Progresul, ianuarie-iunie 1867 (Anul 5, nr. 1-47)
1867-01-24 / nr. 5
No. 5. ' " ANUL Y. J r r ‘ - ^ vj ✓* V a —^aHT ■^■p* — BBb Hfijfll «HI nH Hr W BiBB vKejS BEjfeSB m. F %aj& y agjjraS FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Hiristigiel. Afiarul se publica de la 1—2 coaie pe septâutânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii . Marţi 24 Ianuarie 1867. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile poştale. Inserarea unui rând de 35 litere, costă un leu cursul fiscului. Iaşii 24 Ianuarie. A. S. Prinţul Fridrich de Hohenzollern Frate mai mica a M. S. Domnitorului, au sosită astăzi în oraşul nostru în deplina senâtate. A. S. fu întimpinat la Podul Iloaei de D. DBeldiuianu Prefectul judeţului, care l-au acompaniat pănâ la Leţcanî, unde M. S. Domnitorul cu o suită numerosâ şi întovărăşitâ de unu mare numeri din notabilii oraşului aştepta pe A. S. La bariera Păcurarii A. S. fu priimit de câtre D. Prefect al judeţului Iaşi, Primăriul şi Prefectul Poliţiei, autorităţile bisericeşti, civile, militare şi poliţieneşti. Primarul cu consiliul comunal au presentat pâne şi sare, felicităndă pe Măriea Sa din partea orăşenilor A. M. S. suindu-se într’o trăsură gală, escortată de unii escadronți de lânceri şi jandarmi, au fost dusă până la Catedrala Metropolis, unde Prea Sfinţiea Sa Metropolitul au celebrat un Te-deum. De la Catedrala Metropolis A. S. fu condus la locuinţa Domnitorului în casele D. Mavrogheni, Ttrupele au defilat pe dinaintea Palatului, un public foarte mare au postat înaintea Palatului aclamând pe A. S. Mercur pe la 1 oară după ameaţii M. S. CAROL T, sosindu la Târgul Frumoşii, unde este marginea judeţului, au fost priimit de Prefectul şi uni Episcopii trimisă înainte de Eminenţa Sa Metropolitul; aicea erau comunele de priprejurii cu Primarii respectivi, carii au avut onoare a presenta M. Sale pâne şi sare; uni numeril mare de locuitori săteni au escortată trăsura M. Sale pe tot drumul. Din distanţă in distanţă erau Primari cu comunele respective pe drumu, carii au presentat M. S. devotamentul lor. Comuna Podul-Iloaei au priimit pe M. S. sub unitarea de triumfă, aicea era deputaţiunea trimisă de Consiliul judeţiană, compusă din D. D-nul Cost. Sturija, N. Mavrocordat, A. Mavrocordatu, Cost, Negruţi, Nicu Alcazu, carii au avut onoare a felicita pe M. S. de buna sosire în judeţul Iaşii, la Leţcani o oră departe de Iaşi, era pregătită una arcă de triumfă de o frumuseţă distinsă, cu inscripţiunea „nimicii fără Dumnezeu.“ M. S. ajungând acolo, fu câlduros, priimit de o deputaţiune din partea oraşului Iaşii, compusă din notabilităţile oraşului, şi de una mare numeru de cetăţeni, pe lăngă care saie însoţită şi comuna Leţcani, cu cele învecinate. La sosirea M. S. la Leţcanî, Domnul Gheorghie Asachi, unul din deputaţii trimişi din partea oraşului Iaşii, spre întimpinarea M. S., au adresat M. Sale următoarele cuvinte în limba franceză : Marien Ta! „Urbea Iaşii, pe care înălţimea Voastră aţi binevoit, a o numi de a doua Sa Reşedinţă, neau trimisă dincolo de a ei bariere spre a Vă felicita de buna venire, şi de a esprima bucuriea locuitorilor, cetăţeni, de a Vă poseda în mijlocul nostru, să trâească CAROL I, Suveranul României“. După finirea acestora cuvinte, în miite urări au resunati de la poporul ce se reunise acolo. „M. S. au respunso, mulţemindă într’una modă foarte graciosa“. De la Leţcani pănă la marginea oraşului Iaşii, M. S. au fost escortată de trăsurile