Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-07-02 / nr. 49

No. 49. ANUL VII. FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURŢEI DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenuvaeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei. Z­iarul se publică de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbeni. Iaşii, Mercuri 2 Iulie 1860. In districtele României, prenuneraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costă un leu cursul fiscului Iaşii, 2 Iulie 1869. Depeşe Telegrafice. BERLIN, 8 Iuliu. — Ministrulu Cogalnicenu s'a decoratu cu ordinulu Acquila Roşia clasa I-ia. Ieri sera a plecata la Duseldorf, reşedinţa principelui de Hohenzollern. KRAGU,JEVATZ, 6 Iuliu. Proiectului de constituţiune, ela­boraţii de comisiunea Scupcinei, proclamă egalitatea tutorii cetă­­ţiniloru înaintea legei, responsabilitatea miniştrilor­, independinţa magistraţilor­, autonomia corpului. Principele şi Skupcina formeaza puterea legiuitoare. Deputaţii se numesc­ pe trei ani. Senatul p­remiine numai ca corpui cosultativ. Tronul­ este ereditarii în linia bărbătescă a dinastiei Obrenovici. (Monitorido). Solemnitatea distribuirea premiilor la şcoalele de fete din Iaşi. Luni în 30 luni, avu locii împărţirea premiilor­ la toate şcoalele secundarii de fete, conformii programu­lui publicat­. Toate autorităţile civile, scolastice, militare, luară parte la această solemnitate. De astă dată şi Emi­­nenţia Sa Părintele Mitropolit, onoră cu presenţa Sa această serbare în adeverui naţională. Representanţii puterilor străine onorară cu presen­ţa lor şcoala centrală de fete, după cum onorară şi sa­la juraţilor, destinată pentru distribuirea premiilor la elevii de prin şcoalele secundarii. La 12­2 ore, D. Mârzescu, Prefecta judeţului şi Pre­şedinte comissiunei distribuirea premiilor­, să presintă în sala şcoalei centrale, unde o societate aleasă şi forte numeroasă aştepta cu nerăbdare imnul­ de începerea solemnităţei. Abia D. Prefecta din preună cu membrii Comissiu­nei distribuire! premiilor­, luară locula de onoare a­­nume reservati, şi imnulu obicinuitu în asemenea o­­casiuni solemne, fu cântata de toate elevile scoalei. După cântarea imnului, o tăcere profundă cuprinde sala, şi întreaga societate îşi trisază ochii asupra D. Prefectu. în mijloculu acestei tăceri, D. Prefect, Pre­şedinte comissiunei, începe discursula seu în următo­­rul­ modu: „Onorata Adunare, şi „ Domnişoarele mele, „Luându cuvântul” în acesta stabilimenta naţională, ce este pepiniera junelor noastre professoare, nu pot se nu esprima de la începută onoarea şi fericirea ce simţesc, privind­ grupate astăzi atât elevile de prin toate şcoalele din Iaşi cât şi o societate aleasă, în ne­răbdare de a vide cât mai curând, resplătită sirgu­­inţa, vrea să­­licit îndeplinirea de datorie! Şi pentru ce numai de cât această resplătire ? Au doară, Domni­şoarele mele, pentru aceia aţi învăţată bine în cursul anului, pentru a veni să priimiţi astăzi o mică cărti­cică dreptu prem­iu? Pentru aceia v’aţi făcut datoria? Pentru a ve da astăzi în spectacolu una câte una, du­pă apelula nominală ce’lai voiu face, şi a priimi în su­­netul­ muzicei o cunună şi o cărticică ? O ! nu, Domni­şoarele mele ! Nu, nu v’aţi facutu datoriea pentru re­compensa această trecătoare, precum nici societatea ca­re ve înconjoară n au venitu aci în scopul­ unicii de a ave uni spectacolu incantatoriu, care peste câteva momente are să dispară, spre a face locu........la ce ? La mulţumirea sufletească ce fie­care îndeplinire de da­torie lasă în conştiinţa omului, în acestu demonii in­­terioru, după cum plicea filosofulu cela mare Socrate! „Conştiinţa ! Eată dascalulu, eată censorulu tuturoru acţiunelor­ şi faptelor­ omineşti. îmi este împăcată conştiinţa, strigă inocentulu acuzatu. Se mustră cu­­getulu, strigă omulu greşită şi abătută de la datorie. Muma lui Ştefan celu Mare îşi îndeplini o datorie sântă când s elise fiului seu, eroului naţională cu care ne glo­­rificam­, „fugi, nu vroia ca fiul­ meu biruitu să se a­dăpostească a­cea.