Rampa, aprilie 1926 (Anul 11, nr. 2529-2551)
1926-04-01 / nr. 2529
ANUL XI No. 2529. Abonaţi-vă la Rampa! Preţul abonamentelor In tară: Joo 700 lei; Şase Ionî 400 iei; Trei Ioni 200 lei inti tuţiuni de Sfcat sau particulare nbonamantuhrii auaalte de HMM!ei; In străinătate: Un an 1600 lei; Şase Ioni 900 lei; î Trei Ioni 500.' AbaaHMHBtale a» plătesc înainte. Repertoriu! permanent şi noua lege a teatreior Noua lege a teatrelor: a formart obiectul preeocupairii cercurilorr interesate» wicâ* din prima eflipă, in care guvernat, recent demisionat, prin reprezentanţii săi amortizaţi, şi-a exprimat intenţia de a umifici» prim lege sistemul Teatreior Naţionale. Din păcate, noua lege a teatrelor a fotst tăcuta cam im taină. Este drept că s'au convocat comisii peste comisii, şis’au întocmit anteproacte peste anteproecte , dar nici avizul diverselor comisii, nici textul diverselor. Anteproecte nu corespund cu noua rege a teatrelor, aşa cum a ieşit din desbaidiîile tradatriieiîtuiliui. in pripa ultimelor cliipe de exercitare a mittimetodui, în zava unui sfârşit de reglim» in vâltoarea discuţiei reformei dîectoraie. Şi, negreşit, e rău câ s’a procedat aşa ; c:toarea nu provine numai din faptul că una s-au respectat opiniile specialiştilor, ci, şi maii ales, din comnfuzia pe care o creiază această lege, menită, în fond, să ordoneze şi să reglementeze puternica mişcare teatrală din ţara noastră. Confuzia aceasta e creată pe deoparte de dispoziţii contradictorii , pe de alta din lapsusuri grave şi evidente. Neam ocupat acum câteva zile de anul din de : nereglemnentarea raporturilor dintre autorii dramatici si teatrele patru culme. Relevăm astăzi "altul, privind direct Teatrele Nationale,si anume, repertoriuli lor. Noua lege prevede în adevăr, că acest repertoriu trebue să fie alcătuit numai din piese originale, din piese străjine citi și ce saat numai definitiv pori sa croite ; da.: nu pomenește nimic nici de reluări, nici de re- Pertorial permanent. Aceste două Chestiuni sunt strâns legate între ele: din reluăiii, se desprind piesele, care jurii in repertoriul permanent Ori, legea nepomenind mimic de reluări, lasă ca si acium, pe autori la cheremul directori leu Ca și până astăzi, autorii vor trebui să piseze necontenit pe directori, pentru, a le relua piesele , aceasta, în ce priveşte piesele originate. Cât priveşte pe cele străine, de nu vor fi reluate decât dacă vreun actor va stărui să reia cutare sau cutare ,oin acest chip, nu se poate stabili repertoriul permanent, pe care orice Teatru Naţional trebuie să-l aibă, demree Teatrele Naţionale sunt, şi trebuie să fie, instituţii de educaţie artistică pentru public şi şcoli mafie pentru actori. Toate piesele clasice ale repertoriului original, tot repertoriul shakepeariai toatfce piesele d'Lin teatrul clasic antic şi din îtreatul neoclasic, toate trebuesc să ie în repertoriul permanent al Teatrelor Naţionale , adică să fie gate de a fi reprezintate în orice moment. Lacuna aceasta din noua lege a teatrelor se poate însă remedia de către acei, cărora le va reveni sarcina de a întocmii regulamentul legă. Vom indica, de altfel, şi alte lipsuri ale legii, de care viitorul neparlament va trebui să ţină seamă, pemitru desăvârşirea unei legiuri cam pripite şi cam prea dependente de unele interese străine de bunul d)mers al teatrului românesc. V. R. Hp- Cuvintele acestea provocării. -------- - „ 1 :,! o mare ilar date printre cei'*.