Rampa, decembrie 1925 (Anul 8, nr. 2431-2452)

1925-12-02 / nr. 2431

•» Viaţa culturală in provincie Două expoziţii de pictură la Ploeşti PLOEŞTI. — Deşi la început se credea că sezonul de toicţtină va fi lipsit de vre-o expoziţie artistică, totuş acum, la sfârşitul l­ui, două tinere talente îl îmbogăţesc de a­­juns cu pânzele lor. Tiriferii sunt : Ki­ra Marx, Barzon si d. Vasia Pavlov ambii elevi în ultimul an la Şcoala le Belle Arte din Bucu­reşti. Cu toate că tinerele talente sum în curs de desvoltare, totuşi recol­ta lor juvenilă merită toartă lau­da cuvenită. Pânze de d-rei Barzon Margue­rite — cunoscută de localnicii dor­nici de artă, de acum doi ani — te is­beste iprti­ coloritul natural, prin armonia de linii, prin estetica, lor. Vezi, de exemplu, un ..Amurg” le­neș, impună­tor prin coloritul lui vioi; o „Zare” cum se contopeşte cu câmpul de smarald; o .lectură” etc.... şi.o ..toamnă” tristă, învălui­tă in linţoliu galben, ca şi toate la un loc pun în faţa vizitatorului, din păcate cam rar, talentul plin de mari speranţe al artistei. Cel de-al doilea expozant se im­pune mai mult. E de ajuns să cităm câteva tablouri cari pun în relief realul talent al d-lui Vasia. Ca şi d-ra Barzon un înfocat ad­mirator al naturii, Al-sa a ştiut să redea tăcerea ei bizară şi lumi­nile ei albastre. ..Pe malul Dună­rii”, „Zatre”, „Amurg” farmecă o­­chiul. Trebue să menţionăm şi cele câ­teva pânze ale d-rei Silvia lenes­ie, absolventă a Aatelor­ F­ru­­moa­se. Se anunţă deschiderea, altor două expoziţii :­­ Expoziţia d-lor Goruneanu, Voinea, Ioniţă şi­­sculptorul Vi­­da­li. şi 2. Expoziţia d-lor Popescu Cice­rone, Menzopo­ Misa, Ha­ş Aug Vărgineanu. — Dorys, festival artistic la GIURGIU GIURGIU. Joi a avut loc un festival artistic, dat în beneficiul societăţii naţionale de Cruce Ro­şie filiala Giurgiu. La aces festival şi-au dat bine­voitorul lor concurs : d-ra Olim­pia V­lădescu, profesoară de muzi­că, contabilă soprană; d-na Hen­riette Kusekowski, o controlată de gen; d. Virgil Bărcăamcu, despre a cărui frumoasă voce e inutil :să mai vorbesc , d. locotenent Iordă­­nescu, din Reg. 5 Vlaşca, care po­sedă o foarte plăcută şi cultivată voce. Dacă succesul moral n’a lăsat nimic de­ dorit, în schimb cel ma­terial n’a fost la înălţimea sforţă­rilor făcute de d-na general Sü­tesen, prezidenta societăţei, secun­dată de d-nele din comitet pre­cum şi de d. G. Gara pane ea, pre­fectul­­județului. — Gr. MIERCURI 2 Decembrie IMS Cluj. — Opera rromână din Cluj își continuă activitatea cu multă râvnă. După d-na Turay Emuca, din Budapesta, care a făcut pu­blicului de aici o frumoasă stir­­ ventm Opera românească Scrisoare din Cluj dacă — din curiositate mergi să asiști la premieră — nu va fi ,vchicM, elegant, monden, să lauzi muzica care nu a răsunat încă dincolo de graniţa ţării. Minunea totuşi s’a produs, priză cântând unul din roluri . Apriorismul inferiorităţii a­­româneşte, ni­ se anunţă veni-­­ perei „Făt-Frumos” a fost rea d-nei Lidia Lipkowska,­­ spulberat de aplauzele însufle- Dar în afară de aceste „a-l ţine, şi mai ales de enorma a­­tracţii” direcţia şi ansamblul fluenţă de public realizată de se pregătesc pentru întâia pre- spectacolele ce au urmat, mieră a stagiunii : „Le­­on- Am asistat la a 14-a repre­­gleur de Notre Dame”, care va tentaţie a acestei opere, şi măr avea loc la 2 Decembrie. Jurisesc, că încă în această Ziarul „Rampa” a vorbit la timp despre opera „Făt-Fru­mos” a d-lui Herman Klee, mae ■strai de cor al Operei clujene. Am relevat succesul ce l-a obţi­nut această încercare de a da publicului de aici o operă ro­mânească. Interesant este că succesul acestei opere merge crescând. La premieră, sala nu era plină. Lumea premierelor, stă­pânită de o nenorocită preju­decată luată de la bucureşteni, nu a avut încredere în „Făt- Frumos” precum nu are încre­dere în nimic românesc. Vedeţi cuconiţe elegante, cari detestă pudra, parfumul sau mătasa fa­bricată în ţară, cred că au dreptate aplicând acelaş princi­piu... muzicei. „Ceea ce nu merită să fie văzut”. Sau, chiar A. B. stagiune nu am văzut sala Ope­rei aşa de plină, la reprezenta­ţiile obişnuite, şi nici chiar la cele cu protagonişti streini. Ceea ce la început părea chiar pentru direcţie o încer­care, o împlinire a datoriei faţă de un compozitor român, s’a dovedit ulterior a fi chiar o... bună afacere, în sensul reţe­telor bune. Direcţia operei din Cluj, dacă n’ar avea nici un alt me­rit, ar trebui felicitată pentru că în scurt timp de existenţă al acestei instituţii a scos trei opere de compozitori români : „Luceafărul” de N. Bretan, „Făt-Frumos” de TL Klee şi „Seara mare” de T. Bredi­­ceanu. a „THEBAIDA” LA GIURGIU GIURGIU. — In urma stârnitoa­relor intervenţii făcute pe lângă d-na Agepsina Macry, marea noa­stră­ tragediană a binevoit a-şi a­­nunţa sosirea în oraşul nostru pen­tru ziua de Joi 3 Decembrie a. c.,­­■and va debuta în rolul Antigonei din piesa „Thebaida” a d-lui Victor Eftimiu. Cunoscut fiind marele succes ce d-na Macry a obţinut în acest rol, atât pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cât şi în toate ora­şele pe unde a trecut cu ocazia turneului în care se află. Giurgiu­­venii amatori de adevărat teatru au si reţinut cea m­ai mare parte din locuri pentru acest spectacol. Se asigură că reprezentația se va da sub deosebita supraveghere a autorului, d. Victor Eftimiu, Gr. Premiere parisiene Teatrel „Otféee“: „Le iRosalie" în André Olston Noua piesă a Odeonului e luată după un romaja, puțin cu­noscut de FlorencelL. Barclay. Subiectul e următorul: La o ■ serbare dată de Ducassa de Mo­­di­um­, pictorul edLebra Génard Dalmim întâlnite pe Jane Campbell nepoata amfitrioanei. Pictorul e tânăr încă deşi ce­lebru. Jane e aproape, fată bătrână. Din programul anunţat pen­tru serbarea Ducesseu lipseşte o cântăreaţă şi J­ane acceptă să cânte în locu-i celebra ,arie „La Rosalie”. Surpriza execuţiei e o­­încântare generală, iar Ge­rard se îndrăgosteşte de ea. Vo­cea ei, i-a relevat un suflet