Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)

1866-01-05 / nr. 1

ANUL IV. p. I. FOAEIAZ­hWMICATÎUNILOR IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel, piarul si publica de la 3 — 6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞÎ. Iaşii, Mer 5Ianuarie 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 5 Ianuarie. Revistă Politică. O mare nelinişte domneşte în Berlin pentru bune­le relaţiuni ce se pare câ esista între Viena şi Paris. Unii corespondente din Berlină cautâ a linişti spiri­tele şi temerile privind asupra consecpienţelor ei poli­tice unei ast­feliă de constelaţiunî. Elu scrie, câ „o tocmelâ a ori şi câteî alianţe Franceso-Austriaca“ aru fi o problema a politicei Austriace în Italia, res­pectiva la o recunoaştere a Italiei, precumă acesta o arată cu totă claritatea din partea sa presa Guvernului Francesc. Daca cabinetulă de Viena este plecată la acesta? nu se cunoşte. Şi chiaru, dacă ea nu succede Franţiei, a îndepărta acesta petru, şi a face pe Gu­vernulă Austriei a recunoşte Status-quo în Italia; cu tote acestea, o ast­feliu de circumvalare a politicei Ca­binetului de Austria nu va altera relaţiunele dintre V­iena şi Berlin. Alianţa Austriaco-Prusiană are nişte scopuri mai înalte, decât a folosului politicei Italiane a Austriei în interesele Prusiei. Alt­fel in scrupulositatea, pe care Prusia o pune în cestiunea Veneţiei, aru fi cu totulu ne­clarâ. Suposiţia, cu Franţia aru fi luată dreptu­ ţelu pen­tru combaterea politicei prusiane. Prin apropierea sa cu Austria, până acuma nu se cunoşte nimica. După câtă se spune înse, Franţia voeşte o alianţa sau o amiciţie mai de aproape cu Austria, numai şi numai, pentru ea sa pota avea unu am­estecit mai directa In afacerea Ducatelor; şi interesele Franţiei în resolva­­rea acestei cestiuni nu stau în nici unii raportă cu nţele pe care lear îi cere o ast­feliu de politică.­ustria pe de alta parte s’aă obligaţii nu numai prin onvenţiunea de la Gustavi, dară ch­iara şi prin deschi­derea resbelului Danesîi şi prin stipulaţiunele pre­cedente de la 16 Ianuarie 18 , a aduce în înplinire cestiunea ducatelor, numai în con’înţelegere cu Pru­­ia ca o cestiune curată Germană. La o ast­feliîi de ituaţiune a lucruriloră, Prusia poate se aştepte cu totă liniştea mersul negociaţiuneloră dintre Paris şi Viena, şi cu atâta mai mult, cu cât, cu totul, alte şause sunt, care cerii, a se ţinea stricţii de conven­­ţiunea de la Gasteina.“ între Roma şi Italia este puse o înpâciuire relativ la cestiunea finanţeloră. De la cO a trecutei luni, s’aă făcuţii cunoscuţii din Roma foilorîi parisiene, despre unii discursi asupra finanţeloru, pe care l’aîi ţinutii Papa cu ocasia primirei oamenilorii de statîi. Papa dise, cu împrumutulîi, care arii fi determinat la acea, de a acoperi deficitulu, încâ nu s’au­­finiţii. După asta mai arata, că Franţia s’au manifestaţii bu­nele sale serviţii, a îndemna pe Guvernula Italiană, se deie în casa Sf. Scaunu o sumă, care se repre­­sinte o parte din datoria papala. După asta, ceti o scrisoare asupra aceștia, pe care o trimise Imperato­­rului Napoleonii, și a căruea respuns ni hicu ’lu astepta. Papa spune în acea scrisoare, că nu va refusa, a lua ca despăgubire o suma de bani, care sa fie deter­minată, la acea, de a plăti procentele datoriei statu­lui, înse nu voeşte a întră în negociaţiuni relativă despre acestâ cestiune cu Cabinetul­ de la Florenţa, la care mai adaoge, câ, dacă elă primeştre propune­rea Franţiei, totuşî nu este încă determinată, de a recunoşte, arătă tratatulă Franceso-Italian, şi a refu­sa într’ună modă directă sau indirectă la drepturile ce le are Sf. Scaună asupra provinţielor­ papale, a­­necsate către regatulă Italiei, precită şi a recunoşte fait acompli. Şi dacă Guvernulă papală ar­ fi scă­pată din încurcătura financiară, totuşi va fi despusă, a lua în fine o sumă de bani de la regatul­ Italiei, ce ară fi determinată la plata datoriei statului; pen­tru aceasta Guvernulă se va adresa cătră Franţia, ca­re are a garanta obligaţiunele Guvernului Italiană. Cu aceasta concesiune a Guvernului papală prin lip-­sa de finanţie, a­rată Franţia precâtă şi Italia, şi’aă ajunsă ună mare scopă, pentru că,­cu ori şi ce feliă de reservâ s’ară întări S.S. Părinte, elă recunoşte atătă provinţiele papale anecsate cătrâ regatulă Ita­liei, câtă şi convenţiunea din Septemvrie. Inse cu -.