* * « o“ w 1C închiși și Hadges își începu Ploua literatura no e romantica^ Tar S!»wn» S«S«t George de &ni8?©Sierf earei VC-MANTISIAUL LUI HUGO del©sti r © mantisimig valuri, nici în cadie-nez-uri. n.,ei j în mîtene. E ona nouă dimineața. » A.w ii ii veston gri. o cravată. Ic-d î g.ată cu neglijenta artistică si cu ’ o vor' potolită si dulce vorbeste : t 0 TENTATIVA DE ELIBERARE . Romantismuil a fost. o tentati\, { t de dLburare. Poezia se năbusia tie j * două secol«' sub călu.su, 1 formulelor. Se săturase de atac, repeta temele «reeo-romane. Voia să » , întoarcă la izvoarele primitive. și : vi chil, cântece scoase diar praful ■ ■Liblioţciciilor. aduceau gustul grav- : (loarei franceze. Romanticii au plecat în cercetare. în trecutul secolelor. Catedralele lui Shakes-f I, are s’au substituit iu admiraţia lor clasicului ei artei ioistiie. A,ci a fost îiai prim efort de j oiuancipare. Dar spunând acestea.)' eu nu cred că romanticii au simţit ; intr’adevar frumuseţea evului me-1 I diu : ei n'au văzut că acolo totul . . 1 iu tinere .şi on sue time, uşurinţă de ton. şi :mnnoabil .adevăr. Hugo, i in special, a. făcut o caricatură lu- • gubră. V1* UN îndrăgostit al evului MEDIU —----------- . Sainit-Georges ,de Bouhlier își '] r. Sainti-Georges de Bouhâlier sau . \ Tregolit.-? De fapt. Sainte-George« } roi 'i ;i!( 1 I fi :■! 1 i iot Eu .!ne evul mediu. Am cunosc douăzecide volume, de vechi mis- tere. Am studlat tu texte, nu în traseu,nici de TV affiner. Istoria Lui este franc, cum se spune ca aurul. I Trikian si a. Isoldei. Totul, în N’are poza nici Intortocbieri, arta evului mediu e concis, sonici manii. Nu s’ascunde, nici în ’'brietai.e. delicatețe. uă CI LboBi"! larii'sai i. \ .'ud egaâî Ronsard! C bS.h Hi :n ! d • toată :i.. a :a radi ti? i ’nieies. rumiini iu [ i-a acordat locul, , c'âpaci :zb.’i ste tot- j umoralii este ’.eto- ! / iî!V. calkiltâ | ,;t rîi,, (-xî)u ■ ■ L. Biblioteca: i.; b:... un Vsl larice il’Orleais. o Maria '-! fa'.ă .cova. francez : r.paniol nan ueniia- HuiiKunil dlat.ro rodl.al. .nici Musset, nici i VGrLu.in-.. rare. sunt ri m ieșiri rai secolului o mare ongLual.ae. :ite contrată că a Fost!: eb1:. Morse al lui guy conțin in ger- Légends de Stecles. gur, un mare poet i csre d’Crymplo e o Le Tri ’operă: Ho:Inri iui ! L-ara admirat iu :; nere te , dar acum nu-l mai o!: - , ! Nu-s dccât două mimin' iu , drei romantic : mesele lui .’!. -■ s: Chafertoft, acea admirabil dra-mnă de i:lei ,si d : o huibă .: I ■ -obră. Mai lăsati-ne im par, :-pingo ! Hugo autor dramatic ! Hugo poet liric ! Hugo poet epic ! Hugo iTomancier ! Hugo... E de toate. E genial in luate ! Mă revolt. îinpotriva acestei acaparări”. ROMANTISMUL LITERATURII DE AZI Daciidefinim Romantismul: o exaltare a, pasiunii, literatura maistra ar merita poate să fi© numită romantică. Mai ftrebue remarcat că romiantismul n’are monopolul pasiunii. Villon. Pascal. Stendhal au desigur mai, multă, variune deva': ifu.go. Romantiismul aiumeste pasiuni gi'ebale :el'e teatru, Ce c tusă sub frazele lor răsânătoare ? Literatura nouă. slavă Domnului, nu m&r«•.’ pe - alea acestei faimoase retorici. E,fi.'