de elită, sufletul pe care-1 căuta. Jean îşi dă însă seama că va fi o piedică în viaţa care i se des­­chid­e atât d­e glorioasă lui Ge­rard şi îi respinge dragostea. In fond şi ea îl iubeşte pe Ge­­rarnd şi amândoi pleacă să ude clipa care i-a apropiat atât de brusc. Un accident îl face pe Gérard infirm şi starea lui necesitând o lungă îngrijire, familia anun­ţă că e în căutarea miei infir­miere. Jane se oferă infirmie­ră­i lângă el îi mărturiseşte dra­g­ostea şi motivul car© a făcut-o să se îndepărteze de el. De astă dată va rămâne lân­gă ei. Actul ultim, printr’o con­densare a sentimentului uite un itailog sobru, e de un dramatism, şi de o frumuseţe morală re­marcabilă. Jane se prezentase sub un alt nume, căci Gerard în urma accidentului a rămas orb. La tunetul glasului ei, Gerard ră­mâne profund impresionat și îi mărturiseşte amintirea care i-o evoacă timbrul vesel Băile. Revelatia acestui puternic sentiment şi a constan­ţei lui, ră­peşte Janei mărturisirea. Critica franceză găseşte, că pasa e străbătută de un roma­nesc, care lasă piesei numai un vag interes psichologic. Numai în ultimele două tablouri inte­resul se precizează ,şi autorul a­­duce o preţioasă contribuţe în rezolvirea problemei diferenţei de vârstă în dragoste. Piesa câştiga mult prin, inter­pretare. D-na Andree Mégard după o lungă lipsă de pe scenă a apărut în rolul Jane. Cu fi­­neţă, cu o su­btilă detaşare a nu­anţelor a întrupat sufletul tan­dru şi impresion­ant al Janei. Nu mai­­puţin remarcabil a fost d. Yennel în Gerard. Cu un joc disciplinat, totuşi stră­bătut de un cald lirism, cu o masca fericită, care redia în spe­cial d­ibism fără un vulgar ma­chiaj, ro­lul său ,a fost primit cu deosebită căldură de publicul premierei. 3 octa­afe M. S. ) | Cronica dramatică TEATRUL POPULAR : Reprezen­taţiile Teatrului Maghiar din Cluj , Antonia, comedie in 4 acte de Melchior Lengyel. Nu trebuie să cunoşti limba ungară ca să-ţi dai­­seama că Lili Poor,­­Steaua trupei si inter­preta rolului Antonia este o exce­lentă artistă, dotată cu o voce me­lodioasă cu instinct ,scenic. Și fi­gura, expresivă. Sentimentele pe care le exprimă dela cele mai de­licate până la cele mai tumul­­tue.Dae--sânt decrain­ate cu nuanţă, cu Ştiinţă şi mai ales culoare, ca în­­tr’un tablou expresiv. Merită s’o vedeţi­­pe Lili Poor — ca şi pe Gizi Marsi şi Ludovic Caelle — pentru ceia ce aduc nou ca temperament, joc de scenă şi amănunt. Mai ales pentru profe­sionişti şi amatorii de teatru, ar­tiştii­­străini, cân­d au calităţi ne ,i pot învăţa multe. Nu atât, ce tre­buie să facem, cât mai ales ce tre­bue evitat. Pentru publicul maghiar, care umplea sala Teatrului Popular, spectacolele au fost prilejul unor spontane manifestaţii de simpatie, de­oarece interpreţii principali au fost Pe rând aplaudaţi Cum intrau pe scenă. Ne-am dat­­seama însă, ce suc­ces ar constitui pentru o trupă ro­mânească piesa Antonia’ cu o bu­nă interpretă în rolul principal. Fără să fie o capodoperă, lucrarea lui Lengyel e