-o fiiin »ind mni'f pncili l-l 111 pâ P&CÎlinea dilV tre Roma şi Franţia. O telegramă a presei din Viena spune despre a­­facerile dintt Spania, câ Guvernul Prim, în fruntea a două regimente de cavaleri, aă făcut la 3 ianuarie în Aranjuee unui pronunciamento. Ştirea despre a­­cesta nu era ne­aşteptată; asupra unui ast­fel că de lucru se lucra mai de multă. După telegramă, gene­­ralulă Primă saă mai bine ^icând proclamaţiunea lui nu avu nici ună efectă, și că astă cercare de insurec­­ţiune s’ară fi potolită, totuşi este a se lua în bagaje de semâ, când o’Donnel aă pronunţată totă întru ună ast-feliă de modă în anulă 18^9, ^ spuse de asemenea, câ elă fuge şi câ întrega ţiară se află în linişte. Cu puţine zile mai în urmâ înse, elă întră în Madridă ca biruitoriă. Madridu­. 4 Ianuarie. Două regimente de cava­lerie staţionate în Aranjuez şi ocaua s’aă resculată la 3 ale acestei­ comandanţii şi mulţimea ofiţeriloră nu aă luată parte la rescolă. Ministrulă de Marină ge­­neralulă Zabala cu o trupă destulă de puternică şi alesâ s’aă pusă pe marşă pentru a urmări pe Insur­genţi, în a cărora frunte se află generalulă Primă. Insurgenţii s’aă retrasă în neorănduelâ, pentru a o­­cupa după câtă se vede, munţii de la Cuenca. Asu­----i—y ^U-VUra'1, wrrc- uu r.nn m­a' uliu run- in­ populaţiune, nu se pune nici o importanţie. In Ma­dridă şi în Provinţii domneşte o pace complectă. Totă din Madrid cu data din 4 Ianuarie sera se spune, câ insurgenţii sunt în complectă retragere. Generalulă Zabala se afla într’o depărtare de m­ere de Insurgenţi, înse după ce aă trecută fluviulă, ei aă dărâmată podulă de la Fuentiduenas, pentru a opri urmărirea. Strigâtulă loră este: se trâescâ Es­­partero şi Primă. Madridulă este în pace, şi ştirele din provinţii sunt de asemenea pacinice. Net-tjord­i. .27 Dechemvrie. Generalul­ Grant se duce din nou pe Rio-grande. Oare’şi care înştiin­ţări duble anunţe renunţarea cu totulă a lui Suarez la Preşidenţie. Uniunea Israelitâ din Iaşi ne comunică urmă­toarea depeşă priimitâ de la D. Ministru. Depeşă Telegrafică, Bucureşti 1 Ianuarie. Uniunea Israelita din Iaşi. Am priimită cu plăcere Oda făcută cu ocasiunea deschiderea Adunărea Electivă a României, am pre­­sentat-o Domnitorului, şi în numele Măriei Sale, vă mulţămesc, pentru devotamentul de care sunteţi in­spiraţi către Tronă şi Guvernă. Ministru Preşedinte, N Creţulescu, neagră totodată, precum D. sub-Prefect plasei Stav­­nicu, prin raportul No. 3402 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului, şi în­făţoşarea lui la acest Oficiu cu dovedite cuvenite spre a se’l lua. No. 21,965. Pe moşiea Ilulboca aă picat de pri­pas 2 cai, unulă la păr murgă şi coada ratezata, iar unul la pâr murgă şi stricată pe spinare de şe, precum D. sub-Prefect a plasei Braniştea prin rapor­tul No. 3370 încredinţare, se publica aflarea pâgu­­başului şi înfăţoşarea lui la acest Oficiu cu dovezi­le cuvenite, spre a’i lua. