Rampa, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 2405-2430)

1925-11-01 / nr. 2405

■ ■TU*r • -■ I -L--, ff Teref.VALUE de BUCAREST Si O Toîaff. GS 6 Bucureşti, Str. Lipscani 78, fost @6 Atrage atenţiunea Onoratei Clientele, asupra SUPERBELOR NOUTĂŢI de SAISON ce a pus In vânzare, cu Preţuri ce doboară orice concurenţă Magazinul WINDSOR (I. Constanţiu) Bucureşti, Caisa Victoriei No. 58 a deschis un raion de C­ROITORIE fină pentru Domnu Bogat asortiment de BLANURI Galanterie bărbătească ■ YífceCtífca«jattá**».: r0 . 11?4 tv? £*;y 1 culmea! durerile fără a provoca somn VerajmoU­Ahr4, in tablete este remediul de o eficacitate deo­sebită in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice şi neuritice de dinţi şi la multe altele. ?­ FULGI higiertSîi, spălaţi sistematic în maşini cu aburi vinde Fabrica „HIGIENA­*, Strada Dr. Felix No. 39 (Piaţa Buzeşti). Spălarea şi refrişarea pernelor (fulgii, in 2 ore, NUMAI în prezenţa Onor. Clienţi. B Prage? CAROL — No. 26-23 cu îngrijire: Heinrich BUCUREŞTI — Strada confecţionează MANTOURI „NURCI“ extrafine LUTRU-HUDSON A s f r a h a n—Breitschwantz Ssond­­a u I p S argintii ş. a. Tot felul de imbrăcământ® de iarnă Havon de Tricotaje Stofe fine engezeşti pentru pafoane ş. a. Preţuri fixe eftine Vizitat­ noul magazin „L­U­X“ Str. Academiei No 27 care este bine asortat cu ultimile cre­­aţiuni parisiene în pălării de Dame furnituri de mode şi articole de galanterie Dr. I. MIHALOVICI SIFILIS GENITO-UMNARE si insuficienta sexuală ’Diathermie Electroterapie Cisto şi Uretroscopie pentru tratamentul blenoragiei ac­­ranice, prastcatite, inflam băşicei stricturi. Consult 8-10 dim. ş­i 3-8 p. m. 1 — STRADA BELVEDERE Mica publicitate 50 LEI vopsiţi părul cu instan­tanee BaTaisch, Regală 9. GRATIS oferim certificate şi posturi elevelor care învaţă dacti­­loigrafia Maşinelor de Scris la Tu­­toveanu, P­ as. Imobiliara 3. DE ÎNCHIRIAT Cart­ieră ,spaţioa­să bine mobilată la domn singur. Calea Moşilor 115. Dr. M. CAHANESCU boli interne şi de nutriţie (stomac, diabet, gută etc.) Consult 3-5 ,p. m. Telef: 60/36 Str. Melodiei 2 (colt Sfinţilor) prin piaţa Rosetti Citiţi Rampa RAMPA este sin­gurul ziar care pu­blică, chiar în dimi­neaţa ce urmează premierelor, croni­ca dramatică şi mu­zicală a spectacolu­lui din ajun, la plus hygienique pour qua TOILETTE Apa Gorlier netezeşte pielea, îi dă frăgezimea,o catifelează şi face să dispară coşuri, riduri şi i­ritaţ­i­u­n­i Pour en/ter /es Contrelagons exig­er/a­u­signature: VENTE IkSROS C.ROUSSEL PhenChta (‘LVillo des Entrepreneurs) i'T)/» pro PLACE BEAUGRENELLE d etail CHEZ TOUS LES PRiNClPAUX PARFUMEURS iCOIFFEURS de France* de l'Etrangsr NAPE >N FRANCE CONCESIONARI PENTRU ROMANIA Parfumeria Elitei engros BUCURESTI, STR.IONICĂ Z AFI/B­ANUHTURI ARTISTICE r1CECUTA a­telierul MAUR VICTORIEI 31 Jul.1/59 Domniţa Ralu Precursoarea teatrului în Ţara românească. Pr­ma scenă în Bucureşti. „cişmeaua Roşie“ Retorn­ şi repertoriul Trecutul ne arată că la Curţi­le Voivozilor, din când în când, monotonia vieţei era