Rampa, aprilie 1926 (Anul 11, nr. 2529-2551)
1926-04-01 / nr. 2529
:£ 1 9 .IS ::'kir Mi/' .calmi----------------------..durerii* ’ fără a provoca scaun Veramon^A^ tn tablete este remediul de o eficacitate deosebită in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice si neuritice de^dinți si la multe*altele. * matmmm L\ ;---’----- ' • ,LtJV«y“ Calea Vittoriei 30 Unicuit magazin din tară care vinde mai eftin ca ori unde. Stop ecoAuse/Pi 145 metru ; Stafe tic vară „ 65-85 ,, Ciorapi toate culor. 85 perpehoa ! Prosoape lei 70-85 jBatilde „ 8, 10, 15 Sifoane ,, 36, 3, 45 m. Noutăţi în toate vagoaneîe. Cea mai eftină sursă de CIORAPI găslft la Magazinul :„STE1USS ROŞIE“ ■ $ tr. Pifwari No. 12 încercaţi şi vă veţi convinge. Marie Protopopescu Elegant Salon decode FABRICA VIENEZA — Svearesil — Sfr. se-?*vrl scotț cu Oltwx) av«md o csptîtate pr«0i3 mar# de halite confecţta pr*afp« © pus î« ¥âns«fe pent*« $ft. Sârbâtori de HAINE PENTRU COPII v % f, in detail £3 preț pe en gros mm» O, #'£*/«? b a jm mmmmmv.mmmmsmx Dr.i j L.Î I* r» ri'fk 31KI V'KI.KUI» N. J SIFILIS AAMlTO UPINAlkă st i«SMfΫi^»ta saxu-afâ ^iîtS»w«t;3 C*e ctraMuqMpte «îs-fca si ilr-str-vs-ess-nte »err.ru tratamentul blenoragiei cronice. pro« ta ti te, infîam. băşice i. stricturi. Consult «-10 dimineaţa şi 8-8 seara. str. Franclin 5 etaj I Expoziţie permanentă, modele originale dela cele mai renumite Case Parisiene. ^Execută Comenzi. Cârfl apărat« ta •Altera „Stampa**. I „Fata-Sport“ roman de moravuri Oucureptana, fte d-na Aida Vrloni „Treizeci de ani de teatru“ Contribufiuna la Istoria teatrului românesc da d. loan Livescu „Spovedania luiStavroghin“ de Th. Costeolewski Cărările sA sa adreseze •ulturei „Rampa**, But. ___calea .victoriei. 31-Pălării de dame ultimele nourtăţi elegante se găsesc la RALATUL N0©€LO«S Pasagiu! Imobiliara. 5—6 Reclama este sufletul Citiţi Rampa! comerţului ■öbwsewwk*#»* , _ -„ V ■'''' f* &* ’sS* * .A r » ■ :■ * ■_‡ :·„-.** *• *‘ ■' *, ’ / \. -CM ^ 9EmC%H1M« w I IEILV1ETEA FURNIZEAZĂ ZILNIC I ULTIMELE NOUTĂȚI PENTRU DOAMNE • DOMNI 51 COPII următoarelor magazine . La încălțămintea „BaSîy“ M. «««»r.«., M La încălțămintea „BalyM »The Capitel Sho®îâ m strada Lipscani, 37 strada Paris, 10 fiLa Fiola Ingleiă44 Strada Smârdan, Vizirals .;va fi Hasazin de încălțăminte JIR AMASESCU m %m. CAROL 46 AU SOSIT înari transporturi dela Fabricere: ■ F. 1. POPPE« TIP-TO B . a.» a * ta n-a dat nici răspuns nici diamant, nici nu4 mai avea, căci după moartea lui Carol îl vânduise firmei din, Paris Chiantier & Co., care-1 oferise apoi pe toarte pieţele 'americane Degeaba : ^Floaptinul nu găseşte muşteriu ! El are forma de pară, mărimea cât un ou de găină, greutatea 130 cartate, iar ca strălucire si tăiere e la fel cu celebrul „Khi Pietrele preţioase fatale Brittanoul „Florentinul In tezaurul Hofbirgului diamamfiutai repartizat ItaAd* 7nViena- se văd azi multe vitrine goale sau aproape goale. Intir’o noapte de Octombrie, în 1918, când nu mai încăpea incoană de prăbuşirea iminentă a dinastiei Habsburgilor, contele Berditold, fostul cancelar al imperiiului austro-ungan, a trecuit juvaelicatele peste glumiţă, în Elveţia. Aci, în vila de pe marginea lacului Geneva, ocupată de fostul împărat Carol, ele au ajuns pe mâna nor” precum şi briliamitul „Rebaronuthn Steiner de Valmontgeant” al doilea în mărime, ultimul administrator all Casei Unde se află nu se ştie. Co haibsbuirgige. Acesta