Rampa, aprilie 1927 (Anul 12, nr. 2830-2853)

1927-04-01 / nr. 2830

GRIPAf se combate numai cu cunoscutul DIANA FRANZBRAMTWEIN Cereti pretutindeni.j ^1^IBOGA1^ft*EXPOZ|TIE P»M TARA­­N. mncviURi de mass’ ^DEPOZITUL FABRICEI ra\ tRQIMTARIB Dir, PFORZHEIM' CmSILAm -5 ETAJ S-TEL.67/osţ ■ferj-gi-A':-; l ^PRETURILE CELE MAI REDUSE? \FIIND DIRECT PRIMA 5UD5ĂI A DEPOZIT DE FABRICA­ INTERESANT 11 3.500.000 de Sune gospodine în cursul anului 1926 au vopsit în casă cu rezultat excelent stofe, bluze, rochi, ciorapi, haine de lână, bumbac, mă­tase, etc., numai cu renumitele vopsele IRIDE și SUPER IRIDE cel mai bun și vechi preparat cunoscut în tară singurul brevetat superior la toate imitatiunile de ocazie FRA.TEXLI GASMAN!, București Casă fondată In anul 1906 PARFUMURI FINE POUDRE EAUDECOLOGII COSMETICE iEGRAIN E£^5i£AjB0NIIUl"B.ÂS*s, 1 tflefiar și renovează, ori­ce, sistem die teritid, de sărit ax r&zeriror. Depwzit fiesmanent cu urnite de aur. O comemorare Sela Palatut Siicheneului Duminică-27 Martie, la orei® 9 ,sea­ra Asociaţia Generalis, a studenţilor evrei a comemorat în sala­­de marmo­­ră a Căminului din strada Sf. Ion Nou 45, un an de la moartea studen­tului literat KnanP. Din partea Asociaţiei a vorbit d. M. Beiller despre »­Personalitatea şi Opera lui Knapp”. D-sa a arătat ac­tivitatea literară a acestui student, activitate care a început la vârsta de­­17 ani prin versuri- A vorbit despre vasta cultură pe care şi-o asimilase defunctul şi despre influenţele pe ca­re această cultură le-a exercitat asu­pra intelectului sufletului şi lucrări­lor lui. A citit apoi câteva din versu­rile ki Knapp, arătând că acesta n’a­­vea,un gen literar’ bine definit; senti­mentele care-i caracteriza poezia s­unt melancolia şi tristeţea. A vorbit apoi d. Barbu Lăzăreanu despre valoarea literară a operei lui Knapp, arătând că această valoare constă în rimul rând în admirabilele traduceri pe care defunctul poet le-a făcut din Heine, Chamisso, Uhlamd, Goethe şi mai ale® cea mai reuşită lu­crare, traducerea piesei „Ecole des maries” da Moliér© în versuri­ ale­xandrine, D. Lăzăreanu a citit câteva din traducerile lui Knapp arătând frumuseţea formei şi insistând în sp­iral asupra spiritului meticulos care caracterizează pe poet în efectuarea lucrărilor sale. D. Lăzăreanu a în­cheiat exprimându-şi convingerea că aceste opere în manuscris merită să ■ vadă lumina tiparului. . Şedinţa a luat­­ sfârşit prin lecturi din opera poetului. Sâmbătă, 26 Martie a avut loc fes­­tivalul jubiliar de 25 de ani al artis­­tului Corăscu. Vasta sală a Atheneu Iul era foarte populată. Corăscu a exe­cutat cu măestrie doinele, cânturile şi melodiile româneşti. Publicul l-a chemat de numeroase ori la rampă. D. Lungulescu, conferenţiarul Casei Şcoalelor în cuvântarea sa a vorbit despre vechimea şi simbolul cânturi­­lor şi jocurilor româneşti. D.nii Bran­comir şi Conabie de la Teatrul Naţio­­nal au fost mult aplaudaţi. Maestrul subinspectorul muzicilor, Damian, a fost excelent în acompaniamentul de piano. Soc. ,,Scena Artiştilor“ al cărui membru fondator e jubiliantul a de­­legat pe d. Pierre d'AUice, care a ro­­stit câteva cuvinte bine simţite. Apoi a prezentat sărbătoritului un ceas cu o placă de aur cu inscripţie. „Sindi­catul Artiştilor prin d. Gh. Popescu, secretar, a oferit o coroană de lauri şi o adresă din partea Sindicatului. D­ na Galia Tudor a