Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)

1865-12-04 / nr. 133

Nr. 133. ROMANIA. ANUL III. DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞÎ. EDAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE Iaşii Sâmbătă 4 Dechemv. 1865. IN 1A881 prenumeraţiunea se face la Tipograda O. Goldner, oliţa ''hiristigiel. piarul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. In districtele României, prenumeraţianea se face la braroriile postale. Inserarea anul rând de 35 litere costă un leu, cursul fiscului Iaşii 4 Dechemvrie, Revistă Politică. In numărul trecut am vorbit numai despre neîn­ţelegerea ce esiste î­atre guvernul Spaniola şi acel Chilian şi a atâcit însă neînţelegerea este finită, câci Preşedintele Chilian« printr’o proclamaţiuna energi­că şi hotâritâ, declară resbelu spanioliloru, chiemănd pe întregula populă la ferme. Causa din care au pro­venit acest reabelu, de­şi pănâ acuma nu este cu­noscută, însă se poate foarte uşoră înţelege; este simpatia manifestată de guvernul Chiliană pentru Peru, pe când Spania ţintea la nişte pretenţiuni for­te violente contra Peru. Spania, prin focul şi rea­­coala ce­a aţiţată în Peru s’a resbunat contra Pe­­ruvianilor­ ; acum voeşte a’şî resbuna şi contra Chi­­lianiloră, prin Admiralele Pareja, care până acuma a blocat mai multe porturi de ale Peruvianilor­ă, cu patru vasa de resbelă, ce le are la dispoziţia sa. Pericolul este mare pentru toată lumea, nu numai pentru Spania; toată Europa ’şi are ochii aţintiţi la acest resbelă, şi este de temută ca nu cumva statu­rile Unite care *de abea s’aă finită lupta acea crâncenă pentru desrobire, r­â’şi întoarcă armele sale contra Spaniei, venindă în ajutorulă Chi­­lianiloră, saă mai bine a­plice, să nu devie a’şi apli­ca cuvintele dîse de un mare omă a Statelor Unite, „Europa să nu se amestice în afacerile noului con­­tinentă.“ Aşa pericolulă ce l’a înlăturat resbelul dintre ambele Americi, poate să renască chiar acu­ma, căc­i acel resbel nu mai este» și când pacea domineazâ în întreaga America nordică. Nu ar fi nici cum de mirare, când guvernământul St­­telor­ Unite de la Wasingtonă, ar face cu oţel de la Madrit­­ nişte damonstraţiunl cu mult mai chiare şi cu multă mai evidente de cum au fost deraonstraţiunele for­mulate Spaniei de câtră Lordul Cu­rendonă. Mai filele trecute s’au vârhtit o depeşă în aparinţa foarte stranie de la New-York, în care se zicea că guvernul Statelor Unite ar fi trimesă ordine la for­­tereţa Manroe, pentru a se opri cu totul de sarmurile vaselor de resbel; aceasta este de asemenea ună semnă care dă foarte mult a înţelege; la 5 Decem­vrie congresul american se va deschide, nu este foarte probabilă, ca evenimentele ce se petrecă pe malul occidental al Americei, să aibă o mare influenţie a­supra discursului preşidenţială, care evenimente pot se schimbe în totul caracterul seă. Ar fi foarte absurdă, ca pentru nişte incidente diplomatice, de o importenţă foarte mică, să se iste­rnă conflictu în­tre Europa şi America, care ar perturba toate afa­cerile lumea ar ruina creditul şi ar condemna civi­­lisaţiunea la o luptă singeroasă, pentru care ar tr­e­­bui ani întregi ca să poată lua un finit, şi acest fi­nit cine ştie dacă va fi favorabil Europei saă nu, în Spania se spune că se facă mari preparaţiuni pentru Chili, se îmbarcă o micțime de oameni pen­tru a trece Oceanul. Greeiea se află într’o mare nelinişte, desbinările partidelor­, şi luptele dintre ele au fost causa ce­aă produsă p erisa aşa de mare ministerială, şi o ne­mulţumire generală în toate spiritele. O mulţime de pretensiuni noue se ivesc din toate părţile, şi care nu aduc de­cât numai rescoale şi revoluţiuni. Re­­soluţiunea sau conclusiunea