admirabil construi­tă teatraliceşte. .te­ prinde,_ intere­sează şi emoţionează. Subiectul e interesant, dialogul viu si in spe­cial actul al doilea, la Ilotet Rietz, într’o montare elegantă, cu un an­samblu şi o distribuţie bine făcută ar constitui un mare­­succes. Trupa Maghiară, in condiţiunile ■le montare extrem de modeste ale Teatrului Popular a reuşit totuşi datorită, calităţilor piesei şi inter­preţilor să biruie lipsurile cadru­lui. Aplauze numeroase în timpul spectacolului și după fiecare act. s. f. ---------xox--------­ Expoziţie de broderii artistice BAZARUL SOCIETĂŢII „A­SISTENŢA PUBLICA” DIN CONSTANTA Societatea „Asistenţa Publi­că” d­in Constanţa, de sub pre­­şidenţia d-lui Dr. Pilescu, a de­schis în saloanele „Casei Ar­tei” din strada­ Câmpineanu, o admirabilă expoziţie de bro­derii artistice şi rufărie fină, de o execuţie ireproşabilă. Modelele cu totul noui şi in­terpretat­e cu o artă desăvâr­şită, fac admiraţia amatorilor de lucruri frumoase, care ră­mân încântaţi de frumuseţea şi originalitatea obiectelor ex­puse. Garniturile de­­rufărie, de o fineţa aproape ireală, bro­date timp de trei ani cu o­mun­­vize delicate şi sugestiva Cele mai calde culori, variind între ochaii şi rose, aşteaptă să îm­brace stăpânele cari vor şti să le aprecieze. Intr’un salon, alăturat sunt expuse perne albe brodate cu o artă desăvârşita, precum şi altele colorate, cari sunt ade­vărate tablouri, cu­ se de nostime și evocative. Doamnele din comitet între­­ jig„ri despre care car© citez pe d-nele R­adovici, pe e­ neie­seu, Isăcescu, Vasilescu, Stoi­­cescu, Bârsan, care au arătat un gust artistic mai presus de orice laudă, sunt acelea care au desenat și aranjat toate obiec­tele, rămânând în sarcina lu­crătoarelor, numai munca a­­proape mecanică a brodatului. Aceleaşi doamne fac acum cu multă drăgălăşie oficiul de vîn- I zătoare în bazarul de la „Casa Artei”.­­ Vânzarea se face în plenul celor două dispensare ce ace­­pe astă societate întreţine în Con­stanţa şi unde sunt îngrijiţi 250 de copii până la vârsta de doi ani. Dispensarele funcţionează sub conducerea d-lui doctor I­­săcescu, ajutat de două infir­miere şi de doamnele din co­mitet, precum şi de două moa­şe angajate special pentru asi­stenţa lehuzelor la domiciliu. În afară de alimentele şi me­dicamentele ce se oferă gratuit acestor copii în fiecare săptă­mână la vizitel­e de la dispen­sar, societatea îngrijeşte şi de familiile lor, acordându-le aju­toare la cele mai sărace. La un buget anual de aproa­pe un milion de lei, societatea nu primeşte decât o subvenţie de 50.000 de lei. Restul ur­mează să se strângă de la ca­litatea publică. Sperăm că Bu­­cureştenii vor şti să-şi dea obo­lul lor pentru micii Constăn­­eni. A. V. -exo- Shakespears in Ymha cehi A apărut la Praga, prima colecție a sonetelor lui Shakes­pe­are. Traducerea cehă a operei in­tegrale este datorită colaboră­rii regretatului J. V. Sladek cu Anton Klaster’ky. I­ ­mperirea uimi in­ou te Ian Hike la Humpelet Din Paris se anunţă : Arhi­varul departamentului .Herault cu ocazia unor săpături la bise­­poate !