oferit artistu­lui flori şi printr’o cuvântare fru­moasă, a amintit de frumoasele suc­­cese ale artistului Corăscu. ■ ->, F ft. FOILETONUL ZIARULUI „RAMPA" HONORÉ DE BALZAC CURTIZANE... (Splendorile şi mizeriile vieţii curtizanelor«­ ­» “ „ cap. I Or. Cerizet, patronat­­de fonnă de somităţile de stânga, înfiinţa o casă care era în acelaş timp agenţie de afaceri, bancă şi casă de comision­ Era într’o situa­ţie asemănătoare servitorilor cari anunţă prin mica publicitate că pot şi ştiu să facă orice. Corizet fu­ foar­te fericit să lege prietenie cu Georges d’Estourny, la Voala căruia se formă.­­* Esther putea să treacă drept depozitara credincioasă a unei părți din averea lui Georges d’Estourny. Girul­­în alb semnat Georges d’Estourny, puse pe Carlos Herrera în stăpânirea valorilor pe care le creease. A­­cest fals nu era deloc periculos, de vreme ce fie d-ra Esther, fie cineva pentru ea, putea sau trebuia să plă­tească. Culegând amănunte despre casa Cerizet, Carlos găsi acolo pe unul din acele personagii obscure, hotărâte să facă avere, dar... în mod legal. Cérizet, adevăratul de­pozitar al lui d’Estourny, făcea afaceri la Bursă, cari frizau codul, ceea ce își permitea să se numească han­­«te* -' s~*'W:- ",y ■ ■ ..w% w. Carlos se duse la Cérizet în­ scopul de a-şi face din el o uneltă, fiindcă se găsea din întâmplare stăpân pe toate secretele acestui demn asociat al lui d’Estourny. Curagiosul Cérizet locuia în str. Gros-Chenet şi Carlos care se anunţase în taină că ar veni din partea lui Georges d’Estourny, surprinse pe aşa zisul bancher palid de această veste. Abatele văzu, într’un cabinet modest, un om scund cu părul rar și blond, și recunos­cu în el,după descrierea pe care i-o făcuse Lucien, pe Iuda lui David Séchard. — Putem vorbi aci fără să fim auziți? zise Spanio­lul metamorfozat subit în Englez cu părul roșcat, cu ochelari albaștrii, curat ca scos din cutie, cum ar fi un puritan ce se duce la predică. — Și de ce, domnule ? zise Corizet. Cine sunteți dv. ? ■— D. William Barker, creditorul d-lui d’Estourny d­ar vă voi demonstra necesitatea de a închide ușile, dacă doriți. Știm, domnule, cari­ au fost relațiunile dv. cu Petit-Claud, cu Cointet şi Séchard d’Angoulême... La aceste cuvinte, Cerizet se repezi la uşe și o în­chise, se duse apoi la altă uşe care da într’o odae de dormit și trase zăvorul; apoi zise necunoscutului: — Mai încet, d-le! Și cercetă din ochi pe falsul En­glez,­­zicându-i: — Ce doriţi de la mine?... •— Doamne! reluă William Barker, în lumea asta fiecare caută să-şi facă interesele. Dv. aveţi fondurile zăpăcitului de d’E­stourny... Liniştiţi-vă, n’am venit să vi le cer; dar, forţat de mine, acest pungaş care merită spânzurătoarea, fie zis între noi, mi-a dat aceste va­lori spunându-mi că ar exista oarecare şanse de a fi achitate; şi, cum nu aşi vrea să fac urmărirea în nu­mele meu, mi-a spus că nu o să-mi refuzaţi pe al dv. Cerizet privi peniţele şi zise: « Ttar pi a» mai e la Frjţnc^prL u — Ştiu, răspunse Barker, dar putea să fie la data acestor polițe... _ . ... — Dar nu ași vrea să fiu eu responsabil... zise Ce­rizet. . . ' * — Nu vă cer sacrificiul acesta, răspunse Barker?] puteți fi însărcinat să le primiți. Achitați-le, și mă în­sărcinez eu să operez reacoperirea. — Mă miră că d’Estourny are atâta neîncredere în mine, reluă Corizet.. . —­ In situația lui, răspunse Barker, nu