știe că a.jtinge un simplu cuvânt dacă .o .pătruns de ©etttsibi■li't.uîv. se .cautâ. cu drent cuvânt, n’a ii fost iut.r’ad'vf, r ! • obrretucav stilul .liumede. care ■ . Dimpotrivâ. Hai sun, marca autenti.că .a. geniului £tri |u, de eatru si ! francez. Literatura de azi merge uj insotire de mari | până la fundul lucrurilor cu un simn "cg33ă « trecut drept j ulu cuvânt: ea. caută suflul sub Eschyle si al lui j ana rente1. _ ... • 0 carac tism îngrozitor! : lata autorii dramatici. Ln afară " H.."o ? Parodie de ,le unul care te face să.te gândești ? Un schimbanc de l ’.a Musset, nici unul. nu-i nici pe ' I1--parte, rommritt.i li v ii-pozia reaJitătii. sons’rpiLi la. grandoare. La eroismul vie tei cotidiene, le plac j g sUia-ile- familia,- ale existentei. I t’â,- sunt de ,aproape de teatrul e- I veiui mediu! Atunci autorii draj matîici erau mistici: viaţa su.prr.nc!iurala se, întrevedea în opera lor. As.tăzi autorii nasuri caută un alt ni. -tiriteh : îi inspiră puterile misterioase ale vieţii: merg spre- un fel kîc mistic al realîntii. Teatrul tatii de el însuşi ,care ia să se rlezbere-xle orchestraţia romantică neutru a găsi adevărul liric, acel adevăr pe care l-au cunoscut Eschyle. .Sufoci . Shakespeare si fraţii Grébam.. Proza aomaulică are -acela© ideal S’a spus de iDelta.il că e romane; ic; eu nu văd deloc: exaltă viaţa cotidiană: © un realist liric. Monther• Landesc din Wlulman si din Verj har roii: e staălucitor de forţă ,a vieţii. Suprarealiştii da,u visului. ■ iirrdominanta; astă n,axe nici o le- J gătur’ă cu evenimatitul -reale dar I ,f'X'i.rabrdinar -pe care 1 cată Ro- I mani ismul. Nici subiectul, raci i forma, nici limba nu sunt în epoca I noastră roman ti, o©. J ’«DETEST ROMANTISMUL” I Am .aci în mâini, cartea unui j săritor adevărat. Demos ene de Georges Clemenceau. Iată un model ,de stil frumos francez. Nici o j afeiCiare, nici un bombastic. Cele t imaii mari cugetări 'exprimate în forma cea mai concisă. Așa făceau I „și marii ela.ski frazele ior, în care, puneau slava unui suflet pasiumat. Demostene al lui Clemenceau ne reîntoarce La scilul acela, Cu cât e matt frumos deicăi emfaza ' romanticilor! ! Desigur, detest. Romunii simțt. ! dialr ou pentrumotivele ne cari le invoacă Maurras si iscoala n eo, clasicilor. Eu dezaprob motivele I lor. Spun numai c,ă de trei secole ! literatura, s’a ,abăt,u,t (lin naica ei. I autorii ide teatru, oare ,au urmat-o ! Musset, BecQue. Atât. Acestea surtt opiniile lui Saint ! Georges de Bouhelier spuse cu sinceritate, cu francheța, franceză. — Si. Georges de Bouhelier dovedeste un spirit liber, n’are decât o singură grije de a fi loial și de a-și spune deschis, din inimă tot gândul său. N’are nici un motiv , ră-și falsities opiniile intime. Nu vrea’ să fie nici comisar al poporului, nici consilier general; ii e I egal dacă moștenitorii lui vor găsi j într’o zi în biroul lui o spadă de j Ekademician, cordonul .1 arretiere! 1 sa« crucea eiefsntului din Siam, •'închee spiritual Max Franței. T. Z. ’ CV StJJV JS.: 'ViZ'—e'/.:-»».V» WOnTft ! 