­­.A ca spitalului din Montpellier descoperit un tablou de Van susţine cu precizie că este originalul co­piei purtând numele „Crucifi­xul”, păstrată la Academia ve­­nețiană. Documente găsite din­­­icolaș timp indentifică tabloul , ca fiind opera marelui maestru­­ flamand. | AMI A «■JL1­ ."1 Expoziţia magazinului d© porcelanuri-c­ristalui fine JEAN BARAS 3 Str. Paris 3 nu suferă comparaţie * Campionatul „Prahova“-­-„Sparta“ (Isvor-Sportul) 3 -0 (2-0) PLOEŞTI. .— Iată că „Pra­hova"’ şi-a clasat definitiv situa­ţia.. în turul de toamnă, rămâ­nând s’o vedem şi în turul pri­­măverei 192b, colţ, pe care Neaişor îl expedi­ază cu capul în afară. Verzii-negri, surprinşi de de­sele şarje ale galbenilor, incear­­că sa revie şi obţin la colţ pe­­ Scorul cu care a învins pe ti­­oare nu-l pot exploata nerii „caanpioni”, a fost praa. O ieşire existentă a j.rahove­mic, faţă de locul l­ui naos pe­nilor, care le creiază una din ai în gălăgia care galbenii iau desfăşurat pe cele mai frumoase ocazii, o pro-­ud­^,,.;,inr terenul lor din B. P. Hasdeu. Arbitrului Voge, unul din răsfăţaţii arbitri ai ploesteardor sportiv;, mi­c..- 1 s’au­­ rezet tat în Cir mV'arel io.-...a;,' . PR AUD .1 J onie­ ei: ,\u­toneacu și Nicuie-.-i — Zamfj­­ropol Subit. ’'imiJeec.i și litoi­­cescu Subit, ’'mn­ ile Eremia Epure, Nicu­­şor, Ambrosz şi ing. Kiki Du­­mi­tresen. „SPARTa’’ , Zaubert_Po­pescu şi Iliescu — Con­st­antine­­scu, Oţelean­u şi Constantâiescu A. Trifu, Popa, Pacim­, Gar­­bis şi Aegoescu­. Lovitura de începere o au gal­benii şi se termină prin colţul, neprofitat, ia pum oaspeţilor. Spartanii facilitează situaţia şi degajează frumos prin Oţelea­­nu, însă fără rezultat. Galbenii reiau conducerea jocului, în ca­re timp nu pot profita al doilea fita Epure, centrat de lon’şor.­­ Incercările pasiveţilor ,le a­u. Jocul se schimba brusc s, «par-l^^fe cu toată în câmp!țl tam, iau conduc-rai lu. pentru 1W râmân zadamnice. cateva minute, neputand prom­ul Galbeniil bazat, ipe mode*nl un co­ț, iu R.auia s a el J gcor revin mat |n vizită în um a echipei P mm ams din | imde N­ cauza cer­uri or a,­e par . I! ^ întrebuințează frumos. pe ^010^- 11 alv'â, ‘“­*J 11.]. O excelentă ieşire a spartanlor profit de cearta adversarilor şi g­ogdumicitu­l Ambrosz. avantii democreaza frumos, insa , fluieră sfâr­şitul. Eremia nu se poate irrrerminta \ ^ \ .. • 1­1 . Prah­ovenii au avut una d­­in seripe. • cele mai frumoase zidle. Epure­a V mi-leseu reţine balon al care £OSit eroul zilei. Ambrosz ne-a s potab ^.r^?e pe la postul de îmanuntaș Tr*in poarta lui Zauber^ ^ | jocul luji signa’ și repede. N 'e Spartanii vor să lise nntrebuîn-, Tomeseul promite a face cinste teze-serios» însă zadarnic, căci ploiageoanele Iar» riscate vanţid din gruparea galbenă re-i mult# Ceilalţi s’iau corn­ţin balonul pe care Epure il tri- bine e­mite impeeaibxl pentru a lena­­ oară în plasa lui Dauber. i,­­ Marni, ce