Rampa, aprilie 1927 (Anul 12, nr. 2830-2853)
1927-04-01 / nr. 2830
Deşi stagiunea se apropie de sfârşit, în cursul lunei Aprilie vor fi încă câteva premiere inte- resante. NUNTA TRAGICA Opera Română pregăteşte ap tualment© reprezentarea primei opere originale. E vorba de „Nuntea tragică” opera regretatului compozitor Alexis Catargi. „SAPHO” LA TEATRUL NAŢIONAL Viitoarea premieră a teatrului National va fi drama lui Alphonse Daudet si Adolphe Belofc „Sapho”. Rolul Fany Legrand va fi interpretat de d-na Maria Filotti iar al lui Jean Gausson de d-l A. Pop Marţian. Celelalte roluri vor fi interpretate de d-nele Eugenia Ciucurescu, Puia Ionescu, Elena Parizianu, Didi Teodorescu şi d-nii Al. Demetriad, N. Soreanu, I. Sârbul C. Stăncescu, G. Conabie etc. Piesa va fi pusă în scenă de d-1 V. Enescu. Viitoarele premiere Ce se repetă la Operă, la teatrul Naţional şi la teatrul Regina Maria . Seţiunea acestei lucrări se petrece pe vremea lui Vasile Lupu. In primele roluri vor apare d-na Constanţa Dobrescu, tenorul Apostolescu, şi başii G. Felesen Stelian Mandy. Opera a fost pusă în scenă de mente de coarde de El -Const. Pavel iar conducerea Uvertura la comedia muzicală o are d-1 Umberto Pes-chiozzotte” de Sinigallia Bione. Premiera a fost fixată pentru Sâmbătă 16 Aprilie. „NECUNOSCUTA* Compania dramatică de la teatrul Regina Maria repetă actualmente piesa „Necunoscuta” 5 acte de Al. Bisson. Piesa a fost jucată pe toate scenele din lume și a fost recent »eluată la Londra. Rolul principal va fi interpretat de d-na Lucia Sturza Bulandra. Celelalte roluri vor fi interpretate de d-nele Maria Mohor, Liana Constantinescu, Sofia Ionescu, Netty Decu și d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian, Ion Manolescu, Radu Popea,Groner, Talianu, Acterian, D-na María Filotti Iríníí, V. Bulandra, Georgescu etc. Piesa va fi montată cu un fast deosebit. Premiera va avea loc la 12 Aprilie. D-na Constanta Dobrescu D-na Enola Sturdza-Bulandra Memento Premiere Vineri 15 Aprilie. — Teatrul Regina, Maria: „Necunoscuta”, dramă în 5 acte de Bisson-Sâmbătă 16 Aprilie, Opera Română: „Nunta tragică’’ ppem originală de Alexis Catargi. Concerte Luni 4 Aprilie: Sala Liedertafel— Concertul violonistului Alexandra Theodorescu. Marţi 5 Aprilie: Ateneul Roman.— Concertul pianistului Rubinstein. Sâmbătă în Aprilie: Ateneul Român Concertul pianistului Rubinstein. Joi 14 Aprilie : Ateneu. Primul concert Alma Moodie. Sâmbătă 16 Aprilie : Ateneu Al doilea concert Alma Moodie. Expoxifie ATENEUL ROMAN. Tinerimea artistică. — Dor de munte — Biblu Dătineus. S. Seinescu SALA MOZART: Rodica Maniu, Poi Stevin-Skeletti. Mişcarea muzicală Astă seară se execută la Ateneu în prima audiţie „L’Eroe scuza gloria” simfonie în trei părţi de maestrul Alfonso Castaldi. La concertul dirijat de distinsul compozitor d. Alfonso Castaldi se va executa în afară de această simfonie, următorul program: Cima rosa. Il matrimonio Segreto (Uvertură), „Tarantella” pentru instin Castaldi şi ,Le Baruffe Implinindu-se un veac dela începerea activităţii lui Anton Pann, cântăreţii bisericeşti din mijlocul cărora a strălucit, vor comemora această zi printr’un festival artistic ce se va da azi 31 Martie, orele 3 după amiază la „Opera română”. La acest festival îşi vor da concursul d-nii Mihail Vulpescu şi Petrovicescu.