poate fi în­vinovățit, fiindcă și-a depus ouăle în mai multe cui­buri. ■ «trin •■**«» — Credeți­ oare că?... întrebă infimul om de afaceri, înapoind falsului Englez polițele achitate în regulă. — ...Cred că-i păstrați cu grije fondurile, zise Bar­ker, sunt sigur! sunt aruncate de pe acum pe­ masa verde a Bursei. • ■* - — Averea mea e în joc la... '• * -- _ — ...la pierderea lor învedereată, zise Barker. — Domnule!... strigă Cérizet. — Iată, scumpe domn Cérizet, zise rece Barker, în­trerupând pe bancher, îmi veţi face un serviciu înles­­nindu-mi această percepere. Aveţi bunătatea şi scri­­ţi-mi o scrisoare în care să spuneţi că îmi remiteţi a­­ceste valori achitate în contul lui d’Estoumy, şi ea portărelul însărcinat cu urmărirea va trebui să consi­dere pe purtătorul acestei scrisori ca posesorul celor trei polițe. v r- - «s — Care este numele dv. ? v . — Nici un nume! răspunse capitalistul englez. Pu­neți: Purtătorul acestei scrisori și al valorilor... Veți fi bine plătit de această bunăvoință. v — Cti cât?... zise Corizet. ' -— Cu un singur cuvânt. .Veți rămâne în. Franța. '-Da, domnule. ^^^7' '.J1'. ii ■ M — Ei bine ,niciodată George d’Estonmy nu se val mai întoarce în țară, tri* ~~ .— Și de ce?. 1— Sunt peste cinci persoane cari, după câte șliui, l-ar ucide, și el știe asta- ^ x — Nu mai mă mir de ce mi-a cerut bani ca să înjghe­be un mic comerț până în India! strigă Corizet. Șî m’a obligat din nenorocire să angajez totul în fonduri publice. Suntem debitori de diferențe față de casa Du Tillet. Trăesc de pe o zi pe alta. Dacă ași fi știut mai devreme! i . .1! %’ — O ultimă vorbă!...­ zise Barker. Discreţie!... sun­teţi în stare să fiţi discret; dar ceea ce este poate mai puţin sigur, credinţă! Ne vom revedea, şi vă voi îmbo­găţi. !-■ i Y I După ce asvârlise în acest suflet de noro­u o speran­­ţă care trebuia să-i asigure discreţia pentru mult timp, Carlos, tot sub înfăţişarea lui Barker, se duse la un portărel pe care-l cunoştea şi îl însărcina să obţină « sentinţă definitivă contra Estherei. Se va plăti, spuse el portărelului, e o afacere de ot­r­oare; voim numai să fim în regulă.­­ Barker făcu astfel încât d-ra Esther sa fie reprezen­tată la tribunalul comercial printr’un avocat, pentru ca sentințele să fie contradictorii. Portărelul, rugat să procedeze politicos, puse într’un plic toate actele da­­procedură, veni în persoană să sechestreze mobilierul din str. Tailbout, unde îl primi Europa. Pedeapsa cor­porală căzând astfel. Esther rămase debitoare vădiți a trei sute și ceva de mii de franci. .J^Jumpor 3p­ort Progrra­mul ZIUA IH-a .101 31 MARTIE 1927 PREMIUL TEI (a. v) 1300 m. — 25.000 lei Chevalier (30) 53 Krienier M-me Spirt (40) 43 C-ne.Scu Mathusalem (40) 53 Verdier Galilei (25) 49 j. Bodis Ypre­j (30) 53 T. Marin Abrud (50) 47 j. St. Iones­cu Himalaya (70) 64 Szabó B. Diana II (35) 41 j. A. Szaka Gândul Meu (40) 56 Dieter .W.-HOP. CRANGASI 1300 R. Vauls 64 Frau Gretl 61 Alexandru 60 Náthás 55 Doping 53 Cocheta 52 Himalaia 52 Țăndărică 51 j. Ciocârlia 51 Sen Galen 51 Hîppisnt| Fata Pop­ei 48 j­­. Marin Stănișoara 52 Iluszka Mierla 55 j. Csillag Ropot 50 Guttmann Mar­­­ea 50 j. Rakzik Barbarosa 53 j. Golovkin Nu-1 lăsa 55 . Dragomir Steffi 52 Iorga H­CP.DUDESTI 1400 ui.— 35.000 Iei Răzoare 640 Brândușa 61 j.0 Saladin 60 Golovkin Hatkor 58p Bambina Mia. 57j. .. o Lot­ea ie 56 Csillag PE, COCIOC (gr) 2.500 m.