mai mult și, după câteva şar-j­i, —oxo---------­je vehemente, aduc un al 3-lea: Galbenii se impun din ce in­­ goal pe care Vogel refuză să-l­­ recunoa­scă, şi după care acelaşi­ Ambrosz nu poate profita un colţ. O excelentă ieşi­re a lui Kiki e zădărnicită de Constantinesscu I., care-l bruschează pe la spate, însă­ Vogel nu vede. Prahovenii scapă una din cele mai frumoase ocazii în fluorul de sfârşit al mitemps-ului I. Oaspeţii, cu forţe reînoite, se impun mai­­mult şi vizitează des câmpul galben, însă nu poate sparge zidul apărărei. Sublocot. Vinti lesen alimen­tează aripa Epure-Eremia, care, la rându-i, alimentează pe Ne­­nişor, care scapă o nouă ocazie, neputând­ shoota dela 4 m. 1. n hends e profitart impecabil de Norișor, în ropotul de aplauze ad­ EU MĂ SERVESC NUMAI DE1 ROUGE BRUNEJPUDRA GRASÂI FARDURI,CREIOANE,ROUGE DEBUTE: GOLDCREAM PATTI JI TOATE PRODUSELE PARFUMERIEI L.LEICHNER BERLIN DE VÂNZARE LA TOATE DROGUERIILE îi PARFUMER­IILE DIN ȚARĂ. REFUZAȚI PREPARATE SIMILAREI DEPOZIT GENERAL DROG.GLASNER & SACHTER* ---- CER­NAUTI ____ m — 'i i'1*'' few I:-:; Hasans*? jEliQfOMTES I i& P B i Cl S E S 99 •?» ,«■­. ,w.( 'rt ■ei.Aiva'te» fii ii „4-",ins­ă terminalul Clădirea din Str. Bise­rica Ddricaru­ Nr. 8, pune la dispo­ziţia persoanelor amatoare cele două săli mari încălzite şi lumină­ri pentru nunţi, baluri, banchete şi orice festivităţi familiare. Doritorii se vor adresa ,până la instalarea directiaftei la d-nul JAQUES COHEN Smârdan 14 în­tre orele 10—12 a. m. şi 3—7 a. m. m orice zi de lucru. Le quatrain Pastă de dinţi „DENTOSAN este renumită ca ştiinţificeşte antiseptică fiind creată după lucrările ştiinţifice ale Prof. Dr. Achard (de la A­­cademia de medicină) Krit­schewski de la Şcoala fran­ceză de Stomatologie) Segu­in (de la Inst. Pasteur Paris). Prin mirosul ei persistent şi culoare de violete ea par­fumează gura şi dă emailului dentar o nuanţă alb­,albăstrie Repr. AGENGE GENERALE FRANQAISE PARIS, 104 Rue Pelleport Bucureşti, IS­tr. Homalus la orăseule la Broguerli şi farmacii. IU GUSTATI MUSTARUL­­Javora se serveste ~rrr' ■ ” RESTAURANTELE DE PRIMUL RANG DE VÂNZARE IN TOATE MAGASINELE DE DELICATE­SE PRODUS ORIGINAL AL FIRMEI J.&J.COLMAN LTD.LONDRA Frumuseţea fermecătoare a onc­ineior unui păr mătăsos este succesul unoi întrebuinţări a "Shampoo-Blida". Fără urma unui adaus vătămător "Shampoo- Blida" curăţă cu uşurinţă, prin săpunul lui special, părul şi porii­ capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul, cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de Salonaşe orice necurticate, întrebuinţând "Shampoo­ fUidaf, părul capătă un parfum durabil, menţinând şi îmbogăţind onciklinele sale naturale. S HAMPOO ELI DA fără sodă. ▼ v V T LA PRIN CI P E/A ELI/ABETA L. /MILOVICI LI P­^CANI ^4 CONFECTIUNE FINA. BLANURI.­/TOFE PRETURI EXC EE PT ONALE du „DENTOSAN“ Plus que Monsieur Jonnard, le farneux „DENTOSAN” A des qualités infimies. II sera, comme LAVE... DAN De 1’Academie. ----------xox---------­

Next