* Concertele pianistiuiluipolonez Arthur Rubinstein vor avea loc Marţi 5 Aprilie, Joi 7 Aprilie şi Sâmbătă 9 Aprilie ,la Ateneul român. Violonista australiană Alma Moodie va concerta în Capitală în zilele de Joi 14 Aprilie şi Sâmbătă 16 Aprilie. Luni 4 Aprilie vor avea loc în Capitală trei concerte în aceiaş seară. La Ateneu va avea loc recitalul pianistului Rubinstein, la Liedertafel concertează violonistul Alexandru Theodorescu iar în sala Sindicatului ziariştilor ,,Q aur total Regina Maria” comemorează centenarul morţei lui Beethoven printr’un concert de muzică de cameră, cu concursul d-nei Manya Botez (pian). Sâmbătă 2 Aprilie debutează la „Opera română” tenorul Pierre Bazavet de la Opera comică din Paris, în rolul titular din „Werther” de Masspet. Rolul Lotter va fi cântat de d-na C. Dobrescu. Prima audiţie muzicală dată anul acesta de Conservatorul de muzică din Capitală a avut loc, fără nici un fel de publicitate prealabilă într'una din sălile Conservatorului-Intre instrumentişti s-au distins flautistul Gh. Manole prin interpretarea unei Passacalile op. 35 de Rhene-Barin, d-ra Cosaşi prin executarea unui Sonate pentru pian de Haydn, d. Bonis un talentat violoncelist şi d. Bonis Ladislau singurul violonist al acestei audiţii. Un element demn de interes este d. Ion Fofino un virtuoz violoncelist, care a interpretat cu concursul distinsei pianiste d-ra Margueritte Miinzer. Sonata pentru violoncel de Saint-Saens. Elementele vocale au fost bine reprezentate prin d-ra Pingliese Clelia care a cântat Aria Suicîdiului din Gioconda de Ponchielli. D-ra 1, Drozdovvska a nuanțat cu multă artă minunată aria „Voyons Manon” din „Manon” de Massenet. Această tânără cântăreață se arată a fi una dintre elementele valoroase ale Conservatorului nostru. T. * * *I I Spectacolele săptămânii l'eatrul fantasio Dela 28-3 Aprilie 1927 Opera Română Teatrul National Teatrul Regina Mariaeatrul Mic Teatrul Marol pe Mare Luni Mari Mercuri Joi Bărbierul din Sevilla Dama cu camelii Păcală Omul de altă dată Azais Cinematograf Vineri Povestirile lui Hofman Sâmbătă Werther , „ Scrisoarea pierduta Allegro ma non ■■ . „„„ troppo Allegro ma non w troppo Omul de altă dată “7« Azats Cinematograk Omul de altă dată Omul de a ta dată Măiastră fără inimă Azais Cinematograf Duminică Flautul și Zâna __Popnjitor___ Lohengrin Paeafa Paiajenul Omul de altă dată Omul de alta dată Măiastră fără inimă »Im Azais Cnematograf RAMPĂ Coiful glumei Ba bine că nu... — Ce ai acolo, dragă ? Pepeni ? — Da, mon cher ! Soacrămea spunea eri că și-ar da jumâtate din viață, pentru un pepene, pe vremea asta. Și, înțelegi, m’am făcut luntre , punte, să-i găsesc doi ! DISPARIŢII STRANII — Ai cetit ziarele de azi cu dispariţia femeii din Chişinău ? Tocmai cum a dispărut şi soţia mea acum zece ani. A plecat să încerce o pălărie, şi de atunci nimeni nu a mai văzut-o... — Ia ascultă, dragă. N’ai putea să-mi dai adresa modistei, s’o recomand şi nevesti-md? MITICA IN TRĂSURĂ *— Ia ascultă, birjar, nu poţi să mâni mai repede ? — Nu, conașule. Calul meu e bolnav de oftică... — Ce păcat că n'are oftică... galopantă! ! Ansamblul german Alcătuit din membri ai teatrelor Beinhardt și Ramowsky din Berlin va da în Capitală, un ciclu de cinci spectacole, cu următoarele piese: BIBERPELZ, comedie în patru acte de Gerhart Hauptmann. PIGMALION, comedie de G. B. Shaw. KABALE UND LIEBE de Schiller. MUSIK, dramă în patru acte de Frank Wedekind, INGEBORG, comedie modernă de Kurt Goetz. Cu mari sacrificii, organizatorii turneului au reuşit