făcută despre toate a­­cestea, de întreaga diplomaţie, e­ste că regimul actu­al e fără putere, şi că nu se poate continua acest regimu, cu un popor, care putem a­dice, trâeşte r­umat în rescoale, cu o ţară care mai mult sau mai puţină este ne­guvernată. Austritt» Toate alegerile dietale din provinciile Austriei s’aă finit, nu se ştie încă nimica asupra re­sultatelor, căci toate scrierile până acuma sunt ne­complecte, şi întru câtva nesigure. Se poate face chiar de pe acuma o conclusiune, că va fi o luptă destul de puternică între provinciele Occidentale şi cele Orientale. Aşa Germanii prin abţinerile lor, e­­galeasâ mai toate pretenţiunele Ungurilor, însă se crede că din toate aceste lupte, mai la urmă va re­sulta o împăciuire. Ungurii contând foarte mult în personalitatea şi programa lui Deacă, ceră multe, ca macar din acele multe, dacă nu toate, unele se li se încuviinţase. Paris 3 Decemvrie. Este oficial adeverită numi­rea unui ambasadoră pe lăngă președintele republi­cei Mecsicului. Generalul american Sheffield a so­sit la Pars ; se presupune în genere, că misiunea pentru care este venit în Paris, ar fi deșertarea Mecsi­­cului de trupele francese. Tot din Paris de la 6 Decemvrie se anuncia ofi­cial, că Generalul Scheffeld nu are nici o misiune importantă. El a venit la Europa numai pentru că se află bolnavă, şi pentru recăpătarea senâtâţei va mai românea acolo mai mult timpă. Brucsela 6 Decemvrie. Monitorul Belgiei pu­blică următoarele despre atarea senâtâţei Regelui : „Simptomele corporale a părţilor josnice sunt sta­­ţionere ; puterile nu voesc a se mai întoarce. După Ost Deutsche­ Post, însă şi după ştirile pri­mite relative la starea senâtâţei Regelui, sunt încă tot defavorabile. Noaptea ultimă a­ petrecut-o cu mare ne­linişte. Slobâciunea de ce merge se totă măreşte, desinteria şi lipsa de apetită continuă. Monitorul din 7 Decemvrie publică, că slâbăciu­­nea este simptoma cea mai considerabilă, de care pătimeşte mai cu osebire Regele. Florenţa 6 Decemvrie. După o duplă alegere dintre Mari şi Mardim, camera fiin alegerea de pre­şedinte în persoana lui Mani cu 141 voturi din 273. Crispi, Depretia şi Deluca s’au ales de vicepreşe­­dinţi a’i Camerei. Mâne se va face alegerea pen­tru al patrulea vice-preşedinte, între Pisineli şi Res­­teli. Roma 6 Dechemvrie. Printr’ună decretă ală Papei tată aglulă se va schimba în bani papali. Stoc­holm 7 Dechemvrie, în Cariera aristocra­ţilor au vorbit până acum contra proectului de lege a guvernului 11 oratori, iar 17 pentru. Reaud­iatul definitiv se aşteaptă pe mâne. Ministrul Man­­delströn a­ avansat, că la ca­să dacă nu se va pri­mi, va presenta tot aceeaşi reformă sub forma unui simplu proect de lege. Tot din 7 Dechemv. se spu­ne că aristocraţia a­ primit proectul de reformă cu 361 voturi contra 294. Clasa clericală va decide mâne, şi este mare probabilitate că va adera la vo­­tul­ aristocraţilor dată eri. Din 8 Dechemvrie se spune, că clasa clericală au primit legea de reformă fără vre­o votare, prin ur­mare acest proect de lege a’au primit de toate par­tidele. Se prepară mari manifesturi de bucurie în toate părţile. JVev-gorev 25 Noemvrie. Şeful Staţiune! din Pensilvania au primit ordine, se trimită 450 omeni cavalerie la Golf departament. Guvernorul dinn Ala­bama aduce la cunoştinţa legislaturei red­icarea scla­­vagiului şi protejarea negrilor, în urmarea Time­­sului din New-yorcă guvernământul nu are dreptă a pretinde estradarea oamenilor de la „Shenandoah“. Independenţa Belgicâ din 6 Dechemvrie 24 No­emvrie. zice despre com­isiunea care este însărcina­tă cu afacerea Monastirilor elise îmbinate, că ar fi foarte bine ca Patriarthură ea se mulţum­eaaea cu acea ce Principele Cuza ’I dă, căci pote mai la ur­nă se nu capete nici acea. Independinţa face astă conclusiune, fiind că vede, că Comisiunea tot amânezâ lucrul şi decisiunea, şi zice că din amânare în amâ­nare poate se meargă foarte multă. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dioasteriea Sfintei Mitropolii. No. 4830. Prin practica la No. 61 încheietâ la 29 Septemvrie 1864, relativă la procesul dintre Co­­strehi Morar­iu cu soţiea sa Safta şi Gheorghie Por­­firie cu soţiea sa Safta din comuna Hâneşti, judeţul Dorohoiului, au opinat­ ca ei să fie pentru tot­dea­una dispârţiţi bisericeşte unul de altul, şi atât Ghe­orghie Porfirie cât şi sora sa Safta soţie a lui Costa­­chi Morariă, dacă vor voi, să fie liberi a trece la altă câsetorie, eara soţie a lui Porfirie Safta şi soţul celei de al doilea CJMoirarcă, să fie nu numai o­­priţi pentru tot­deauna de la aceasta, conform § 128 din Codul Civil, ca cei ce s’au descoperit trâindă în nelegiuire şi aă comisă şi amestecare de slnge , dar în temeiul Cap. 212 dpcelele 2 şi 15 din Pravi­la Bisericească îndreptarea legei, şi § 231 din Co­dul Penal, să fie închişi câte pe 3 ani în câte o mo­­nastire respectivă, şi apoi spre evitarea scandalului şi precurmarea nelegiuitei împreună vieţuiri, să se garante de a nu se mai întâlni, şi ori unde se vor gă­si împreună, să fie râsleţiţi, această opiniune apro­­bânduse de înaltă Prea Sf. Metropolită prin ordo­nanţa No. 1971 din 20 Mai anul curent, s’au înain­tat lucrări spre triimeterea lor la M­­arele Neamţu şi Agapiea, cu ordinele No. 1973 şi 1974, dară nu se pot aplica din cauză că pe ei nu s’aă putut afla unde s’aă îndosit acuma, în urmare dar, pe temeiul încuviinţetoarei înalte ordonanţă No. 6160 din 17 a trecutei, şi în conformitatea încheiere! Camerei din 19, No. 7, se publică urmărirea şi triimeterea numi­ţilor la citatele Monastiri, de către autorităţile res­pective civile şi ech­aiastice, Prefectura judeţ. Iaşii. No. 19,833. Cu raportul Prefecture! Poliţiei Iaşii No. 19,087, priiminduse la acest Oficiu 2 cai de pri­pas, unul în pâr murgă şi cu pete albe în partea stângă, la trup da mijloc, şi altul la pâr murgă în­chis, la trup mic, pe care s’au şi dat în păstrarea sub Prefecture! plasei Copoă, se publică aflarea pă­gubaşului şi înfâţoşarea lui la acest Oficiu cu do­vezile cuvenita spre a’l lua. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 22.586. Cu raportul D. Comisar al 3-lea No. 7325, priimsuduse o vacă de pripas la trup mică, la pâr plavan şi coarnele greblişe, se publică aflarea păgubaşului. Prefectura judeţ. Falciu. No. 15,259. Pe imaşul târgului Fâtclă s’a­ pri­păşit un boă la păr plavan, la trup frumosă, la car­­ne ţapoşă, cu o danga ne­înţâleasâ pe cornul stâng, se publică termenul legiuit spre deşteptarea proprie­tarului Ia­­şi înfâţoşarea aicea cu argumentele cuve­nite, spre a ’i se elibera. Prefectura judeţ. IVeamţu. No. 14.308. La neurmarea D. Iorgu Mătieşă cu plata banilor datoriţi evreului Solomon sin Herşcu, împlininduse o iapă, se publică terminul de 15 zile, cu deşteptare, ca concurenţii la împlinirea lui nu­merar de la data Foaei, să se presinte în Camera sub Prefecture­ plasei Mijlocul, unde are a se să­­vârşi vâlt­oarea. No. 14,310. Urmând a se vinde licitativa o vacă cu mânzat împlinită de la evreul Solomon sin A­­vram Burdujanu, la îndestularea D. Vasilie Lefleră de o sumă bani, se public­ă terminul de 15 zile, cu deşteptare, ca concurenţii la împlinirea lui numerar de la data Foaei, să se presinte în Camera sub Pre­fecture­ plasei Mijlocul, unde are a se efectua vân­ Z­irea. Prefectura județ. Vasluiu. No. 11 638. De la evreul Luzeră Levenbergu împlininduse 2 paltoane de postav, din care unul

Next