•— 30-000 le! Isly 70 j. Golley Rozalany 62 j. Spătaru Raptor 67? Dody 69 Szabó B. Fără Sfanţ 67 SchnPlein turcii au făcut mari progrese. Infinit superiori bulgarilor, echinel­e tur­ceşti au jucat câteva, matchuri inter­naţionale din cari au eşit victorioşi. „Chinezul” în formaţie de echipă in­ternaţională, a învins cu mare greu­tate pe turci. Echipa care joacă Duminică în Ca­pitală este astăzi în fruntea clasa­men­tului la campionatul Turciei. In 1925 a fost campion al Turciei iar în 1926 a fost al doilea clasat, din cauza u­­nui match nul. Majoritatea, echipie­rilor lui „Bekichbotoke” dau elemen­te pentru reprezentativele Constanti­­nopolului şi a Turciei. Jocul turcilor a plăcut întotdeauna celor cunoscători. Apărarea lor e u­­na din cele mai bune ce se pot în­jgheba. Atleţi, ei joacă balonul cu ştiinţă. Iar înaintarea, are elemente periculoase pentru orice echipă ad­versă. La „Juventus” sau făcut pregătiri speciale în vederea unui debut inter­naţional demn de clubul roş-albastru. E probabil ca tocmai în vederea aces­tui lucru să survină unele schimbări în echipă. Probabil că Brauchler va juca extremmă, Wagner nefiind în for­mă, Geiger, îi va lua locul la condu­cerea mijloacelor, post în care e cu mult superior. înaintarea urmează a fi condusă de un cunoscut jucător, a­­supra căruia nu suntem încă dezle­gaţi a vorbi- Vom reveni însă detai­lat în numerele viitoare _____ REP. pp . 1000 m.' Arad II 50 Locarno 59 . Phillips Ollier Oockeram n-gartner Ollier Golovkin R. Cristea Raiczik 0 Iorga Huszka Guttmann LUNCA — 30.000 lei Ordin de zi 55 R. Cristea Invârtita 54 Cokeram Arad II 51X Puică Mică 51 Guttmann Palestina 48 Huszka Balmoral 46 D-trescu Bore ea 44 j. 0. Stecker P ronosticuri in PREMIUL TEI. Gândul Meu, cazul când e sănătos pe picioare, nu poate pierde acest premiu- Pensio­narul lui Verdier e şi Un specialist al curselor de categorie, în plus că se va bucura de monta celui mai bun călăreţ din cursă. Ture® despre ca­re se vorbeşte mult bine, e singurul după părerea noastră, care ar putea pune în pericol victoria, armăsarului roib. Distanţa însă e mult prea scurtă pentru fiul lui Fauche le Vent, care se pune mult mai greu pe pi­­cioare. Mathusalem şi Himalaya, sunt apoi cei mai de semnalat din restul concurenţilor. Indicăm: Gândul Meu, Ypres şi Mathusalem. HANDICAPUL CRAN GĂSI. Graj­­dul Guliano pune în linie na. Doping şi Ţăndărică, cari pe lângă că au fă­cut la debut dovada Unei forme a­­vansate,^ dar se bucură şi de toată gratitudinea handicap eurului­ In ga­lopul de Marţi dimineaţa la Băneasa, fiul lui Tokfu­lko s’a arătat de puţin superior colegului său de grajd şi cum la cursă e mai blând tratat ca greu­tate, credem că lui îi va reveni vic­­toria. Dintre adversari, Alexandru, ce pare mult transformat în bine şi Frâu Gretl, care însă nu posedă lucru suficient, sunt­­cei mai remarcabili. Náthás deşi s’a comportat slab pen­tru reintrare, cu greutatea ce poartă nu ar fi exclus să-l vedem câştigând. Indicăm : Grajdul Guîianno, Alexan­dru şi Náthás. 