a ştiuit să roama imperială a fost dusă ademenească pe inexperimen- în Elveţia tot de Berchtold și tatul ex-împărați și să-tl facă acolo disttaiusă. Intr’o noapte să-i vândă pe o sumă derizo-; apăruse în sadă hotelului Zarie neprețuita comoară. Steirich baronul Stolimar, beau, cu nen, dar rânjdiul slăiit, le-a vân-j ea pe cap, cântând : ..Eu sunt dat unor bijutieri frâncezi şi americani. Ex-îrmjă ratieafija Zurra s’a hotărît acum să revendice proprietatea bijuteriilor de o valoare fantastică. Spre acest istfânşit a făcut recenta călătorie la Paris, în temând acţiune de abuz de încredere împotriva bananului Steiner, de Vatonount. Geile mai scumpe dintre ginvaiennicaiele luate de ex-împăratul Carol cu el în exil au fostt o diademă debriliante conţinând briliantul „Frankfurter” de 30 canaste, purtat de împăratul Franz I3la încoronare. Şi funda favorită a Măriei Theresia, în greuitatte 30 carate. Insă cu adevărat nepreţuit a fost, „Fnoemtiner”, die 133 panaite vieneze, al itreito în mărime dimfoarte iâte există. Peripeţiile acasrtulia smart aşa de interesante că merită a fi amimitite. Ele se uncă până la Catrort! Temerarul, în a cărui iconoamă aimperiială briliantul a strălubcit până a tot ales ca talijistman şi montart ipe coif. In Imipta de la Gransom pierdu împărtaritui şi piatră şi victorie.Multă vreme a rămas diamnatuili dispărari, iar legenda creiată la jurul său spune că după luptă a fostgăsit şi vândut pe mm preţ de nimic de carte un ţăran, care credea a fi făcut o bună afacere vânzând pui 'folos ,o bucată de sticlă”. După multe rătăcir,' misterioase 'din mână în, mână, piatra preţioasă se pomenii în mâna ducelui de Modena şi de acolo trecu în poseseiuna ifatmilei Habsburg,' unde fiu declarat proprietatea particUlară a monarhului de atunci. * Cu privire la acest diamant există şi o curioasă superstiţie : ai aducepofsesorului numai nenorociri. Orniciffe la par raft a iesit urmărit de o soartă fatală. De, aceeafricosul Franz JozefFa lăsat decenii întregi ÎTstriuii ,sertar sacnet fdam vistenia sa și n’a lăsat pe nimeni din antifurajul său slăl se atingă de' acest primejdios briliant. Abia Carol, .cu optimismul său juvenil, cane voliasă sfideze .Chiar destinul ,scoase iar patria din ascunzișul ei. Abia scos ian la tlumfdă, acesrt diamannt cu raze gălbui și loviturii e soartei tacepură . ..Florentinul d aduisepisesorullui său numai nenorociri. La tratativele de pace a fosit obicei de dispută. Italia cerea restiunea tuturor giuvaericalelor cari-i frisaseră ,pe vremuri pe teritoriul principalelor din Italia-de-Sus. In palauil dela St. Germain s’a stipulat anume că trebuie restituit şi aflorevrtinul”. Guvernul Bauătiniac voia să se conformeze acestei condiţiuni, însă piattra nu, mai era la posesiunea sa. Ex-îm-pârâtul Carol a refuzat predarea diamantului şi a parzistart în această hortărnîre chiar când republica austriacă i-a pus sub sechestru domeniile particulare, ca măsură de presiune contra monarhului. în acest timp diamantul fusese estimat de nişte bijutieri din Paris şi Londra şi taxat cu o sarmă fantastică : două milioane dolari sau cam 450 milioane de lei. Cin© şi-ar putea perimite astăzi să cumpere ? Poate numai milionari în dolari Ex-împăratiul începurse tratarive cu guveraitul italian şi dinumia de Savoia, care ar fî vrut să aibe diamantul numai din motive de prestigiuu Tratarivele au eşuat din cauza pretului fantastic, cândi familia I habsburgică a preferat să în- i dune mizerii financiare decât ‘ să dea piatria preţioasă cu mai puţin decât era taxată. După moartea lui Carol, d. Mussolini a trimis o notă energică ex-impărătesei Ziufca, cerând categoric predarea dinimpăratiri Auistiriei”. CONFERINŢELE ATENEULUI ROMAN D. Radu D. Rossiti despre „Junii“ din Braşov im przmnta M. 8. Resina, Maria .