Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)
1865-12-04 / nr. 133
Nr. 133. ROMANIA. ANUL III. DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞÎ. EDAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE Iaşii Sâmbătă 4 Dechemv. 1865. IN 1A881 prenumeraţiunea se face la Tipograda O. Goldner, oliţa ''hiristigiel. piarul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. In districtele României, prenumeraţianea se face la braroriile postale. Inserarea anul rând de 35 litere costă un leu, cursul fiscului Iaşii 4 Dechemvrie, Revistă Politică. In numărul trecut am vorbit numai despre neînţelegerea ce esiste îatre guvernul Spaniola şi acel Chilian şi a atâcit însă neînţelegerea este finită, câci Preşedintele Chilian« printr’o proclamaţiuna energică şi hotâritâ, declară resbelu spanioliloru, chiemănd pe întregula populă la ferme. Causa din care au provenit acest reabelu, deşi pănâ acuma nu este cunoscută, însă se poate foarte uşoră înţelege; este simpatia manifestată de guvernul Chiliană pentru Peru, pe când Spania ţintea la nişte pretenţiuni forte violente contra Peru. Spania, prin focul şi reacoala cea aţiţată în Peru s’a resbunat contra Peruvianilor ; acum voeşte a’şî resbuna şi contra Chilianiloră, prin Admiralele Pareja, care până acuma a blocat mai multe porturi de ale Peruvianiloră, cu patru vasa de resbelă, ce le are la dispoziţia sa. Pericolul este mare pentru toată lumea, nu numai pentru Spania; toată Europa ’şi are ochii aţintiţi la acest resbelă, şi este de temută ca nu cumva staturile Unite care *de abea s’aă finită lupta acea crâncenă pentru desrobire, râ’şi întoarcă armele sale contra Spaniei, venindă în ajutorulă Chilianiloră, saă mai bine aplice, să nu devie a’şi aplica cuvintele dîse de un mare omă a Statelor Unite, „Europa să nu se amestice în afacerile noului continentă.“ Aşa pericolulă ce l’a înlăturat resbelul dintre ambele Americi, poate să renască chiar acuma, căci acel resbel nu mai este» și când pacea domineazâ în întreaga America nordică. Nu ar fi nici cum de mirare, când guvernământul Sttelor Unite de la Wasingtonă, ar face cu oţel de la Madrit nişte damonstraţiunl cu mult mai chiare şi cu multă mai evidente de cum au fost deraonstraţiunele formulate Spaniei de câtră Lordul Curendonă. Mai filele trecute s’au vârhtit o depeşă în aparinţa foarte stranie de la New-York, în care se zicea că guvernul Statelor Unite ar fi trimesă ordine la fortereţa Manroe, pentru a se opri cu totul de sarmurile vaselor de resbel; aceasta este de asemenea ună semnă care dă foarte mult a înţelege; la 5 Decemvrie congresul american se va deschide, nu este foarte probabilă, ca evenimentele ce se petrecă pe malul occidental al Americei, să aibă o mare influenţie asupra discursului preşidenţială, care evenimente pot se schimbe în totul caracterul seă. Ar fi foarte absurdă, ca pentru nişte incidente diplomatice, de o importenţă foarte mică, să se isternă conflictu între Europa şi America, care ar perturba toate afacerile lumea ar ruina creditul şi ar condemna civilisaţiunea la o luptă singeroasă, pentru care ar trebui ani întregi ca să poată lua un finit, şi acest finit cine ştie dacă va fi favorabil Europei saă nu, în Spania se spune că se facă mari preparaţiuni pentru Chili, se îmbarcă o micțime de oameni pentru a trece Oceanul. Greeiea se află într’o mare nelinişte, desbinările partidelor, şi luptele dintre ele au fost causa ceaă produsă p erisa aşa de mare ministerială, şi o nemulţumire generală în toate spiritele. O mulţime de pretensiuni noue se ivesc din toate părţile, şi care nu aduc decât numai rescoale şi revoluţiuni. Resoluţiunea sau conclusiunea