înlăturată prin spectacole date de saltim­banci, pehlivani, caraghioşi, şi că diferite trupe din boscari vi­zitau oraşele mai însemnate di­n ţiatră, după ce dăduse dovadă la Curtie că şmecheriile lor merită să fie văzute şi de mulţimea cea proastă. O ultimă panoramă de aceste a fost instalată la Bucureştii de sasul Brody, unde­­se putea ve­dea tot felul­­de războaie, de în­coronări, de regi, în fuin,e ceva nemai­văzut în capitala Ţărei Româneşti. Butcile şi caleştilor boerilor şedeau lin faţa şandramalei zi şi noapte, încât după un timp sa­sul făcuse avere mare, putâ­n- I du-şi lua o moşie în arendă ş­­i trăind în linişte şi fericire toa­tă viaţa. Aceste di­str­acţiuni pân­tru boeri şi pentru cucoane, n’i au a­­vut decât o importanţă neînsem­nată, căci arta n’avea nici un rol în­­aceste r­eprezentaţiuni cu Un caracter oriental în ele. Domniţa Ralu, frumoasa şi inteligenta fiică a lui Vodă Ca­­ragea, fie din instinct, fie din Vanitatea de a da o strălucire, deosebită domniei tatălui său, eu cred mai mult din idorinţa •­născută de a vredea realizau,du­se în timpul său spectacole de de OCTAV MINA*­ dioaţiunde Dom­niţei Radu, aşa cum citise că se făcuse la Curtea lui Ludovic al 14-lea. Literatura franceză era mult citită la curte în special Vol­taire ; —• de aceia Domniţa Radlu a ales ca piesă: „ilHoartea führ lui Brutus” ,d'­n acest autor .,T­a­, finis ,şi Chine” de Longus, şi ,­Orest” de Alfieri. Primăvara lanulie' 1817 este o dată însemnată, căci deşi spec­tacolele avură loc în Limba gre­cească, totuşi trebuie să avem în vedere că scopul art.is.tiii ce-i ur­măreau aceşti diletanţi merită cotată atenţia istorie. La aceste reprezentaniii­i nu a­­sistau decât boeriî şi curtenii cari ştiau greceşte.­­ In iarna, acelui­aş an, Domniţa Ralu clădi la Cişmenia Roşie, o sala de club pentru balurile boie­reşti, Tinde mai târziu s’au or­ganizat şi reprezentaţii teatrale. Această sală­ a fost prefăcută In teatru, având trei rânduri de loji îmbrăcate cu postav roş. Mai era şri o sofa mai mare pentru Vodă, iar îin sala lungă de 18 stânjeni erau 14 rânduri de bănci îmbrăcate tot cu postav roş. Cortina înfăţişa chipul lu’ Apolon cu lira în mână. Ilumi­natul se făcea cu lumânări de sen. Lojile erau ocupate de proti­pendadă, consul și boerii cei artă dramatică elină, a căpătat I mai­ de seamă. Prețurile se fi­­îngăduit uita să Intocme la isoa chiar [­xaiseră la un galben pentru loji, la curtea Domnitorului prima iar pentru restul locurilor era scenă. - 1­10 lai de fiecare scaun. Afişele Entuziasmul timereţei aprinse-­ aveau cuprinsul în limba gre­­se flacăra pe trepiedul care ilu­­cească, tirpărindu-se în tipogra­mimna figurilor lui Euripid­e şi Sofocle. Trebuau actori. Şcoala Măgureanului, pune la depozi­ţie pe câţiva tineri greci, cari sub conducerea artistică, a Dom­niţei Ralu, începe să prepare re­pertoriul primelor reprezentaţii. Între aceştia s’a distins ca un talent în ascut şi, cu însuşiri ex­traordinare, tânărul grec Aris­­tia. Această scenă primitivă a fost ridicată­­în una din camerile Pa­latului Domnesc, organizându­­se astfel o sală de spectacol. Pe­ 41 o­uţini ipoto OTLOTT rl'O POT' d­e vopsitâ.