şi A. 8. R. Prin rimele Nicolae, d. Radu D. Roşeşti a vorbit la Atheneu despre ...Junii” dim Braşov. De la început ,conferenţiarul Sumne cu viaţa fiecărei matirani se reazimă ,pe un memunchin detradiţii1 aiaftfflite legate de viaţa ei sufletească. Tradiţiile, dorirte de a exclude progresul,servesc drept, pune,, de plecare şi fundament, al realizărilor viitoare. Ţara cea mai de civilizată din lume, Anstna1, se conduce în viaţa ei politică de datini cari îşi nu rădăcinile fie cel mai îndepărtat ,trecut, al ei. „Junii” din Braşov, urmaşi ai Rumănilor M.a.cndoneni, iau un istoric de legendă: ne timpul Turcilor. .un împărat ..românii” a. fost ahm.gat din Braşov, in goana calului său, sărindde ne o stâncă pe alta. impănatul a căzut, în prăpastie pi'erzânidu-și coroiama de pe cap. Legenda spune că de atunci pierdută, a rămas coroana, fiind în datoria urmașilor de a n căuta în zilele săp'tă mftirei luminate. De atunci' compania tinerilor din .^îche.iul" purrdnta lacău'tarba coroiamei. fapii pe care ei îl simbolizează prin jocuri, cântece şipelerinagii da lăcaşurilesfinte. In prima, zi de Paşti, „Junii” braşoveni îşi constitueisc comitatul deconducători — vătaf, armaşi şi surlaişî — ,sub oblăduirea protopopului, ca. apoi, îmbrăcaţi în uniformele lor de Români ,și de oștenii și urmați de tot ponorul să fii‘ ■-v'Mxrrc.Kx:i-'z+MKiHai- •‚■*» Causerii Literatura copiilor Se credea dela irn timp că Vjolac Hugo, care si-a «ponsateiriande»cu copii au dispărut turai, în expresia dnagosteli pen aa die eiMel şi visul de odtaiară all turei omeniri întregi, pe curte astăzi generaţii,iile nouţi au refuzat să-l maiceară dnagostei. Se părea că s’a vorbit îndeajuns de ei, de la citările şi de iliuziile. Iar, ca să mai găsim ceva nou care să ne farmece şi să ne îndulceşze... De aceea Andre Dumas care a scris de punând la Paris, „Une petite Yvette”, unul din cele mai frumoase şi simţite nomasne de copii, spunea dene na zi tatr’o causierie literară, că gemul acesta de analize sufletot, faţă de merit‘atijitatea mcderiniştiT'r, tinde să moară... Ε cu drept cuvânt, căai cum îtvedili cu Încetinii numărul coPiilor adedictiti se micşorează în juriul noastru, e şi natural ca privirile noastire cercetătoare să ni se mai îndrepte către ei. ■Pácot ! Căci toate manifestăriie vieţii şi-au avu roţi- ci de geniu. De când lumea, diragostea, moartea, credinţa, giustuU naţii'’; şi foarte pasjjmile omeneşti nu inspirat poeţii şi scriitorii, încât nici nu poţi rtmnâu:i aiciMimentele ridicate de oainctT pentru gloria emoţiilor. cV.l •eri.'or şi part.finelor lui. Războiul însuşi ne-a dat tema atâtor opere admirabile. Cu 'teile astea, există un izvor delicios de «poez'e, la care constaţi, dacă te gândeşti, că l'tentura .