să obţină concursul d-nei Elsa Heims-Reinhardt, soţia celebrului regizor, care va apare în fruntea unui strălucit ansamblu din care fac parte următorii artişti: d-nele Mewes, Schroeter, Lorm şi d-nii Ferdinand Bonn, Nunberg, Stahl-Neuchbauer, Bartels, Zander, Schuster, Weinmann. Reprezentaţiile vor începe Miercuri 6 Aprilie. Afişe speciale vor anunţa ordinea spectacolelor şi locul vânzarei biletelor, înscrierile făcute la Administraţia ziarului „Rampa” sunt valabile. Posesorii bonurilor eliberate îşi vor putea ridica biletele la locul ce va fi indicat ulterior. * Francis Carcos «Le roman de Francois Villon« In foiletonul nostru de säptämä mângâiat adesea nevoile, decepţiuna trecută, ne-am ocupat de ulti-, le, remuşcările, cu amintirea uimita lucrare a lui Francis Carco, toarelor episoade din scurta şi fră mântata viaţă a lui Francois Villon. Evocarea aceasta repetată atinge note extrem de impresionante, în următorul pasagiu, pe care-l cităm din „De Montmartre au Quartier Latin”, „De Montmartre au Quartier Latin”. ' “ ' ': Cartea, pe care o receptam astăzi, „Le roman de Francois Villon”, face parte din seria „Le roman des grandes existences” şi a apărut înaintea suscitatului volum de amintiri; e bine însă c’o recenzăm în urma lui, deoarece cunoaşterea atmosferei de siucium, de mizerie şi desfrâu, în care Carco mărturiseşte că şi-a pe „II (Francois Villon) était la, Chantonnant sa „ballade de bonne doctrine de ceux de mauvaise vie'’ et cenx-ci, ne !e voyant pas, lestem trecut tinereţea, pune într’o lumijdaient cependant sa veix qui toută deosebită şi preţioasă pasiunea au fond de leurs consciences encu care Francis Carco înfiripează^gourdies, résonnait sourdement, din date vagi şi documente obs-’ cure, romanul vieţii inverosimile a celui mai mare poet, pe care l-a avut Franţa, înainte de Pierre Ronsard. In „De Montmartre au Quartier Latin”, revine des, stăruitor de des, evocarea lui Francois Vilge cunoaşte că autorul şi-a nous nous compter et nous retourner en disant; nu se simţeau bine în atmosfera de linguşire şi înjosire de fiecare clipă, din jurul seniorilor feudali, erau nevoiţi, adesea, să iasă la drumul mare, să aţină caleă neguţătorilor, să jefuiască bisericile, şi să sfârşească pe roata de tortură sau într’un gantesc, așa cum a Nous t’aîmionstant. Francois Villon!... Nous te sentions si prés de Nous t’aimions tant. Francois Vil contre le notre ou dehors, dans les rues marchant a notre coté, qu’au ü ?” moment ou le jour palit, des i chiens errants s'arrétaint, nous j Francis Carco sé simţea, acolo, venaient craintjvement flairer, en printre poeţii beţivi, scandalagii. şilenc«, puis s’éloign?!st éfrt»,iar glisi de aventurila Simei , amistirea ehswurg de lâTiens'... Mais ou done estmar câştigată!... Villon preferă amosferei dulci, dar sufocante din castelul lui Jean de Bourbon, drumul mare și închisoarea episcopului d’Auasigny, unde suferă, — pentru a face ,,mărvantés. Oni, c’était toi.,, et tu dis talentului, care pulsau vehement în sează Carco, student al bătrânei lpe vremuri, Villon scrie, scrie, paraissais, tu nous quittais sans a- i sufletele lor generoase, se simţea Sorbone, în secolul XV, adolcsvertir. si bien que fréquemment uu|,discipolul direct al lui '/rancois centul Villon legă prietenie cu sentiment étrange nous faisait ! Villon, care, cu aproape patru se doi tineri, care-şi agrementau vueele în urmă, speriase Parisul cu ţa, cu