­­jiIT­ă BiâHTirLc Si fia dela Cişmeaua lui Mavro­­gheniie. In această sală e’a pregătit entusîasmul şi mişcarea eteriști­­lor grec), care au luptat ca niș­te eroi pentru neatârnarea pa­triei lor. RAMPA Teatrul Japonez Japonezii au cultul trecutu­lui și ’tot ce le aduce aminte de aceste ti­mpuri dispărute le este scump. Astfel s’au păstrat în dcursul secolilor, dramele lirice numite : „Nogeku”, sau mai pe scrifrt „No’li La Tokio, Kyoto și Osaca, a­­ceste ,,No-uri” sunt reprezzenta­te pe scene rezervate special unor­­astfel de spectacole. Primele „No­uri” datează de la Începutul secolului al al 14-l­ea Au fost reprezentate o curte a nitr­inilor împăraţi din epoca Kumakur­a ajungând la strălu­ci­re pr­in secolul al 15-lea ,şi al 16-lea. La origine, acţiunea „No­ul ” era foarte simplă. Era o succesiune de tablouri, cu cân­tece­­şi­ dansuri. „No”-uri­le fac să renască în faţa­­ publicului, sentimentele, gândurile, credin­ţele, superstiţiile, în f­ie toată viaţa imorală a­­acestei epoci de tulburări şi bătălii. ■ „No”-ul se juca la umbra templelor budiste şi chiar în ziua de azi n’a pierdut nimic dn car,actorul său solemn şi re­ligios. Fiecare „No” are două, penso­­­w-nigl'i principale 'şi unul sau două personagii secundare.­­ Unul din, personagii, numit I .Shite” este în acelaş timp cân­­t­­ăreţ ,?]’ dansator ; acesta, este actorul principal, al doilea per­sonagiu,­ numit ,,weki” este în­sărcinat să dea replica : el dă „shite”-u­m ocazia şi pretextul de a cânta sau de­­a dansa. Un cor care dialoghează cu cele două personagii ,sau chiar cân­tă în locul lor le dă concursul. Actorii sunt numai bărbaţi , masca, le dă însă toate expresiile necesare : sunt vre­o 150 măşti diferite cari se întrebuinţea­ză în „No”-uri. La început, ,,No”-ul prea­mărea zeii şi templele, apoi pe eroi, în urm­ă a făcut să reîn­vie vchile legende ale istoriei ajungând în cele din urmă să reprezinte­ simpla umanitate cu bucuriile şi necazurile ei. La Toho sunt mai multe scene unde se joacă „No”-uri. Cea mai cunoscută se află pe colina Kondam lângă templul­­ „Shokauiske”, în care sunt ve­nerate sufletele japonezilor morţi pentru patrie. Teatrul este un fel de curte în mijlocul căreia se ridică o estradă. Patru coloane susţin un acoperiş în forma templelor budiste. La dreapta­ scenei, este un fel de balcon, unde ia loc porul. In partea din fund este pictat, un arbore vechi cu cră­cite încovoiate. „No”-urile, i s’ar putea spune că sunt un gen expresionist, ele necunoscând decorurile, iar figuraţia obiectelor este cât se poate de stilizată. .Reprezentaţiile­­încep de o o­­biceiu pe la orele două după a­­mia­ză. Iau loc întâi muzicanţii: flautistul la dreapta, apoi to­boşarul, toba miare, şi în fine o altă tobă, cu inele. După muzicanţi vin cântă­reţii, cari se aşează pe două rânduri în partea­­dreaptă a scenei. Se reprezintă­­de obi­cei cinei „No”-uri şi între fiecare „No” se joacă o comedie numită „Krogen”, spectacolul durând vre­o cinci ore. ■Când1 reprezentaţiile trebue să înceapă, flautul scoate o no­tă dureroasă, urmează,apoi su­netul ritmic al diferitelor tobe. tobe. Cortina de mătase se ridică cu ajtitorul a două bastoane de bambu­ işi­ pe scenă spare „wo­­ki”-ul îmbrăcat într’un costum antic şi purtând mriscă. El ti­na, intează încet, cu partea de sus a capului ţeapăn­ă, privirea fixă şi cu genunchii uşor în­doiţi. Pentru­­a evita­­ori­ce mişcare bruscă a corpului, picioarele nu părăsesc pardoseala : ele alu­necă, urmând o umbră puţin pronunţată, la extremitatea că­reia vârfurile singure se ral­că şi se repun la pământ. În timpul p­asei, cele două pensonagii cântă şi execută dan­suri cu gesturi măsurate și to­be Dansurile rimate și repezi, reprezintă spiritele, dr­agonii, lei. DUMINICA 1 NOEMBRIE 1925 Premiere parisiene „La Lame Ultima premieră a „Teatru­lui Atelier”­­a fost un spectacol compus din „La Lame sourde” piesă în 3 acte de JJ. Neis şi „Les Serments dus,age” un act de M. Adelin. Eroul piesei d-lui I. Neis, este­­abatele Tubaid Mu­­liner ai cărui strămoşi erau toţi posedaţi de instincte criminale. Deşi la început ducea o viaţă onestă, în cele din urmă, victi­mă ,a creditatei rasei şi instinc­tului bestial, îşi împuşcă cum­nata pe care o iubea din copi­lărie. Acest personagiu aduce foar­te mult cu Alioşka şi Dimitrie Karamazov. D. Charles Pultin, directo­rul Atelierului, a făcut o bună alegere cu această piesă. D. Neis ni s’a relevat ca un autor cu reale însuşiri dramatice. Dia­logul e viu, colorit şi presărat cu imagini, sugestive. Acţiunea e destul de bine condusă, afară de ultimul act unde cam lânce­­zeşte. P. Charles Pul­in, în ro­lul abatelui Tubaid Mullner a obţinut un mare succes. Cu un joc concentrat, studiat în cele mai mici detalii, d-sa­­ne-a dat o interpretare desăvârşită. D-na Charles Pultin, d-na Line No­­ro, d-nii Edmond Beauhamp şi Pecroux, d-rele Jacqueline Hop­stein, în fine d. Geymond Vital, au complectat ansamblul. Piesa d-lui Adeem „Les Ser­­ments d’ usage” cu care se în­­cepe spectacolul, e un foarte delicat amestec de fantezii şi sentiment. Acest „cocktail” lasă după consumare un gust destul de a­­greabil. Istoria e a unui tânăr liber­tin care se înduioşează în ziua când întâlneşte femeia pe care n’a încetat s’o iubească încă din copilărie. Bărbatul vine să-şi reclame infidela. în loc să facă femeii pe care o iubeşte, jură­mintele de circumstanţă, de fi­delitate, tânărul afectează o frivolitate care descurajează pe tânăra femeie. Ea se reîntoarce la bărbatul şi copii săi. Interpretarea omogenă a fost încredinţată d-lor Francois Vi­llert, Edmond Beauchamp, dure­lor Line Noro, Berthe Busier, sourde“ Premier®!