3 »- iCMikl Fostul guvernator Hodges al Statului Kanzas (Statele-Unite) avea intre altele si misiunea de a vizita închisorile din acel Stat. Intr’o zi Hodges vizitând cel mai mare penitenciar din, Larenworth, directorul îi rugă să fie o cuvântare deţinuţilor in nimăr de vre-o 700. Hodges era cam incurcat. — P vremea mea, donnule, bărbații erau mai cavaleri. Da, — răspunde, suspinând scriitorul. — dar Pe atunci, erau și femeile mai tinere ! Intre cucoane. — Ce o fi cu asta, dragă ? — Nici odată Georgeusca n’am auzit ?spre e vede că ri are prietene lsLZecencS'ulaAc7b\ vorMndu-se rău despre dânsa ta i se păru, însă, nu tocmai potrivit şi începu din nou cui cuvintele: ,,Iubiţi tovarăşi are pentru a treia oară cuvânta- \' foarte mulţumit de a vă ve\ dea adunaţi în atât de mare număr aci...” Max Franţei îşi continuă în . ..Comedia"’ marea lui anchetă asu. j nra Romantismului. A vorbit de Intr’un salon, în cursul unei sslă datâ cu Saint-Georges de recepţii , ^oubelier, interesanta figură... n",„ ... , I ...d::r socotim mai bine să dăm I , .,ilr CJ*P1 ai CimoScUt pe cuvântul chiar lui Franţei care in- Ch UOilea tău soţ ? i sotese interviewvui său de un ori— A Călcat pe primul meu final portret al maestrului. soț, CU automobilul \ SAINT GEORGES DE BUHELIER ------ | Pictat Pe opânză de Van Don-Dialog, surpins în hall-up ”ea- Saim,-George® de Bouhéler unui mare hotel bheurestean •: "T1 ?ârulîTMsu- Barbisonud. mustă*i . r- n ' I tue îi 'Cad de pe buze si din băr-1 li P' s, idotlile . _ t bie. în sialactite feruginoase. A,st. • 1 e J sa dlU mă mai faci; tu-l mă primește autorul celebrului ii mi. Ai uitat că voiajăm Hi- \ «Carnaval des Enfants” în sailon. cognjto ? ! hi cabinetul său de lucru însă, j schimbă, coloane,a. Are. tot ac,«Las Se intâlnesc,] cap, ovalul perfect rotunji* în clipă O lungă despărțire. Unul frunte Si ascutit în 'bărbie; iată-l din P. faspcflrrav hnfnnv Cp ! însă că acum are Dărui brun închis. lălăit, care știa acest lucru, îl ^ * barba as'e|enL întrebă: Doi prieteni Așa dar, ri ai murit ? de Bouhélier are gestul mărunt si — Ni, dragă. Am scăpait ușor Că un scamator, mic de ar printr’o minune. Mi s’a Îmbol- \ îreV lariu uirechiu,f aculu, de care navt doctorul! vorbf^ foM i.rivb _____ i ! (\fi im o jumamite- vadid ioaire .s i \ ju mata t-o răutăcioșii : are un aer hltrujî Salon de modă, o CUj absent Si un humor Doznas care coană intre doua vârste mai - 1 s' o^liniflesc ne lată: nare Streuaproape de a dona, decât de'*TM a sub argarenta lui Iluă-întâia, se plângea unui"spirt-\ tuci! seritor : închisoare” ! Ancheta Romantismulista. Oameni şi fapte Des&orientare In mijlocul sezonului die mare activitate, acul busolei noastre intelectuale se indreaptă tot spre apus. Cineva ne obiecta odiadă, că presa românească este un ecou al Apusului şi atâta tot Poste nu avea deplină dreptate, dar momentul prin care trecem astăzi ne lasă ca în faţa unei răscruci de patru drumuri din care nu ştim să alegem ureul. Viaţa noastră politică este închisă, iar cea intelectuală prea fără granici. Mărturisim că pentru rubrica aceasta de „Oameni şi capiteri găsim oameni, dar nu găsim lapte. Şi atunci medalia vieţi noastre sociale, în tot complexul ei nu oferă impresia unui spectacol, a unei mişcări de tendinţe precise, ci reliefează doar o figuraţie care din când in când exprimă câte ceva. Vorbeam deunăzi cu un francez sosit proaspăt in România. Imi spunea omul că, intrând in România, n’a fost izbie de nimic. Nimic nu l’a surpins nici plăcut, nici neplăcut. Se tene să’mi spună c’a avut impresia unui mediu total mediocru. Firește, am căutat să-i explic cum stau lucrurile, cu convingere dar și cu o ascunsă părere de rău, că nu-mi pot ilustra replica măcar cu un