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura judeţ. Iaşii. No. 2*, 134. Pe moşia Coada Stâncei au picat de pripas una vacă la păr porumbă cu un comnă ruptă, precum D. sub-Prefect de Braniştea prin raportul No. 3369 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest oficiu, cu dovediri cuveni­te spre a o lua. No. 21253, în comuna Potângenii, aă picată de pripasă 2 vaci, 1 la pâră porumbă, ţapoşe la coarne şi inferată la cornul stâng cil hu evreescă, şi ceea­­laltă la pâr cam galbânâ plavae, coarnele cam ţapo­şe butace, precum D. sub-Prefect plasei Copoală prin raportul No. 2­­35 încredinţare, se publică aflarea păgubaşului şi înfăţoşarea lui la acest oficiu cu do­vezile cuvenite­ spre a le lua. No. 21,956. în comuna Miroslava au picat de pripas un cal în păr murg închis, mică la trup, cu roseturi de şe la amândouă spetele dinainte, coama, coada Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 23867. Cu raportul­ D. Comisariu al 4-lea No. 7083, priimindu-se doi cai de pripasă, unul la trupă de mijlocă, la pâră solid­ă, cu coama din dreapta, şi altul la trupă mică, la păru murgă, şi coama din dreapta, se publica aflarea păgubaşului. Prefectura judeţ. Botoşani. No. 16,341. De către D. sub-Prefectă de Jijia, ur­m­ând a se vinde licitativă 24 st. paie de grâu trie­rate, sechestrate de la D. Gheorghie Mavroeni, spre satisfacerea locuitorilor de pe moşia Ungurenii cu o sumă bani ce reclamă, se publică terminul de 4­­ di­­le socotit de la data Foaei, ca concurenţii ce vor fi, să se presinte la acea sub-Prefecturâ în cea de pe urmă ZI spre târguire, servind acest termin şi spre deşteptarea debitoriului, câ mezatul fiindă sălnic se vor vinile r>«AL> —ÿ11 ■vi,'‘ tea_^_________________ in o. î8095. De la D. Enacacln Bontású, secvöPítdn duse 18 vaci, 7 stoguri fânii si 15 st­ paie de grâu, spre satisfacerea I). Dimitrie Soroceanu cu banii re­stului din câștiul de 23 Aprilie trecută, ce reclamă pentru posesia moșiei Bărsăneștii, se publică terminul de 40 Zile socotit de la data Foaei, întru cunoştinţa con­curenţilor ce vor fi, să se presinte aicea în cea de pe urmă Zi spre târguire, servind acest termin şi spre deşteptarea debitoriului, că mezatul fiind sâlnică se vor vinde cele secvestrate cu ori­ce preţă va esi la mezată. No. 18660. Pe moşia Ostopcenii regăşi, pirândă de pripasă o viţică în păr balae, precum sub­ Prefec­­tul de Ştefăneşti, prin raportul No. 10714 în formea­ Ză, se publică terminul de 3 luni pentru ivirea pă­gubaşului care cu dovezile cuvenite, să se înfăţoşe­­de aicea de a o priimi, căci după respirarea acestui termin în cea întâi Mercure se va vinde licitativă, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpăra. No. 1866 b Pe moşia Rănghileştii, picând de pri­pas­­ iapă în păr neagră, precum sub­ Prefectura de Ştefăneşti prin raportul No. 1 .711 încredinţare, se publică terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşu­lui, care cu dovezile cuvenite să se înfăţoşeze aicea de a o priimi, căci după respirarea acestui termin în cea întâi Mercure, se va vinde licitativă, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cum­păra. No. La' 84. După ordinul ce s’au priimit de la Domnul Ministru de Finance No. 50882, regulânduse a se ţine licitaţie în pretoriul acestei Prefecturi în presenţa şi a D. Casieriu pentru vombirea vitelor Monast. Vorona şi anume: 1­5 vaci mari din care 8 cu viţei, 1 buhaiă, 6 mânzaţi şi 2 mânzate, se pu­blică terminul de 20 Zd° spre obşteasca ştiinţă, ca concurenţii ce vor fi, să se prezenteze aicea în cea de pe urmă 7* de la împlinirea terminului socotită după data Foaei, când aă a fi aicea şi vitele. No.­­ 8,729. Pe moşia Ipoteştii, picând de pripas o vacă în păr porumbă, coarnele în laturi şi pe u­­nul din la stânga inferată, precum sub­ Prefectul de târg prin raportul No. 449 , înformează: se publică termi­nul de 3 luni pentru aflarea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se înfăţoşeze aicea de a o pri­imi, căci după respirarea acestui termin, în cea întâi Mercure, se va vinde licitativă, servind aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpăra.

Next