® Burgtheaterului La Burghtheater din Viena se vor da în cursul actualei sta­giuni o serie de premiere din­tre cari au fost fixate până a­­cum următoarele : La 6 Noembrie se va da­ „H­einrich aus Andernach” de Fritz von Unruth împreună cu „Demetrius” de­­Schiller. In a doua jumătate ,a lui Noembrie urmează „Barbarra” de Bernard Shaw. înainte de Crăciun se va da „Vasantasena” de Sudroka, în prelucrare germană de Leon Beuchtewanger precum și „Othello” într’o nouă înscena­re a regisorului Heine cu Raoul Aslan în rolul titular. La începutul lui Ianuarie premie­ra lui „L’Aiglon” de Rostand în traducerea în ver­suri a scriitorului Klabund. La „Akademietheater”, care este o anexă a Burgtheaterului se va da „Scara ruptă” de George Berr și Paul Gavault, în traducerea germană a scrii­torului Rudolf Lothar. Urmează premiera pieselor „Erfüllung” de Georg Terra­­mare, „Maria Orlowa” de Otto Zoff, „Viata ce ti-am dat-o” de Pirandello. La începutul lui Ianuarie are loc premiera piesei „Alt­weibersommer* Bahr. de Herman -exo- I­N­F­O­R­M­ATI­I Azi și mâine în matineu, se re­prezintă la teatrul Regina Maria .Amedeu Stânjenel”, comedia d-lor N. Vlădoiaftu si Victor Rodan. — Luni, echipa de companie în frun­­­­te cu d. V. Maximilian pleacă în­­­­tr’un mare turneu prin Ardeal si Vechiul Regat cu „Amedeu Stân­jenel” și „Domnul dela ora 5”. S’au găsit 6 perle care sunt FENOMENALE $sx celebrul Jazz-Band .c­­are soseşte ,din LONDRA Sâmbătă 31 Octombrie la DANCING CABARET PB&ALL’S 8 Str. Băncei Nationale 8 Director : JEAN KAISER Program nou începe la ora 10 ifix .n „Cămila trece prin urechile I­­icului” celebra comedie a auto­rului dramatic cehoslovac Franz Lange a cărei reprezentare a făcut, serii de sute de spectacole pe scenele din Occident) se va pune zilele acestea în repetiţie la Teatrul Popular. In matineul de Duminica viitoare, Opera Română va re­­presinta „Traviata”. Din cauza nouei piese (Neves­tele Vesele din Windsor) care va ocupa afişul Teatrului Naţional, ,,Faust” va fi jucat în săptămâna viitoare numai în zilele de Luni ,2 Noembrie și Duminică 8 Noem­brie când se va representa pentru a 30-a oară. Duminică 1 Noembrie va a­­vea loc la Ateneul Popular ,,O­­bor” un mare festival artistic. Programul cuprinzând prod­uc­­ţi­urti­­artiistice, conferinţe, mu­zică, declamaţii, cinematogriaf, începutul la ora 4 d. a. Compania dramatică Bulan­dra - Manolescu - Maximilian- Storin va represinta astă-sea­­ră „Domnul de la ora 5” cu d-re­le Renée Anniie, Catusa El­­vass, Leny Caler şi d-nii V. Maximilian, Constantiniu, Con­sta­ntinescu, etc. Ultimele reprezentaţii ale vrăjitorului UFERIM­ cu sensaţionalele sale iluziuni Duminică orele 4 p. m. Matineu pentru şcoli PROGRAM SCHIMBAT 30 Numere speciale pentru şcolari! Biletele la Agenţia Jean Feder şi la Ora Teatrului Eforia In matineurile de azi Sâmbă­tă 31 Oct. şi Duminică 1 No­embrie se vor juca la Teatrul Popular piesele pentru copii Ulciorul fermecat” de d-na Lia Hărşu şi „Sfârlă Năzdră­vanul” de d-nul George Mihail Zamfir­eseu cari au repurtat­­ un succes desăvârşit la premieră. Astăsea­ră echipa Teatrului Na­ţional din Chiişinău reprezintă „Amedeu Stânjenel” la Bălţi. La Teatrul National se repetă sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soare­­piesa, „Fata din dafin” a d-lor­ Adrian Maniu şi Scarlat Froda. La Teatrul Popular se repetă în fiecare zi sub conducerea