făcută despre toate acestea, de întreaga diplomaţie, este că regimul actual e fără putere, şi că nu se poate continua acest regimu, cu un popor, care putem adice, trâeşte rumat în rescoale, cu o ţară care mai mult sau mai puţină este neguvernată. Austritt» Toate alegerile dietale din provinciile Austriei s’aă finit, nu se ştie încă nimica asupra resultatelor, căci toate scrierile până acuma sunt necomplecte, şi întru câtva nesigure. Se poate face chiar de pe acuma o conclusiune, că va fi o luptă destul de puternică între provinciele Occidentale şi cele Orientale. Aşa Germanii prin abţinerile lor, egaleasâ mai toate pretenţiunele Ungurilor, însă se crede că din toate aceste lupte, mai la urmă va resulta o împăciuire. Ungurii contând foarte mult în personalitatea şi programa lui Deacă, ceră multe, ca macar din acele multe, dacă nu toate, unele se li se încuviinţase. Paris 3 Decemvrie. Este oficial adeverită numirea unui ambasadoră pe lăngă președintele republicei Mecsicului. Generalul american Sheffield a sosit la Pars ; se presupune în genere, că misiunea pentru care este venit în Paris, ar fi deșertarea Mecsicului de trupele francese. Tot din Paris de la 6 Decemvrie se anuncia oficial, că Generalul Scheffeld nu are nici o misiune importantă. El a venit la Europa numai pentru că se află bolnavă, şi pentru recăpătarea senâtâţei va mai românea acolo mai mult timpă. Brucsela 6 Decemvrie. Monitorul Belgiei publică următoarele despre atarea senâtâţei Regelui : „Simptomele corporale a părţilor josnice sunt staţionere ; puterile nu voesc a se mai întoarce. După Ost Deutsche Post, însă şi după ştirile primite relative la starea senâtâţei Regelui, sunt încă tot defavorabile. Noaptea ultimă a petrecut-o cu mare nelinişte. Slobâciunea de ce merge se totă măreşte, desinteria şi lipsa de apetită continuă. Monitorul din 7 Decemvrie publică, că slâbăciunea este simptoma cea mai considerabilă, de care pătimeşte mai cu osebire Regele. Florenţa 6 Decemvrie. După o duplă alegere dintre Mari şi Mardim, camera fiin alegerea de preşedinte în persoana lui Mani cu 141 voturi din 273. Crispi, Depretia şi Deluca s’au ales de vicepreşedinţi a’i Camerei. Mâne se va face alegerea pentru al patrulea vice-preşedinte, între Pisineli şi Resteli. Roma 6 Dechemvrie. Printr’ună decretă ală Papei tată aglulă se va schimba în bani papali. Stocholm 7 Dechemvrie, în Cariera aristocraţilor au vorbit până acum contra proectului de lege a guvernului 11 oratori, iar 17 pentru. Reaudiatul definitiv se aşteaptă pe mâne. Ministrul Mandelströn a avansat, că la casă dacă nu se va primi, va presenta tot aceeaşi reformă sub forma unui simplu proect de lege. Tot din 7 Dechemv. se spune că aristocraţia a primit proectul de reformă cu 361 voturi contra 294. Clasa clericală va decide mâne, şi este mare probabilitate că va adera la votul aristocraţilor dată eri. Din 8 Dechemvrie se spune, că clasa clericală au primit legea de reformă fără vreo votare, prin urmare acest proect de lege a’au primit de toate partidele. Se prepară mari manifesturi de bucurie în toate părţile. JVev-gorev 25 Noemvrie. Şeful Staţiune! din Pensilvania au primit ordine, se trimită 450 omeni cavalerie la Golf departament. Guvernorul dinn Alabama aduce la cunoştinţa legislaturei redicarea sclavagiului şi protejarea negrilor, în urmarea Timesului din New-yorcă guvernământul nu are dreptă a pretinde estradarea oamenilor de la „Shenandoah“. Independenţa Belgicâ din 6 Dechemvrie 24 Noemvrie. zice despre comisiunea care este însărcinată cu afacerea Monastirilor elise îmbinate, că ar fi foarte bine ca Patriarthură ea se mulţumeaaea cu acea ce Principele Cuza ’I dă, căci pote mai la urnă se nu capete nici acea. Independinţa face astă conclusiune, fiind că vede, că Comisiunea tot amânezâ lucrul şi decisiunea, şi zice că din amânare în amânare poate se meargă foarte multă. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dioasteriea Sfintei Mitropolii. No. 4830. Prin practica la No. 61 încheietâ la 29 Septemvrie 1864, relativă la procesul dintre Costrehi Morariu cu soţiea sa Safta şi Gheorghie Porfirie cu soţiea sa Safta din comuna Hâneşti, judeţul Dorohoiului, au opinat ca ei să fie pentru totdeauna dispârţiţi bisericeşte unul de altul, şi atât Gheorghie Porfirie cât şi sora sa Safta soţie a lui Costachi Morariă, dacă vor voi, să fie liberi a trece la altă câsetorie, eara soţie a lui Porfirie Safta şi soţul celei de al doilea CJMoirarcă, să fie nu numai opriţi pentru totdeauna de la aceasta, conform § 128 din Codul Civil, ca cei ce s’au descoperit trâindă în nelegiuire şi aă comisă şi amestecare de slnge , dar în temeiul Cap. 212 dpcelele 2 şi 15 din Pravila Bisericească îndreptarea legei, şi § 231 din Codul Penal, să fie închişi câte pe 3 ani în câte o monastire respectivă, şi apoi spre evitarea scandalului şi precurmarea nelegiuitei împreună vieţuiri, să se garante de a nu se mai întâlni, şi ori unde se vor găsi împreună, să fie râsleţiţi, această opiniune aprobânduse de înaltă Prea Sf. Metropolită prin ordonanţa No. 1971 din 20 Mai anul curent, s’au înaintat lucrări spre triimeterea lor la Marele Neamţu şi Agapiea, cu ordinele No. 1973 şi 1974, dară nu se pot aplica din cauză că pe ei nu s’aă putut afla unde s’aă îndosit acuma, în urmare dar, pe temeiul încuviinţetoarei înalte ordonanţă No. 6160 din 17 a trecutei, şi în conformitatea încheiere! Camerei din 19, No. 7, se publică urmărirea şi triimeterea numiţilor la citatele Monastiri, de către autorităţile respective civile şi echaiastice, Prefectura judeţ. Iaşii. No. 19,833. Cu raportul Prefecture! Poliţiei Iaşii No. 19,087, priiminduse la acest Oficiu 2 cai de pripas, unul în pâr murgă şi cu pete albe în partea stângă, la trup da mijloc, şi altul la pâr murgă închis, la trup mic, pe care s’au şi dat în păstrarea sub Prefecture! plasei Copoă, se publică aflarea păgubaşului şi înfâţoşarea lui la acest Oficiu cu dovezile cuvenita spre a’l lua. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 22.586. Cu raportul D. Comisar al 3-lea No. 7325, priimsuduse o vacă de pripas la trup mică, la pâr plavan şi coarnele greblişe, se publică aflarea păgubaşului. Prefectura judeţ. Falciu. No. 15,259. Pe imaşul târgului Fâtclă s’a pripăşit un boă la păr plavan, la trup frumosă, la carne ţapoşă, cu o danga neînţâleasâ pe cornul stâng, se publică termenul legiuit spre deşteptarea proprietarului Iaşi înfâţoşarea aicea cu argumentele cuvenite, spre a ’i se elibera. Prefectura judeţ. IVeamţu. No. 14.308. La neurmarea D. Iorgu Mătieşă cu plata banilor datoriţi evreului Solomon sin Herşcu, împlininduse o iapă, se publică terminul de 15 zile, cu deşteptare, ca concurenţii la împlinirea lui numerar de la data Foaei, să se presinte în Camera sub Prefecture plasei Mijlocul, unde are a se săvârşi vâltoarea. No. 14,310. Urmând a se vinde licitativa o vacă cu mânzat împlinită de la evreul Solomon sin Avram Burdujanu, la îndestularea D. Vasilie Lefleră de o sumă bani, se publică terminul de 15 zile, cu deşteptare, ca concurenţii la împlinirea lui numerar de la data Foaei, să se presinte în Camera sub Prefecture plasei Mijlocul, unde are a se efectua vân Zirea. Prefectura județ. Vasluiu. No. 11 638. De la evreul Luzeră Levenbergu împlininduse 2 paltoane de postav, din care unul