beţii monstre, plătite drin chefurile şi scandalurile lui, în to banii prostituatelor, cu care mtrevărăşia proastă a unor derbedei, ţineau legături de iubire .Tovărăcare trebuiau să-l ducă, fatal, că, şia aceasta îl tara în desfrâu, dar tre tragicul lui sfârşit, într’o vre îi dădu în acelaş timp, primul nume, în care poeţii nu aveau, pen- puls pentru minunatele sale balauru publicitatea poeziilor lor revis de, din această clipă, se maniesta „Mercure de France”, care să tară în sufletul tânărului Franle lanseze numele în cele cinci.coi« Villon, două năzuinţe furiucontiinente, ci treabiau să se mulţunoase, răsturnând toate zăgazuriin cască să-şi debiteze poeziile în le convenienţelor clasei burgheze, sene. Isgonit din Pari®, Villon reia răităcirea lui prin Franţa, sdrobit de suferinţele morale şi fizice; în această rătăcire şi pe când nu fivea decât ceva mai mult de treizeci de ani, Villon moare asasinat în împrejurări misterioase. Nu s’a ştiut niciodată unde i se afla mormântul, pe care ar fi trebuit să i se sape epitaful, preparat, cu grijă, din vreme. .,Cy gist et dort en ce solîier, „Qu’amour occist de son radio«, cârciumi, sau în castelele prinţi în care trăia Villon, dragostea „Une povre petit escollier. lor, care-i gratificau, în schimbul pentru poezie şi patima, pentru plăcerii estetice, cu o bucată de pui viaţa interlopa, de desfrâu şi line şi o oală cu vin. Iar acei, carebertate. Dar o libertate, atât de a „Qui fut nőmmé Francoys Villon”. O asemenea viaţă era, fireşte, un subiect magistral pentru un cântăreţ al tavernelor din Montmartre, cum e Carco!... Stilul lui înflorit, îndrăzneţ, aspru; căldura interioară, care palpită în fiecare rând, în fiecare voiturisiri complecte”, — groaznicele'bă, fantezia avântată, nutrită de „quetapens” bri-f chinuri ale justiţiei medievale. De experienţa unei tinereţi care nu-şi sucombat Vil-! mai multe ori, Villon scapă care neagă drept idol pe Francois Villon. iprin minune de ştreang; și totuşi,Ion, fac din ,,Le roman de Fraâan- (neîncetat, în orice împrejurare, în cois Villon”, cea mai bună carte. Fiindcă, în adevăr, Francois Vil grajduri de cârciumi, pe margilon este un demn pionier al bocnea drumurilor, în umezeala pești de până acum, a lui Francis Carco. VICTOR RODAN ls ■——-—‘— Francîsc Carco Pulverizatoare pentru api de colonie şi pas fum, precum şi Perdlyne pentru camere, Sili de spectacole, etc, VINDE şi REPARK 37, Strada Smârdan, 37 Repunefiunt de tot felul de pulverizatoare ntru camere, Sili de Parfumeria „LILA S" Capitala mondenă Serată muzicală urmată de dans la Asociaţia Generală a medicilor din România In saloanele Asociaţiei Generale a Medicilor din România din strese vor. a avut loc Sâmbătă 1 6 Martie crt o serată muzicală urmată de dans, prin care s’a încheiat ciclul conferinţelor medicale ţinute în cursul lunei Martie, din iniţiativa Comitetului. Ca un omagiu pe care medicii înţeleg să-l aducă memoriei genialului compozitor Beethoven, al cărui centenar se serbează în acest an, întreaga parte muzicală a fost închinată operei sale. Au dat preţiosul şi generosul lor concurs. D. Dr. Emil Gheorghiu, care, cu un dar deosebit, ajutându-se pentru o cât mai largă înţelegere, de proecţiuni, a vorbit despre viaţa şi opera lui Beethoven. D.na Manga Botez, la piano, şi d. B. Metzner la vioară, au executat în mod strălucit: a) sonata op. 12 No, 1. bl Adagio din Sonata op. 30 No. 