de scenă a d-lui Victor Ion Popa piesele „Pretenţioşii” şi ,,Meşte­rul Manole” sau „Legenda zidi­rii Mănăstirii din Argeş” poem, dramatic într’un act de d-nul profesor Nicolae Iorga. Roluri­le principale din ,Meşterul Ma­nole” sunt încredinţate d-nei Ana Luca şi d-lui G. Vraca de la Teatrul Naţional şi I. Ul­meni. METAIURI LA PAPAGAL MONTOURI Str. Lipscan 1, 90 D. C. Tănase cu întreg an­samblul teatrului Cărăbuş va juca astă-seară Sâmbătă şi Du­minică în matineu si seara la Galaţi revistele : „Bonsoir Bu­cureşti” şi „Odată şi să mor!”. Astă se­ară, compania„ „Dramă şi Comedie”­­va­­reprezenta la Teatrul Central „Mutul’’ dra­mă în 3 acte de A. Weiter. In primele roluri apar d-nele Praz, Radisov, Lares, Natan, Orleska, Weislitz şi d-nii Bu­­low, Ehrenkranz, Kamen, Na­tan, Stein, Weislitz. Toate stofele, dan­telele ş­i mătăsurile lansate la Paris, le gă­siţi doar la „lnftpiration“ 5. Bulevardul Elisabeta 5 (Palatul Eforiei) Matineurile de Joi 5 isi Sâmbătă 7 Noembrie vor fi ultimiile repre­zentaţii cu­­preţuri populare ale piesei „Gsar şi Cleopatra” de B. Shaw. I.Comed­iana” de Armand­e Bousquet continuă, să se joace cu săli pline la­­teatrul Regina Maria. In matineul de Duminică Com­pania Dr­amă si Comedie va repre­zenta la Teatrul Central comedia lui Berger­­„Potopul”. In seara de 5­ Noembrie are loc la Cernăuţi premiera, piesei: ,,Văpaia” de Kistemaek­ers. In rolurile principale cu d-nii P. Sturdza, N. Bulandra, D. Brădescu, P. Bulandra, P. Poppea, Nanu şi d-nele Alice Sturdza, Lilli Bulandra, Landri şi Z. Crăciunescu. Joi seara are loc la Ope Română reluarea operei „Ci­men” cu d-na E. Lucezarski şi d-nii Vrăbiescu, Istratti, S­­ner etc. PERDELE ŞI CUVERTURI de pat soldează La Magazinul „CARMEN SYLVA“ Lipscani 80 {test 68) Societatea­ Ortodoxă a Femei­lor Române îşi începe seria cea­iurilor sale dansante Duminică 1 Noembrie de la 5-9 în saloa­nele Casei Arta din str. Câmpi­­neanu. Acest prim, ceai e orga­nizat de către Parohia Stejar de sub prezidenţia d-nei Amiral Coandă. Astă seairă Vineri are­ loc la Galaţi prima reprezentaţie a re­vistei „Bonso­­r Bucureşti”, cu întreg ansamblul teatrului Că­răbuş în frunte cu d. C. Tăna­se. Astă seară compania „Dram şi Comedie” va reprezenta­­ Te­atrul Central piesa lui Mi­rim Gorki „Azilul de Noapte’ Rolurile sunt interpretate­­ întreg ansamblul. Compania dramatică Bulan­dra, Manolescu, Maximilian- Storin va reprezenta în a doua parte a stagiunii „Bătălia” de Frondaie şi Far­ere şi „Danton’ de d. Camil Petrescu. La reprezentaţia d­in mati­neul de Duminică al teatrului Naţional rolul Margaretei d­i­n „Faust” va fi jucat de d-ra Ketti Ştefănescu. In matineul de azi teatrul Naţional via reprezenta „Cesar si Cleopatra” cu d-na Toto Io­­­nescu în rolul Cleopatrei. Emilie Faibre ia montat din nou pentru teatrul Vieux Colombier piersia Lorenzaccio b­u d-ra. Falco­­netti în Lorenzo. ULTIMELE NOLTAŢI în STOFE ŞI MĂTĂSURI pentru MANTOURI găsiţi la magazinul­­ „A LA SAMARITAINE” Str. Lipscani No. 30, Bucu­reşti. Vânzare EN GROS ŞI EN DETAIL

Next