care conduceau deputaţiunea, de Primarii de pr’m-prejurii, şi de una numero însemnată de locuitori săteni. La bariera Păcurarii pentru primirea Măriei Sale se alia Protoereul de oraşe, representantele Clerului, Prefectul de judeţ, Primarele cu Consiliul Comunal, Prefectul de Poliţie, Comandantele Divisiunei Militare cu Şefii şi una detaşamentă de Cavalerie, asemenea un public numeros sta grupat d’incolo şi d’incoace de barieră. M. S. sosind fu primit de Prefect şi Primarele, care înfâţoşind pe o tabla pâne şi sare dise: MĂRIA TA ! „Cu o bucurie generală poporul laşană strigă: „Bine ai venit Măria Ta!“ „Pânea şi sarea ce vă înfâţoşedă este inima curată a acestui poporul. Presenţa Măriei Tale, in mijlocul nostru este cea mai dulce mângâere, căci ştim că vom fi bine, aflându-ne cu Suveranul nostru în a doua Sa Capitală şi Reşedinţă“. „Să trâeştî Măria Ta“ ! „Să trăeascâ Municipiul Iaşilor.“ „M. S. bine voi a răspunde, esprimănduşi înalta Sa mulţemire, aflându-se care şi între lasen!“. M. S. după aceasta se sui în trăsura gală ce se afla acolo, luând pe Prefectul judeţului şi Primarele, şi în mijlocul unui strigăt neprecurmat de Ura au înaintată pe strada Păcurarii, care de ambele părţi era plină de public; de pe balcane şi ferestre se aruncauă buchete. Pe această stradă, la casele D-lui Prefecţii de judeţ, se afla un arcu împodobit cu ramure de stejar, şi Cifrele M. S. pe tapiserii, în respintenea stradei. Municipalitatea rădicase un arc transparent cu armele Municipiului şi inscripţiunea „VIVAT CAROL I“ pe cealaltă faţă a arcului Cifra M. Sale într’un huban tricolor, sub care se cetea Devisea familiei M. Sale, „Nihil sine Deo“ (nimic fără D-Lreu). M. S. sosind la Palat fu primit de înalt P. S. Metropolit cu înaltul Clera, Autorităţile Civile şi Municipale şi se felicita de norocita venire. M. S. fu mişcat de primirea călduroasă a Ieşenilor, pe care o arata pe faţa Sa şi pe care o şi rosti. Sara toată politia fu splendidă iluminată, mai multe transparente şi arcuri în diferite puncturi ale politiei au fost rădicate. M. S. chiar în acea sară făcu o preumblare în oraşă şi pretudindene fu însoţit de strigări de Ura din partea poporului. A doua zi sara era şi se ilumina poliţia. Munich, 23 Ianuarie. Principele Hohenlohe reînoeşte declaraţiuni favorabile Prusiei şi adaogă că armata bavaresă se va pune sub comanda Prusiei în cas când un resbel ar ameninţa integritatea Germaniei. Kiel, 24 Ianuarie. S’au publicat şi proclamat patenta regelui în privinţa ducatelor de la Elba. Athena, 23 Ianuarie. Patru sute voluntari din Candia au sosit la Pireu pe un vapor francesă. Constantinopole, 23 Ianuarie. Insurecţiunea din Candia biruită cu desăvârşire. 1200 volontarî s'au îmbarcată ca să meargă la Pireu, şi 600 aşteptă gata a se îmbarca. Berlin 25. — Camera deputaţilor.—D. de Bismarck responijând la o interpelare asupra dificultăţilor causate de Rusia pentru pasagul volagerilor prin frontierile ruse, am recunoscut aceste inconveniente şi au asigurat ca Prusia se sileşte a ameliora aceastǎ stare de lucruri. Convalescenţa regelui este mai deplină. D. Friedlender, secretarul cabinetului principelui României, au fost primit de principele regală. Constantinopole 25. — .Marele guvernului confirmă represiunea insurecţiunii Candiei. Savet-Efendi s’aă dusă la Candia pentru reorganisarea administraţii. Pesta. — Simer, episcopulă Raabulul, aă fostă numită principe primat al Ungariei. Depeşe telegrafice a „Monitorului.