“ Tullia, fiica lui Servius Tullius, nu să sfii de a trece cu carula peste trupul­ morţii, şi încă fumigânda, a părintelui seu. Cea dintâi fe­­mee simţi o satisfacţiune morală în conştiinţa sa, în timp­ ce cea de a doa simţi o oroare de sine însăşi şi o mustrare de cugeti. Cea dintâi îşi făcu o dato­rie ! Cea de a doa, fiică denaturată, făcu o faptă pen­tru care demonul­ interiorii a lui Socrate, conştiinţa, o mustra­re încetată, însă îndeplinirea de datorie, fapta cea bună nu găseşte numai o aprobare în conştiinţa individuală. Fapta cea bună precum şi acea vă stră­bate secolele şi găseşte o aprobare sau o desaprobare în conştiinţa universală, vrea să zică în conştiinţa o­­menirei întregi. Ce deosebire între premiula dată de omenire şi premiula data de conştiinţă ! Cela dintâi este trecatoriu, în timp­ ce cela de al doilea essistă pentru tot­deauna ! Premiula şi cununa ce s’ar fi dat mumei lui Stefan s’ar fi vestezita şi peritu, precum şi osânda ce s’ar fi aplicat monstrului de Tullia, ar fi pe­rit o dată cu trupul­ ei! însă nu ! Mai presus­ de premiile omineşti, mai pre­susut de pedepsile stator­nicite într’un statu, este una demonii interiorii care ne­încetat îţi strigă bine sau râu ai făcută! Şi acela de­monu este demonulu lui Socrat, adecă conştiinţa fie individuală, fie a omenirei întregi ! ,,Cu toate acestea, Statula, familia cea mare, adoptă câte o dată deprinderile cele bune ce familia cea mi­că, vrea să plicit casa părintească le are. Sunt­ de­prinşi tatala şi muma de a face o distincţiune între copilul, ascultatoriu şi acela ne­ascultătorul. Este de­prinsă muma de a trage o linie de demarcaţiune între copilul, frageda şi inocentă şi între acela care de şi inocentă, însă calcă prescripţiunele şi regulile stator­nicite de muma sa. Pe cela dintâi muma îl dismeardă şi’lă îmbrăţoşază şi’lfi dă de modelă fratelui seu care n’au ascultat-o ; pe cel de al doilea muma însă cu toa­tă tandreţa ei, îl­ pune la penitenţă. Şi copilulu micu să supune şi apoi promite mumei că n’a mai face, că va fi ca şi fratele seu. Aceia ce să petrece în fami­lia cea mică, în casa părintească, aceia să petrece astăzi în familia cea mare, vrea să tricu în Statu. Statulu, guvernulu, rădică această deprindere a fami­liei celei mici la gradul­ unei datorii din parte’i, şi astfel, acordă recompense, statorniceşte o linie de de­marcaţiune între acele eleve ce ş’au făcută mai bine datoriea. „Recompensa ce o primiţi astăzi, Domnişoarele me­le, nul nimică altă de câtă o suvenire dulce a înde­plinire! de datorie. Adevărata recompensă o aveţi în sufietul­ şi conştiinţa D-voastră! „Terminându- mă adrese­la mai întăi cătră acele dintre Domniile voastre, Domnişoarele mele, pe care ve voiu întâlni şi în anula viitori pe aceste bănci, şi ve ureza la toate onoarea de a ve apropia de acesta locu spre a priimi din mâna şefului instrucţiune! pu­blice, pe care am onoare al representa astăzi, recom­pensa pe care numai unele dintre D-voastră o primesc, anul­ acesta. „Cât pentru Domniile voastre care terminând­ cur­­sul­, părăsiţi aceste banei şi intraţi astfelia într’o lu­me şi o vieaţă nouă, aduceţi-vă aminte că femeia are una rolu mare în societate : acea de a înnobila şi în­­nalţa inima bărbatului ! Aduceţi-vă aminte că căsăto­­riea este o instituţiune sântă, că ea este baza familii­­lor­, precum şi familiile sunt baza a ori­ce societăţi Ca mâine puteţi deveni soţii şi mame de familie. A­­tuncea aveţi să puneţi în practică principiile dobândi­te pe bancele şcoalei. Ce artă mai bine prin urmare, vă pot ura de cât, ca prin conduita D-voastră în socie­tate, să fiţi modelul­ femeilor­ virtuoase şi astfel, să faceţi onoare stabilimentului naţională în care v’aţi pe­trecută copilăriea!