adevărat mare eveniment. Căci ne înşelăm daca ne închipuim că frământările politice fără sfârşit cari re-au atras spre ele atenţia, constituesc ceea ce se chiamă „suflul unei naţiuni în mişcare”. Se zice că ••• ...că o nouă formaţiune dramatică va lua fiinţă la toamnă ...că o sală de teatru, care a- , ■ lâpo-,:este vremelnic un einemnto. : • -fi lin îou aait-na.iatâ la toamnă pentru r-'prezentatii teatrale ! ...vă una .lin a.rtistelera.tralui National, recan» angajată si nemulţumirii că n'a. fost făcută bors classe, v.i părăsi prima, noastră . scenă., spre ,a reînfiinţa- o (otrivui'.e particulară ...că artista. în chestiune contează pe sprijinul unui .artist de comedie. fostA si actual director ...că toată problema stă in obţinerea unei .subvenţii neutru care „se fac mari presiuni şi sunt multe iromisiuni . ...că un fost director de teatru, va reveni în compania în care a, cunoscut primele succese de după război şi ...că Alhambra va fi în curând sală de teatru ...că la Teatrul Mic, noua Companie contează pe un ilustru angajament . ...că Yennel va da la toamnă o serie de spectacole în Bucureşti ...că Teatrul Maria, Ventura e ne cale de a se înfăptui ___ ...că mari schimbări se vor produce la National şi în Companiile particulare ...că La toamnă vom avea încă două teatre, cel puţin, în Capitală. 0- neua dramă ftomain Rolland Uri & U-. i cu uîuzia att};i V 01D- uirii a 60 are: dela •reas-.crl'a lui Rouiaa.lu RoLliuid. ure auurir sp-Jci.ii, ki »■arc au coilabUrat o seri.» ci o ci.iriOteCitti îb-criiitojri mniui-:-zi .:i «trăi.ni. Pr.LUtro‚ &&&, . iu, iî La u. ,'iu.V iii tării mujelii lui Goi.•ki. Luhadar.-i i. ni. Sineiai r. E-luimuuo. Volumul cu unuido sî o «conâ dîi.'.ro regre.1 c ii. lui Run: aia Wpllând. îu;-;buia! a ..Pauu'.s Îleutare îl,taurtur i, Zit 11 S,- rlre „do :U;(l-gliios OiiUtiui trarecezc. !n ,î.’r::mg ii'.” U :Uti. a.LuifN Houss'ua. MvtlNuviile iui. iu carii pr-v.:dt- vlNanii. C LI- S ■•.cur.'cuiiusâus'iîru.’tt. apu.r cu 0 fiiUi.■tömd ia 1iiijlocul abclități: aT'i-stoqi!radle o. L’ o maur RoiLii-i sei:Lt(‘a.Zî: in, mod plastic. iui rac dinte' l'Oii îl lumi în iuomeaiul nu colii vi'(•! ros Lii ut lel. S-C:•CMi-ei af.*stre:a nu iSC.* DOU coii.îĂLSta. “ii -trej : iu «astiui \vAiv.ifiulul ao iaM'o-1 V do is'„oi: 1::' id iti Cim'.âtii îu pusi».v-ci:oDULII : .,() draiai 1!- ido: dia ,yl)aca iiVâlnP...; • j, 1 c. n D M'ioa-lu (tiu epoca. spirituală i»ro duce im, viu interes ti îmbl.ii- :.r- :tinitre^ol (louiu esi.e a topi&il cu maro “ kliiii r'îriWo **- ******. Mou!mm „ ... I Numai lipsa vocaţiiuiei ta . D- Vas, e.i Go;d,s .una d,n i mnpins să aleagă la intâmpare personalităţi.« cele mai marcan : Dealfel criza de VOCatillne MICRO.MEGAS te ale vieţii noastre culturale, cred că e singura caracteristi- i l'ă exactă a vremndor noastre, a fost numit Ministru al Arte- lor în noul guvern. Salutăm cu o deosebită bu- j curie această alegere, care a- l duce în fruntea departamentu-. lui Artelor pe o persoana, a că-r fei activitate a fost întotdeauna închinată culturii românești. Fostul preşedinte al Societa-ţii ASTRA are un trecut, care este cea mai sigură chezăşie pent marea opera la care e i r.. colaboreze. D-l VASILE GOLDIŞ Prim Redactor: SC&BLAT *R(?CA birtdOfs M. PAUST MONO Biupourila ziarului, București, Cal®© Victoriei 31, Telefon 1/59 Hub (teltetett