şi arta au folosit prea puţin- Or, acest izvor e •! mai limpede, cel mai aproeiPe de noi şi iroate ce' mai bogată căci comoara dse senSib'dhai e d'ta suftetă, copiii joi n’are preţ. Nimeni n’a exprimat mai adânc, gloria copilăe’ri, br curiile pe care ’e dă şi toată seninătatea pe care o râspârdrise la jurul ei. Dacă facem excepţii pentru fiu? copiii lud şi mai ales pentau nepoţii lui, cele mai sincere şi mai frumoase poeme, trebue să ne ducem cu gândul tocmai^ ifa Horaţui, ca să găsim o figură siă ne înduioşeze. _?i încă taie im toc atât de mic îti imensul, jx;em. acest micuţ fiu al lui Hector,pentru care poetul iprimitiv, ca să-l descrie, a plus desigur cea mai profundă inegrnitate a sufletullui său. Siiul este oare surprinzător, ca un sentiment atât de general, atât de universali, să fi inspirat imagini atât de rare, tablouri atât de puţin expresive în trecutul nostru ? Cănn fapt trebue Să atribuim această surprinzătoare indiferenta. _ Poeţii şi artiştii să fi socotit oare, că un seimient atât de evident, atât de clar, atât de răspândit, nu mai avea nevoe să fie ilustrat ? In cazul cântă-1 acesta, ei s’at înşelat. Semimentul paternităţii se mai găseşte rudă, la filali bărbaţi. Toţi părinţii îşiiubesc copiii, dar de cele mai multe ori îi sebesc în mod instructiv şi în definitiv destul de carmin. Cum însă dragostea dintre bărbat şi ferice, dame n’a fost şi ea, la origină decât un instinct criminal, pe care idealismul şi arta Ca«pitoficat în cetiri cu încetul, l-au ridicat, î-aiudivinizat, tot astifel şi dragostea ţplăr'nţHor penitru, papiî merită să fie mai nobilă, maisfânta, mai frumoasă. Cu toate alea, nam avut un singur părinte care să fi împărßSşH măcar jumătate din strălucirea unui Tristan, a untui Romeo. Se pare chiar că Prezidenţia Corului „Gutenberg” din Cluj publică concurs pentru: a) Textul unei poezii pentru un ,,Cântec e vin” (veselie) în ritm săltăreţ, limba clară, curgătoare, care să se poată pune pe note. Extensiunea între 12 şi 10 rânduri. b) pentru textul unui cântec funebru potrivit să se cânte la înmormântarea muncitorilor. Termenul de concurs : 15 Mai 1926. Lucrările se vor trimite în dublu plic ; unul va conţine poezia prevăzută cu motto, al doilea, pe care va fi scris motto-ul, va conţine numele autorului. Pe plicul cu adresa Corului' (Corul ..Gutenberg”, Cluj, strada Memorandu lui 23, se, va indica vizibil ..Lucrarea pentru concurs”. Pentru fiecare text în parte se stabilesc câte două premii *1 I Premiul I. 300 lei. Premiul II, miitor scriitori le repugnă de 1 1,00 *e1’ p ecare pop,de* niemul copilăriei. Mare asortiment de INFORMAŢIUNI Dina Tydla ’Lilpkovska va cânta în opera „Bărbierul din Sevilla” la reprezentaţia de Joi 8 Aprilie a Operei Românei Miltarii şi funcţionarii de orice categorie, carii se vor legitima, se vor bucura de im mare rabat cumpărând la magazinul „LUVRU”, Calea Victorie. 30. Opera Română va relua „Boema” de Puccini cu tenorul Baieeff în rolul Rudolf. Din cauza sărbătorilor de Paste catri împiedecă reptirile necesare, viitorul concert al orchestrei. „Filarmonica“ sub conducerea maestrului Georgesciu va avea loc Vineri 9 Aprilie. Acest concert simfonic, penultzind din stagiunea în curs se va bucura de concursul marelui pianist rus, celebrul maestru Arthur Rubinstei, a cărui venire în România poate fi considerată drept cel mai important eveniment muzical al anului. Unicul recital al marelui pianist Arthur. Rubinstein va avea loc Duminică 11 Aprilie la Ateneu. In foagerele Teatrului Naţional se repetă „Ucenicul Vrăjitor”, un act de d -na Ştefania Zotoviceanu. Societatea SCENA, a Artiştilor din România, aduce la cunoştinţa Onor. Membrii ai săi, că adunarea generală anuală va avea loc Vineri 2 Aprilie a. c., ora 1 d. a.. In sala Teatrului Eforia. Djiii membrii sunt rugaţi cu insistenţă a lui Darie. La Teatrul Fenice din Veneţia s’a reprezentat baletul lui Gino Tagliapetra ..La Belle au Viois dormant”. Filarmonica va relua, N’ineri Aprilie, concertele simfonice ub conducerea muzicală nn George Georgescu. d î’i^F^ECl D€ ANI DE T6A TRIL contribuții 5* tttorta t»« ir«!