“ După acesta discursa aprobată de întreaga adunare, D. Prefectu făcu apelul­ nominală şi distribui cu în­săşi mâna sa premiile atât pentru studiu cât şi pen­tru lucru de mână. Iată numele elevelor premiante : Școala primară de fete din Podura Lungu. CLASA I-ea: Dimcea Natalia, Dădărăă Profira, Con­­stantiniu Efrosina, Rosin Zina, Scânteianu Zoiţa, Tautu Maria, Tăutu Natalia, Sufrina Hava, Mironescu Ana, Munteanu Ecaterina. CLASA a II-a. Florescu Aneta, Stănescu Florica, Sta­­matopolu Aglaea, Sura Firtela, Munteanu Anastasiea, Bu­­descu Elena, Stamati Smaranda, Dimitriu Elena. CLASA a Ill-ea. Lipu Mariea, Hociungescu Aglaea, Pă­un Elisa, Neculau Maria, Haretu Ana, Bahrim Ecaterina. CLASA a IV-a. Grigoriu Maria, Gălușă Smaranda, Mataxa Lora, Cociu Elena, Liteanu Ecaterina. Şcoala primară de fete din Sărărie. CLASA I-ea. Flarasiă Eleonora, Popovici Olga, Ghe­­orgh­u Maria, Nicolau Profira, Vagneru Elisa, Urbantu Adela, Gavrilescu Adela, Volcea Natalia, Tomovici Nata­lia, Alsinberga Sofia. CLASA a II-a. Zibelstein Eui, Ocsimbergă Janeta, To­movici Elena. CLASA a III-ea. Brauner Rebeca, Belciu Zanfira, Ghe­­orghiu Maria, Belciu Maria, Patriei Smaranda. CLASA a IV-a. Gheorghiu Elena, Santuz Rucsanda, Zamfirescu Maria, Berescu Maria, Romana Elena. Şcoala primară de fete din Beilic. CLASA I-ea. Dima Erato, Picioragă Elena, Raluca Casandra, Botezatu Elena, Popescu Frosa, Gheorghiu Pro­fira, Petrovici Maria, Manoli Nataliea, Ulsich Elisa, Ba­­lica Smaranda. CLASA a II-a. Savin Ana, Cesaru Maria, Hrissoche­­fală Nataliea, Stefănia Rucsanda, Folescu Nataliea, Bon­­cea Soltana, Heniy Estera, Radovici Maria. CLASA a III-ea. Ionescu Aspazia, Bucă Tasiea, Fi­­lipă Casuca, Trohin Ecaterina, Lobană Efrosina. Școala pri­ma­ra de fete din Păcurari. CLASA I-ea. Popa Rucsanda, Vasiliu Ecaterina, Gh­er­­ghelă Rucsanda, Tăutu Maria, Serlacicu Amalia, Buter Maria, Ionescu Efrosina, Stamatopolu Aglaea, Tamasan Maria, Scutari Smaranda. CLASA a II-a. Glich­i Elena, Praja Maria, Gheorghiu Maria, Boteză Ecaterina, Ionescu Agripina, Mâna-Scurtă Maria, Merariu Elena, Stamatiu Elena. CLASA a III-ea. Racă Rosa, Popa Elena, Corvin Ma­ria, Parteni Sofia, Romaşcanu Zoiţa, Stroescu Efrosina. CLASA a IV-a. Bosian Ecaterina, Stroescu Elena, Şarban Magdalina, Vârlănescu Aglaea, Popovici Maria. Şcoala primara de fete din Tat­arasi. CLASA I-ea. Ionescu Elena, Zimvelă Profira, Dimi­triu Elena, Micşunescu Casuca, Munteanu Profira, Ste­­fănescu Elena, Ionescu Agripina, Boteză Catinca, Gheor­ghiu Maria, Pravilă Profira. Cu menţiune onorabila. Hristoforu Elisa, Zimvelă Maria, Stancovu Antonia, Savescu Smaranda. CLASA a 11-a. Coloveleni Elena, Pravilă Sofia, Co­­dreanu Smaranda, Gheorghiu Maria, Odagiu Zoiţa, Uli­­nescu Maria, Teodorescu Natalia, Dimitriu Sofia. Cu menţiune onorabilă: Ancuţă Elena, Bălăceanu Zinca, Paraschivă Zinca. CLASA a III-ea. Neagge Elena, Ceasnocă Zamfira, Profiriu Elena, Spiru Ecaterina, Codreanu Ana, Teodoru Elena. Școala sucursală de fete din Tărgu­­şorul I Nicolina. CLASA I-ea. Catinca Constantiniu, Zamfira Procopie, Mariea Rusovici, Surea Morariu, Profira Botoşineanu, E­ta Aronovici, Ana Gheorghiu. CLASA a II-a. Irina Nestor, Rucsanda Rop.

Next