concesionat« erxiustV îoctetâfîi anonime Rudo» Mosse, București, Bul. Academiei No. 4 / te. aur un om descape ! Am asistat intro Duminică seara la spectacolul unui teatru din Capitală. Teatru de mare reputate, zi de sală plină, piesă de interes unanim, mai ales după sgomotici din presă. Ah, cât regret că tot mam dus în ziua aceea la teatru. Am primit cele mai penibile impresiuni. închipuiţi-vă unul dintre actorii de mare alură isbucnind in mijlocul scenei in râs, închipuţi-vi-l jucând cu spatele la public timp de douăzeci de minute, incapabil să-şi debiteze rolul. Impresia penibilă a aşteptării cortinei care ar fi trebuit să cadă cu o amendă actorului nestăpânit. Dar corttina na căzut... M’am întrebat In pauză: De ce sa făcut actor acest om înzestrat cu însuşiri destul de complecte ? Dece nu şi-a ales altă profesie, când atâtea sute u stăteau la dispoziţie ? ! ! Citesc o poezie neinspirată, lin_ articol zevzec şi cacofon ; vad un actor care nu e in staî re să se achite onorabil de tot i A//? văzut in jurul meu cu I m.e,.d. cari lăsau cu rubine 0. I cri.i in jos. Câţiva s’au ridicat ; $l - au dus la garderobă, re ! naj Piuiţi priveau cu ochi inj dulgenţi şi iertători scena... I Cr/za de vocaţiune mimai I Prin nwmnte de natura ace tuia, se poate remedia. I Am privit ca optimism în I tamplarea■ Am cele mai bune speranţe. L’am aplaudat pe actor... I Bravo, bravo, încă odatet i de două ori aşa ceva şi toată I Păsărea pe limba ei piere. I Poate că o poliţie mai severă la alegerea carierelor se va I institui abia de aci înainte. . Dacă nu, în orice caz, o gardă I civică cu curajul aplauzlor ironice. I R. D. tfrom&tejwea V Mmm* W în pi tfRarer cu uftivr u «'yit X e- Cî o '~J, Q O /'■ K-.~A a- 'S «OS95 Q tei; art mații al II V Kirci ' «Jf /-VJ % 95 Azi, scumpe X, ă '. - vesti a treia dramă a trilogiei ., Mir,cea-odl'-Bătrân ’ ’. Mircea (născut cam pe lă 1350) & acuma suveran al Țării Românești- El orientează îndată politica României altfel decât câte o diriguise fratele său Dan Vodă.» Adunând o puternică oștire, ci o urmează după principii nani, închee alianţă cu laghdon regele Poloniei, şi se găteşte să sară în ajutor al Sârbilor dacă aceştia vor fi atacaţi de Tiarei. Mutândi capitalla ţării la Târgovişte, el fortifică noua capitală repede — clan trainic — Târgoviştea fiind mariesne de aparat decât Cuntea-de-Argeș de un eventual atac al Ungariei. Aceste măsuri vor da mai târziu, roade mărețe. In viata casnică, însă, cel mai mâine gerv« pollitic al României și-a ân «Se &. DAVILA Jrii de pe malul stâng aii Dunării și te aplică înfricocșata întfrângere dela Rovine. Baiazet, probabil, şi-ar fi luigit „revanişa”, dracâi interese grabnice nu l-ar fi chemat înapoi, în Asia Mică, unde fraţii săi Suliman, Mahomed şi Muza, se proclamaseră Sultani. Mircea urmăreşte până la Marea Neagră oştirile turceşti şi, în treacăt, cucereşte D Dobrogea. Dar şi el, ca Baiazet, e nevoit să se întoarcă nepede în ţară, tinde fiul său. Vlad, sprijinit de otagmă de boieri nemulţumiţi, se proclamase Domnia. Curtea de Argeş, învins şi prins cu o reperciune fulgerătoare. Vilad e predat Maghiarilor — ca ostatic, zice Mircea ,deşi Ungaria nu ceruse ntre'un ostatic). Vlad izbuteşte să scape din mâinile Maghiarilor şi se refugiază la semănat dificultăţi de care se Tarei va izbi în curând. ^ Chiar un iarăşi răsună