1 PREMIUL LUNCA. Grajdul d-nd Marghiloman, are în Stăiuşoara o re­prezentantă Care poate să-i asigure succesul, judecând după , frumoasa victorie a fiicei lui Zori de Zi de Du­minică. Fata Popei de asemenea va conta în alergare, deşi la greutatea din program­ nu ştim de va putea fi bine încălecată. Pensionarii lui Tu­lipan sunt toţi cai­, cu şanse d­e pri­ma ordine, cum însă nici unul din ei nu ni-a plăcut la lucru, îi vedem în urma iepelor de mai sus. Mait­ea ar fi dintre ceilalţi singurul cal ca­pabil de o surpriză, abstracţie făcând bine înţeles de debutantul Locarno. Deci: Grajdul Marghiloman, gr. Schwartz, Maitea. H’CAPUL DUDESTI. Leţcanie după frumoasa figură din handicapul Op­ţional­ va fi greu de învins aci. Cu ex­cep­ţi­unea iepei’ Puică­ Mică, ceilalţi cai nu pot emite vre-o pretenţiune mai serioasă. Saladin nu e în bună formă, iar învârtită, a concurat slab pentru reintrare. Vom adăuga însă ţinând seama de buna valoare a pen­sionarei lui Romanesc­ că în eventua­litatea unui progres, iapa hergheliei sale e capabilă de o surpriză. Indicăm: Lefcaie, Puică Mică şi învârtită.­­ PREMIUL COCIOC se anunţă ca un duel între Ysly şi Fără Sfanţ. Cum armăsarul francez ar trebui să ş­e comporte acuma mult mai­­bine, întrucât victoria de Vineri reprezen­ta pentru el nai quasi debut, cre­dem­­că-şi va repeta succesul, deşi hârtia e de rândul acesta în favoarea fiului lui Zori de Zi-Indicăm : Ysly şi ‘Fără Sfant. in aer Il­per tmmm Primul match internaţional al anului - Campionii Turciei in Capitală -­ Mâine soseşte la Constanta echipa campioană a Turciei.. Pentru Dumini­că au un match angajat cu campionii Capitalei-Dat fiind că e primul match inter­naţional al­ anului- credem că întâlni­rea dintre cele doua echipe capătă un interes­­ multiplu. Turcii ne sunt bine cunoscuţi: în desele lor întâlniri cu reprezentativele noastre, clasa jo­cului lor a fost întotdeauna de o fac­tură superioară. Acum două ani, echipa naţionala a României, a fo­st învinsă pe terenul „Romcomit” de echipa Turciei cu sco­rul d©­ 2-1, după o luptă din cele mai aprige. Bucureştii, care avea atunci o formaţie excelentă a făcut match nul (1-1)­ cu Constantinopolul, în a­­celeaşi zile. Bineînţeles că atunci e­­chipele noastre, alcătuite oarec­um în pripă, n’au putut da măsura adevă­rată a valoarei lor. Totuşi la matchul Constantin­onel _ Bucureşti, când majoritatea echipieri­lor reprezentativei noaistre erau re­crutaţi dela Juventus1 — în cap cu fai­­moasai tripletă — s’a putut vedea că forţele turcilor erau oarecum la ega­litate cu cele bucureştene. De atunci, Limba română în Ungaria La Budapesta, după propunerea de­putatului Gaal, se va înfiinţa un in­­stitut special pentru ca tinerimea ma­ghiară să înveţe limbile popoarelor vecine, în special limbile română, iu­goslavă, poloneză şi turcă. Norvegia și a doua Olimpiadă de iarnă In cercurile sportive de iarnă, s’a vorbit întotdeauna mult despre "Nor­­vegia, în sezonul actual ea preocupă cu mult interes presa. Dar în cele mai multe articole, nu este vorba des­pre minunatele lor manifestări spor­­tive de ski sau patinaj. Pretutindeni se pune chestiunea dacă Norvegia sau mai precis, asociaţia ei de ski — va lua parte la a doua olimpiadă de iarnă la St. Moritz. Comitetul asociaţiei de ski al Nor­­vegiei, s’a întrunit de curând şi cu această ocazie, preşedintele său dr. Lin­dboe a ţinut un discurs remarcabil. El a pus în evidenţă motivele pentru care conducătorii skiorilor norvegieni sunt nevoiţi să renunţe la participa­­rea jocurilor olimpice de iarnă; el adaugă arătând că argumentele prin­­cipale constau în faptul că Federaţia Internaţională de Ski­ nu recunoaşte rolul preponderent ce" joacă Norvegia şi că jocurile olimpice