“ Paris 22. — Monitorulu anunţă că sau numit Ferdinand Barrot mare referendarii ai Senatului și Chain d’Estange, secretarii alu senatului. Constantinopole 22. —i ziarul „Levautherald“ i zice că scrisorile de chemare ale ambasadorului turc la Athena sunt deja iscălite şi că vor fi espediate după o invasiune nouă de bande greceşti, atunci se va face Greciei o declaraţiune de resbel. Athena 22, Adunarea generală a Candiei, au tramis puterilor o adresă cerându o delegaţiune de comisari, pentru a constata starea Candiei şi pentru a protege populaţiunea. Pesta 22 Ianuarie.. ziarul Pest Leon trice că negociaţiunele între JD. Beust cu delegaţii unguri au isbutit la un resultat favorabil. Trebue să se considere ca un fapt împlinit restituţia integrităţii Ungariei. Paris, 23 ianuarie. Mai multe chiare dau o desminţire la nuvela unui împrumut ce are să facă guvernulu, nuvelă care au adus o scădere la Bursa, jjtC crede CaCawcn^c ia deschide iudio;wi^^yyiyjm|ijij^^_ Revista Politică. Austria încă tot este ocupată cu afacerile sale interiore, din care cea mai importantă este acea a Ungariei. In privința asta, gazeta de Colonia scrie urmatoarele asupra negociaţiunelor, urmate între miniştri şi copii de partidă unguri. „Punctuaţiunele câtă priveşte înţelegerea dintre Austria şi Ungaria, s’au stabilită, şi îndată ce acestea vor fi primite de ministeriul austriacă şi de Deac şi amicii sei, vor primi consimţimăntul şi a Archiducelui Albrecht cum şi a Imperatorului. Ca case a consilieror dintre Belcredi, Beust, Laris, şi John din guvernul austriacă, Andrassy Sonyay şi Eötvös din dieta ungară, au servit proiectul propus de cei cincispre-dece deputaţi a dietei, care project purta în sine un ce comună, în intervalu de cinci zile au avut loc noue conferinţe* După numita corespondenţă a gazetei de Colonia, în acest proiectă s’au recunoscut Ungariei drepturile deja constituate, constituţia va fi restituită în totâ integritatea sa, şi ce este mai multă trebue a ne aştepta la o restitutio in integrum. Lucrarea făcută în aceste conferinţe aă fost comunicată D. Deac şi amicilor mîsei în Pesta, şi după ce aceştia aă aderat la acesta, s’aă supusă Imperatorelul, care după câtă se spune, s'aă dat consimţimăntul seu cu tota buna sa voinţă. In urma acestora, adecă, dacă astă lucrare se primeşte de câtrâ întrega dietă ungară, atunci numirea unui ministru preşedinte pentru Ungaria nu va întării ea a se face de cătră Imperatore. Şi după cât se asigură, alegerea va cădea fără îndoeală, asupra grafului I. Andrassy, fiind câ Deac refusâ a primi vr’ună ministeriu. Ca colegi a grafului Andrassy în cabinetul ministeriului se însamna pe baronulu Cötvös, Lonyay şi Somssich şi alţii, despre alţii încă nu se ştie ceva positivă. îndată după complectarea ministeriului va supune dietei o propunere pentru complectarea regiraentelor ungare, şi se crede de sigură câ numerul de 35 până la 40,000 omeni va fi acceptată. Zoile oficiale din Francia se ocupă cu programa lui Hohenlohe ministru preşedinte al Bavariei. La france vorbeşte despre tendinţele Prusiei, ce are acesta de a anecsa sieşi Germania de sudă prin ajutorul Bavarieî. Contra unei Germanie unite dice numita gazetă, nu este nimica de Ilisu, însă nu voeşte o Germanie supusă şi dominată de Prusia. Tot La France istoriseşte şi următorea anecdotă: Cu câteva olile mai înainte s’au dat o masă la regele Guilom, regina Augusta Ulise, ar fi bine ca parlamentul german de la Norda să proclame solemnă