la utrechife lui Mircea e câte odată pradă pai Mircea profetici de cuvinte ale uimitori omeneşti. Invocând nu Hjunilevindului Dan Vodă. Penmai ştie ce pretexte,Mirfceastru a’şi împăca remuşcarea, raiaudîază pe Skava, dela care: Mirr.Cea clădit, mica mânlăistire avea un fiu, moştenitorul sau, cel Cozla („mau sei oul” tinde viitor (cunoscut în istorie sub - Va fi înmormântet), numele de Vlad Dracul sau ,printr’0 guvernare mândră Drracula) , la moartea lui Dans glorioasă, el merită fanatist vodă, \ aci aia cam de vre-o, mirl trezit de numele statuii anii, „eci mai vârstnic ■ cu torti txiponii românesc. Istovit, vre-o 6 ani decât fiul mai mare al Luxandrei. Perntriu a-şi j . !isig..ir: o domniţă legitima! - char după ce fiii lui Dan Vodă vor fi declaraţi majori. Mareea interveni la Fatriarhul din Constantinopol ca să fie autorizat să ia de soţie pe cumnata-sa, Luxandra. Pa- I triarhaitul, însă, refuză. Atiunci , Mircea face o lovitură de stat, invocând, iarăşi nu mai ştiu ce pretexte, ei1 exilează în Transilvania Pe Luxandtia cu copiii ei, şi se proclamă — for rraatî — Domnul Ţarii Româneşti. Mircea şi-a atins tata, dar rjl,ţm de cuvinte ale fratelui său,, Dan Vidă, îi rod sufletul, ca o pată de rugină, întiiazându-se ipeste o platoşă hidoasă . Fi drept, căci nedreptatea e pedepsită de D-zeu, dacă nu de oameni-Vii,torai va dovedi cât de în ■ temeiată a fost exclamaţia muribundului Dam Vodă. După nenorocitul sfârşit al Cruceade dela Nicopol, matele eram român atrage, în anul armator, pe Baiazet Ildirim Şi armatele turceştii 1« covisu, de o curetu,ne trucordată şi de o covârşitoare: nvimch fizikâ, ei frate sa moară, prevăzând cu numita vaşmăşie dimre moşteniitoriii vai şi ai lui Dan Vodă. Aceasta vxăşmaşie, zisă Războiul Banovetilor, a ţinut 200 de ani, şi n'a fost definitiv potolită de cât fie Matei Basarab. Ultimeie cuvinte aie fijareliui voiveel simt acele ate mur.hunda lui Vodă Dan. Piesa asta e cea mai grea din toată triologia, scumpe X. Caracterul personagiului titu- Sar şi reprezentarea Lui cer un tact deosebit şi fon. Autorul va trebuii sa uzeze de multa ingeniozitate .şi de mailt tact Defimiui a pot afirma finea lui Mircea şi a scrie scenele între el şi Slava, el şi Luxandra, el şi Vlad, euil şi Manea, el şi Roman Deresen, el şi Alexanidn Maisat (mai târziu Domn al Moldovei sub manele de Alexandru cel bun) etc.Iar actorul în scrincinat cu rolul tutunar va trrebui să fie înzestrat cu, acelaşi tacit ca să înfăţişeze ipe Mircea cel Bătrân — în diferitelein avatame — de la vârsta de 38 de ani până la cea de 68. Pe antă dată sfârşitul sindnefiei fiterarte de la Berăria Cooperativă. mmt»M**amiaat9*cu«~-u -x | a Joi I APRILIE 1926 0 tosatoare de shimmy condamnată la amendă • Secţia corecţimală a trealuriului din Budapesta, a condamnat alia un minion de goiroare amendă, pe odomnişoară care, prin feliniei pasionat şi ridicheuitde a dansa shimmy, a comis un real atentat tjai bun de ftîoravwi. Martorii au depus că, în, afara căi rochia damsardarei in chestie era prea scurtă, dar a și ridicat-o lăsând să i se vadă ixdpe'e goaîe , pe dasiupra rece.: gesturi și avea o mint că :provocărioairie la desfrâu. Pledoariile advocaților n’au folosit la nimic, judecătorii au rămas inflexibil. In schimb tânărul care a fost partenerul dansatoarei a fost găsit nevinovat și achitat.