«» «mînett. t r«(prOM» t» trate a «minentultti profesor s artist d. îoats !. Livesc«. an valuta da 400 pagini cm 32 enfe» mișunat executat*, obțin« «u (■litreitp. satele în aiaiu impozant j *irâ|«dt accccs librărie si 'Sfi deiiieze că]ari de isprazile F’raisovului. între ipotică evocare d. Radu D. Rosett.j ijM'bre spunaind gă legenada. Junilor din Brașov și-a, aflat rostul oi. când coroana împăratului român n. fost. găsită de oștenii Regelui Ferdinand T. spre a se încinge cu ea fruntea primului Rege al României Mari. O« o rar* elegant* va wxecs, j .«.• trivFcici., ace*! voluas k* ! trebaî* si Upsoaacfi din bibCcievu nici unu; aiiatiuir de artă Vt din titerartu’a bun». Amstorî 4iu provîwcM, ».« ndreoa di reci iid^tMi»tr»t«'’ air fului Kostrw. Cu începere de mâine Joi şi până Sâmbătă inclusiv, spectacolele sunt interzise la teatre şî cinematografe. Cu mimică 11 Aprilie a. c., Cercul Studenţesc Brăilean va da, în sala Teatrului Comunal din Brăila, un spectacol cu „Ouirta” dramă în 3 acte de d. Victor Ion Popa, sub direcţia de scenă a d-lui Em. Dim. Mitre. In rolurile principale d-rele Virginia Obreja, Orăşanu, Mioara Olteanu şi d-nii loan Marinescu, X. Măciucă, Ziria C. Irod. ROCHIŢE. COSTUMAŞE. PARDESIURI pentru copii. Modele ilmmease găsiţi mimii La Magazinul „CARMEN SYLVA“ Lipscani 30 f fost S8) Opera Română va reprezenta astă seară „Manon’’ cu d-na Fiorica Cristoforeanu ,si tenorul E. Giletta. Turneul companiei de reviste C. Tanase a luat sfârșit. Trupa se reîntoarce azi în Capitală. Turneul d-lii Ton Livescu cu piesa „iStutul” a luat sfârşit. Nu cumpăraţi nici un fel de stofă de primăvară, până nu veţi vedea asortimentul extraordinar de bogat ce a primit magazinul 99 Viile de Paris“ Lipscani 61 (fost!4? Teatrul Odeon din Pari® a reprezentat comedia lui G. Bernard Shaw: „Discipolul diavolului*'. Opera Română va monta în viitoarea stagiune ,,Parsifal” de Wagner și „Răpirea din Serail” de Mozart. Generaliul Maurijianis a scos die sub presă o operă intitulata „Istoria picturală a răsboiuirii Independentei helenice”. A apărut o nouă operă a lui Cehov în franțuzește , ,Recit d’un inconnu". Pictura L. Rechenberg deschide expoziţia de pictură. Joi 1 Aprilie 1926 orele 12a. m. Zilnic sosesc ultimele noutăţi Parisiene : Stofe englezeşti pantru pardasiuri tali« l-aur-yt’? şi rochi Mătăsuri negre :*t.-uiTi, MANTOURI, etc. La magazinul „A LA SâMAKITttlNE** Str. Lipscani No. 30 București Eri gros En detail La, teatrul Porte St. Martin a reluat piesa lui Bataille „Les Flambeaux”. Regis Muchafld. :Protastr de literatiifa fraakeză la Universitatea tdfm California, a tot invitat de Facultatea die litere din Paris să ţină o serie de conferinţe asupra iramanului ,merican contimporain. , Regis Michaud via examina succesiv opera lui Henry Janmes. Edith Whastton, Th. Dreiser, Oberwood, Anderson, Sta clair și Leureis. Sl âtsto» *^^'«w^cv-wi37Sww#»# .«it»' i Concurs de cântece pentru cor Toate lucrările intrate La concurs devin proprietatea corului ,, Gutenberg” indiferent, dacă sunt sau nu premiate.