constituesc un adevărat pericol pentru grupul ama­­torilor. Concluziile discursului au fost toate aprobate de delegaţii pre­­zenţi. Nr. Curând după această importantă­ în­trunire, discuţia relativă la pârtier,­parea skiorilor norvegieni, a fost re­­luată în presă cu mai mare energie. Astfel s’a putut vedea că poporul nor­­vegian şi cu el, cea mai mare parte din skiorii renumiţi, nu erau de a­­ceiaşi opinie cu partizanii d­rului Lindboe. Skiorii cei mai apreciaţi ca Peter Oestby, singurul care, a ştiut să bată pe celebrul rege al skiului Lauritz Berghendahl, în o cursă de 50 km., la cursele de Holmen Rollen, se pronunţară cu energie pentru par­­ticiparea la olimpiada dona de iarnă, specificând faptul că asociaţiunea norvegiană de ski se abţine, în loc să arate lumei, ceea ce sportul în­­seam­nă, în concepţia norvegiană. E­­ste ştiut ca organizatorii elveţieni fac toate sforţările pentru că a doua olimpiadă de iarnă şi campionatele lor de ski să fie organizate în mod impecabil . Programul oficial de Duminică ZIUA Il-a A PROMOŢIEI Categoria I Tricolor (PI.) - Val Variei. Colţea — Macabi. Sparta — Belvedere.­­ Categoria II Vulturul­ Negru — Vii- Dacia Renaşterea — Ager.­­ Turda — Vârtejul. Categoria III Dâmboviţa — Ed. F. Arm. Educaţia fizică armeană­­— Dună­­ rea.A ,­iţ Opera Română anunţa pentru mâi­ne seară Vineri „Povestirile lui Hof­mann”. Rolul Olimpia va­ fi cântat de d-na El. Drăgulinescu Stinghe. In saloanele magazinului „LUVREI“ Galea Victoriei, 30 se găsesc: PARDESIUEI, BO­­CHI şi TAILLEURI gata, foarte elegante, cu preţuri fără concu­renţă. Se primesc comenzi şi cu mate­rialul clienţilor. Teatrul Naţional va mai reprezen­ta în cursul acestei stagiuni comedia lui Engel: „Veşnicul tânăr”. Piesa va fi pusă în scenă de d. Paul Gusty. Cele mai superbe stofe şi matasuri de primăvară au sosit la „Viile de Paris" Str. Lipscani 61 (fost 47) Sâmbătă seara are loc la Opera Română prima reprezentaţie cu con­cursul tenorului Bazavet. Se va cânta „Weither” cu d-na Snegine în rolul Charlotte­. Teatrul Naţional va reprezintă în matineul de azi „Doamna cu camelii” iar seara ,,Păcală”. Magazinul „A LA SAMARITAINE” Strada Lipscani No. 30 A primit JERSEY­ URI de LANA toate culorile, STOFE PIPITE pentru tailleuri. EN GROS - - EN DETAIL Excelenta trupă Proserol ale că­­rei reprezentaţii urmează cu un suc­­ce­­s crescând la Circul Sidoli, dă mâi­ne seară o grandioasă reprezentaţie în beneficiul excelentului duo comic Nico Vicen­io şi al d-nei Iréne. Se va desfăşura un program extrem de bogat, între care şi elefanţii celebru­­lui dresor Rossi. Cămăşi cu pieptul de peplină de mătase, ca­litate superioară găsiţi numai cu Lei 295 la magazinele „EU VRU" Gale­a Victoriei 30 şi Griviței 121. Concertul simfonic de astă seară al Filarmonicei va fi dirijat de d.'Alfons Castaldi. Teatrul Mic continuă să reprezin-;| te în fiecare seară comedia lui. Pierre Wober- „07/08”. — ■ ^ Primim : - V Astăzi este ultima,1 zi când terii de rezervă se pot prezenta lai viza livretelor pe 1927. In lipsa­ aceas­tor livrete se vizează pe dovezi sau se eliberează adeverinţe de prezen­tare. Rips şi mătăsuri fan*­tezii pentru mantile, ab­sortîment extraordinar găsiţi numai la „ViIle de Paris" Str. Lipscani 61 (fost 47) La reprezentaţia de astă seară1 a piesei „Păcală” rolul „Aghiuţă” va fii jucat de d-na Elena Almaján­Ultima reprezentaţie cu