4. Pătraşcu, d. dr. Marinescu-Slatina, d. dr. Naum, d. dr. Enescu, d. d.rand Titulescu, d d.rand Belizarie, etc. SOLVEIGreţiei, von Mutius ministrul Germaniei. D-nii : Vasile Goldiş ministrul Artelor, Clinchant ministrul Franţei., Raoul Lukes ministrul Austriei, baronul Alstroemer ministrul Suediei, Collas ministrul Greciei- Raghib Bey, ministrul Turciei, Ciolac Antici ministrul Iugoslavieii de Brederode ministrul Portugaliei, barolu Villany ministrul Ungariei, D-nele și d-nii: Manoilescu, subsecretar de stat la ministerul de fi-' nanţe, general Coandă preşedintele Senatului, P. Negulescu preşedintele Camerei, Hairi Bey ataşat militar al Turciei, Mercalli ataşat militar al Italiei, Richard Framasovici, Mircea Juvara, N. Ghika, contele şi contesa Luaranta, general Sinescu, Plagino, prinţul şi prinţesa Dem. Ghika, Jean, Th. Florescu, Lecchio, Grigore Vulturescu, C. Manolescu Kâmniceanu, Vasile Butculescu, E. Beriadei, Dem. Prodan, dr. Nasta. Gafencu, Henry, Oteteleşanu, dr. Bardescu, Dan Berceanu, Georges Ganne, Grigore Odombescu, M. Lupu, Popescu-Cherci, Mirion. Grigore Caracostea. Vietăți Baranga, Plesnilă, Tarnowsky, Del Porto. Henry Bogdan. Eugen Goga, G. Miclescu, Nicolae Darvari. Toni Saanen, Tzigara-Samurcaş, Charlee- Adolphe Gantacuzino. Camil Dem®, trésem Grigore Filipescu. C. Storeza, Fred Nanu, G. Duca, D. Prodarie Rioseanu, Moriatii, C- Prodan, G&ftdescu etc. , D-nele: Alexandrina Cantakcuzini, Martha Mitaineu, Michaela Catarg, H. Mavrocordat, Valentina Argetoianu, Iulie Ghika, Lilly Berindey, Sanda Ghika, Rossetti-Balanescu, Goles* eu, S. Costandache, T. Pherekyde, Ott, Anna Florescu- Fălcoianu, H« Trăznea Greceanu, Atanosovici, Dinul Petrescu, Jurara, Marie Marinescu, Cesianu, Ciocârdia, Marie Sadoveantu, Antoniu, etc. D-soarele: Golescu, Pâcleanu, Hertriette Sturza, Anca si Jeanne Benn« dei, Marie-Yolanda Lavi, Hélène Rossetti,Bălănescu- Marie si Anna Buriculescu, Anna Cutzarida. Fălcoianu, Mann, Sanda Filitti, M. Tzigora-So«murcaş, Lydia Burculescu, M. Ghika» Lilette Bogdanovich Magy şi Gie» Călinescu, Sanda Magheru, H. Costinescu, Mady Wayas, M. si Z. Filondor, Emy Panaitescu, Bizi Diamandy* Marie-Jeanne Vlădoianu- Robescu, Florica Stefănescu, Noele si Maria Romalo, Monica Arion, Jeanne Per,ticari, F. Bărbătescu, Yvonne Stoenescu, Marthe Manolin-Tetzcaii, etc., D-nii: M- Busuiocescu sub.secretar de stat la ministerul agriculturii. Mișu Cantacuzino, Constantin Dissescu, Jean Manu, Nic. Lahovary, Kiria.Poescu, Alexandru Telemac, Vollgreiber, Rotter Nemecek, Pâriteanu. Raoul Schmeidaner- M. C. Olănescu, baron Stârcea, Moosony. Gangini Bey, Constantin Stoianovici, N. Ghermani, Alex. Zănescu, Ştefan Cântacu-. zino, dr. Crăiniceanu, Nic. Krupenski- Prasisa, Mitei PSuciscu, Radu Cutzarida, N. şi T. Romalo. Economu- Prahova, Pantazi, Papiriu, Dodo Florescu, Ştefan şi Andrei Balş, Raoul de Reineck, Georges Wayas Papamihalopol, Ştefan Miculescu, Pârvu Boerescu, Jean Berindei, Neagu Boerescu, Rudi Catargi, Georges 51 Alex. Apostoleanu, Romeo Alexandrescu, Emilin Berea, Alex. Christian Tell, G. Urlăţeanu- Ionel Ghika, Dinu Orăscu, Mişu Pencovici, Vlad Barbatescu, Georges Costandache, I. Alexandrini, Georges Duca, George şi Demetre Danielopol, Jean Grădişteanu, M. Berindei, Georges Gussi, John Pherekyde, C. Cătuneanu, Gică Pulkieff, Jean Oteteleşanu, Gaby Theohary ori, dansul care s’a continuat într’o animaţie până la orele 5 dim Din numeroasa şi distinsa asistenţă am putut nota pe d. prof. dr. M. Gheorghiu, d. dr. Mitrea, d. dr. Barasch, d-na şi d. colonel dr. Marinescu, d-na şi d. colonel dr. Dinulescu, d.na, d.