași harnici. Cunoaștem un țăran harnic din Pesac care prin hărnicie a ajuns să fie un foarte isteț comerciant de cai. A fost pe vremuri cel mai mare liberant de cai pentru România. — Și a făcut frumoasă avere Știm pe altul din Nereu, care a ajuns să știe să îngrașă și facă comerț cu porci prin ce și-a câștigat o avere mare. în Comloș avem un țăran, care prin istețimea lui a ajuns să-și facă lăptărie și să facă comerț cu unt și ouă. Alții s-au însoțit și au făcut o societate de import și export. Și merg înainte. Și vor fi ei și în alte sate. Dacă vor fi cât de multe sate care să aibe cât de mulți țărani de aceștia, bucuria noastră va fi mare, căci în țara noastră și românii ajung a fi conducători la economie industrie și comerț, căci domnia o avem. Și noi dragi frați. Așa vă vrem să mergeți cu bine înainte. Aici e locul să va intreceți la muncă mare și bună în economie, industrie și comerț și cât de puțină sfadă intre voi. Probleme culturale. „Problema problemelor“ a numit I. P. S Sa Dr. Vasilie Suciu loteria culturală a Asociațiunii în cuvântarea de descMdere ce a rostit la 8 Nov. 1922 în Sibiiu Și în adevăr, așa este. Dela reușita nici unei întreprinderi publice românești nu atârnă atâtea lucruri mari și frumoase ca dela reușita acestei loterii. Case naționale cu mijjee și biblioteci române și cu cărți bine alese în toate satele și cătunele noastre, păstrarea de ruine și monumente istorice și în sfârșit, însemnarea localităților noastre istorice prin plăci comemorative sau gradioase moi umerte artistice, iată ce atârnă de la soartea acestei loterii In afara de acestea tot de loterie atârnă și lărgirea actulaelor case ale Asociațiunii din Sibiu, care sunt absolut neincăpătoare pentru mulțimea cărțiilor, revistelor, ziarelor, trimise conform legii, bibliotecii centrale a acestei însoțiri, mai departe aranjarea cum se cade, a colecțiilor artistice și istorice din muzeul Asociațiunii. Din cele 5000 obiecte enografice abia ICCO deci a 15 aparte sunt expuse vederii publice în muzeu. Alte 14 000 zac în pivniță și localuri sterane expuse stricăciunii Asemenea nu e loc în casele Asociațiunii, din pricina îngrămădirii de liceu internat, direcțiune regională și chiriași străini de Asociaține, pentru arhiva de o valoare istorică neprețuită ce trebue așezată și scutită în acest așezământ, ka e nodul gordian al culturei noastre care trebue deslegat norocos și fără amânare. Dacă se cheltuiesc milioane pentru orgii și lucruri de nimic de ce nu s’ar putea cumpăra și cele câteva sute de mii de bilete dela loteria Asociațiunii cu 20 lei bucata? Chiar dacă am fi nevoiți să renunțăm în anumite zile la petrecerile obișnuite, câteva pahare de vin sau de bere mai puțin, și totuș am fi datori să facem pentru cinstea steagului Când ne întâlnim unii cu alții, pe lângă binețele obișuite, să ne întrebăm și „Câte bilete ai cumpărat dela loteria Astrei?“ Dragi cetitori. Cetind foaia „Primăvara“, cu bucurie ăd cum să îngrijește a scrie despre toate lucrurile bune și de folos atât economilor, cât și maeștrilor și industrieșilor. Eu ca neguțător român sunt foarte năcăjit, că noi românii, nici în România mare nu putem merge așa bine înainte cum merg străinii. Cei cauza? Suntem săraci? Nu atât de săraci nu suntem noi toți, cauza e alta, că nu ne sprijinim unii pe alții. Care are bani, nu are presă, care are învărstură riu prea are bani și dacă-i are nu-i dă împrumut să sprijinească cum fac bunăoară alte neamuri. Care cunoaște Sânnicolaul mare știe pe I P. evreu, care când a eșit dela părinți nu avea nimic, vorba noastră românească: „Nici casă, nici masă.“ A aflat o casă în praț. Vine un evreu și-i dă 40 mii împrumut să cumpere casa fără nici un procent, iar alt evreu i-a dat mână de ajutor în marfă, azi știe toată lumea cum s’a ridicat. Așa se poate înainta, nu ca la noromânii. Pentru suflet Scrisoare către săteni. (Urmare) „Să nu ucizi!“ poruncește Dumnezeu prin porunca 6a. Să nu iei nici într’un chip viața nimănuia, pentru ca numai Dumnezeu, care dă viață tuturora, este în drept a ridica la Sine vița noastră, iar altul nime. Dreptul acesta îi poate înțelege ori și cine, fărămună frământare a minții Un stăpân și-a sădit pădure; dreptul de-a tăia părul nu o poate avea altul, decd stăpânul care a sădit-o. Dacă întră alții cu săcurea în ea, legea oamenilor îi pedepesește după cum se cuvine. Precum însă pădurea își pierde arborii înalți și sub săcurea purtată pe furiș de nelegiuirea mânilor streine, așa și viața dreptul lui Dumnezeu, dar nouă, ca aici pe pământ să-l cinstim și să-l chivernisim după priceperea noastră și întru mărirea lui Dumnezeu, de mulți ticăloși erupt în două Așa le cade viața sub propria lor mână sau viața altora ca ari borii tăiați în două de săcuri streine. Ei dar omul nu este în drept al și stă și nici viața sa proprie, pentru i acest păcat este tot așa de gra