d-na Ven­­tura la teatrul Regina Maria are loc Duminică seara. Magazinul „A La SAMARITAINE» Strada Lipscani No. 30, Bucureşti A primit : ULTIMELE NOUTAŢI T IM­ITOFI­E MĂTĂSURI pe film ulm, taillen-fi $i rodi Singurul care vinde mai eftin din­­toată tara EM GROS EN DETAIL La teatrul Naţional se repetă zil­nic „Sapho’ de Alphonse Daudet şi Belet. In primele roluri d-na Maria Filotti §1 d. A. Pop Marţian. Viitoarea premieră a companiei de la teatrul Regina Maria va fi „Ne­cunoscuta” (L© Femme X), 5 acte di Bisson. Teatrul Naţional va reprezintă Du­­minică seara comedia d-lui A­­de Herz .Păiajenul”. ŞTIRI DIVERSE Concertul d-rei Ionelle Adler sopra­nă cu concursul pianistului Miron­­ Constantinescu are loc Miercuri sea-­­ra la Sindicatul Ziariştilor. Pizele cele mai superbe au sosit la Pis de Sfecle Calea Victoriei No. 22 Telefon 57/59 . Piesa „Maiastra fără inimă” va fi r­eprezentată­ în matineurile de Sâni­­bată şi Duminică la teatrul Mic. Colecţia de Primăvara Swift K­t­l DAME culori şi forme moderne PAUL MILKER!» 76 Calea Victoriei 76 D-na Marrioara Ventura reia astă­­seară seria reprezentaţiilor cu piesa lui G. de Porto Riche, „Omul de altă dată”. iv' Un picior elegant se obţine, numai cu renumiţii ciorapi ' quaranta quatre e 3 t­u­c ' Singurii depozitari pentru Românii Magazinul „LUu 30” Calea Victoriei 30 si Cai. Griv.1 . tail­ or? m Joi 31 Martie 1927 orele 9 seara, societatea culturală „Tinereţea” va continua seria de şezători cu a 107-a şezătoaree­ artistico-culturală în sala ateneului popular „Principele Mihai” calea Griviţei 56 (alături de biserica Sft. Voevozi) când d. G. Vlădescu Răcoasa, profesor şi asistent universi­­tar, va vorbi despre: „Tineretul şi So­cietatea Naţiunilor” jsi val­­u­mat : declamaţii, vioară, canto, comunicări, etc­, iar la urma se va juca ,,Can bi­blic” comedie într’un act de Cavalot­­ti, traducere de H. G. Lenea. Şezătorile vor continua regulat în fiecare joi seara­. Duminică 27 Martie a. c. orele 9 seara, ateneul popular „Spiru Haret’’ de pe lângă şcoala primară de băeţi No. 29 din str. Zablomky, de sub con­ducerea d-lui I. Buzincu, a dat a 14-a şezătoare artistico-muzicala, în prezenţa unui public foarte numeros şi select. . . D. G- Lungulescu, conferenţiarul­­Casei Şcoalei ori într’o frumoa­să şi mult aplaudată conferinţă a vorbit despre „Credinţă”. A urmat apoi un foarte bogat pro­gram artistic cu concursul unor ele­mente cari fac cinste miş­cărei cul­turale din Capitală. D-nii I. Jelescu şi Alex. Păune­s­eu (viori) , acompa­niaţi la pian de d. C- Vi­ntilescu, au executat cu multă măest­rie câteva Pie­se muzicale. D-nii C. Teodori­an, de la Opera Ro­ culturală a£f Ro­­ mână şi I. Şuţeanu cu acompania­mentul d-lui profesor Th. Rogalschi au cântat cu mult brio câteva lieduri străine şi româneşti. Au spus fru­mos versuri d-nii G. Valentin, Alex. Zitti şi C. Irod. La sfârşit s’a reprezentat „Unul din cei cinstiţi” comedie î­ntr’un act,­ de Roberto Bracco, tradusă de d. O­­v­id Brădescu şi interpretată de d-rele Ede Iacobes­cu- F. Mihailo­­vici şi d-nii Nicu Mus­sulis și G. Va­lentin • Un ansamblu admirabil, bine pus la punct și cu rolurile perfect stu­diate, a asigurat piesei um succes u­ră­lucit subliniat c­u aplauze frenetice la scenă deschisă. ij După ce­­a rulat un frumos falm ci­nematografie, șezătoarea a luat sfâr*. șit în mijlocul unui entuziasm gene­ral *

Next