şeara şi d. col. dr. Falcan, d-na şi d. col. Georgescu, d-na şi d. Iocot,col. Anghel, d.na şi d. dr. Belciugăţeanu, d.na şi d. dr. Spirt, d.na şi d. dr. Vlădescu, d-na şi d. dr. Munteanu, d-na şi d. dr. Trifu, d.na şi d. dr. Borgovan, d.na şi d. dr. Comorowsky, d-na şi d. dr. Nicolae B. lonescu, d.na şi d. dr. Cuper d-na şi d. dr. Fotiade, d-na şi d. Zaharia Fiorian, d-na lonescu şi d-ra Marsilia lonescu, d-na dr. Medea Niculescu, d.na şi d. dr. Grigorescu, d.na dr. şi d. Ing. Mitache, d-na şi d. dr. Blazian, d-na dr. Bancherlu, Chicoş, d.na dr. Irimescu, d.na dr. Wasserman, d.na dr. Rizescu, d-ra dr. Constanţa Parhon, d.ra dr. Amelie Obogeanu, d-ra dr. Bancherlu, d.ra Dobietzka, d-ra dr. Enescu, d.ra Henriette Wei. cert dlra Dr. Drăghicescu, d-rele 5) Sonata op. 47. ) Mabil, d.ra dr. Bădică, d.ra Gela Crt după care d-ra Dobietska, primă ha- • tegc tpra Lilette.Gusilă Negerea, lerină și d. Romanowsky, maestru de d.ra Grigorescu, d.ra dr. Grigorescu, balet, ambii dela opera Română, au d ra dr. Blanche Labin, d.ra dr. Declansat in costume adecuate, cu o graţie şi un talent desăvârşit, în acordurile Sonatei de Linke şi Mazurka de Wieniawsky. Toţi artiştii au fost viu aplaudaţi, iar d.nei Manya Botez şi d-rei Dobietzka li s’a oferit floricea, d.ra dr. Nicolicescu, d-ra dr. Macri, d-ra dr. Ghenea, d.ra Margareta Ionescu, d-ra dr. Cruceanu, d.ra dr. Alexandrescu, d.ra Cornelia Lupescu, d.rele Pătrașcu, d-ra dr. Duduia Constantinescu, d. dr. Pădeanu, d. Romanowsky, d. dr. Bardeli, d. dr. O orchestră de jazz a deschis apoi: BUzenChi d. dr. Ursu, d. dr. Parhon, vie d. dr. Radoslav, d. dr. Gogu Constantinescu d. dr. Mussu, d. dr. Teodor Io Se cade a arăta aci că meritul pennescu, d. dr. Veber, d. dr. Constantin tru organizarea atât de reușită a a- ’ Giurgiu, d. dr. Varlam, d. dr. Firică, comitetului, d. Crețoiu, d. dr. I. Simionescu, d. cestei serbări se cuvine în frunte cu neobositul său președinte d. prof. N. Gheorghiu. Sperăm că asemenea serate se vor mai repeta. . . HENRY Dineul $i balul dela ministerul * de externe Excriențelor J-m 4l d- Jean Mi-I D-nele, Simone Loho van’ dama de tilineu au oferit Sâmbătă _Seaxa, cu o. J onoare a M- S. Resina. JrănelProco pazm plecării d-lui M. Wielowieysky, fost ministru al Poloniei la Bucureşti, un dineu urmat de un reuşit bal în saloanele ministerului d° externe. Au luat parte d-neiei si d-nii : General Averescu preşedintele consiliului de miniştri, Wielowieysky, Goga ministrul de interne. Hiottu ministrul Palatului. Jean Tirăznea-Gresceanu ministrul protocolului. Vasiuiu ministrul României la Tokio._ general Mircescu ministru de războiu, genera® Nicoleami, Anibal Teodorescu, Grigore Crămiceasnu- Delbinsky, general Lupescu, D. Ghika, Barbu Catargi, Nicolae Hiottu, Al. Zaimfirescu, Smativ, general Fiorescu, piu damă de onoare a M. S. Regina, Maria Poenaru, Duca. D-nii: Morawski, Poklewsky-Ko- 2id, N. Arion, Romulus Voinescu, Trifu, M. Arion, Em Krunensky, Simionescu, M- Boerescu, Georgescu.’ Remarcat în saloane : D-nele şi d-nii: Th. Cudalbu ministrul de justiţie, Garoflid ministrul acrculturii, Petrovici ministrul instructiunii publice. Green ministrul Angliei, Don Juan de Gardenas ministrul Spaniei, Robyns de Schneidauer ministrul Belgiei, Pomamiov ministrul Bulgariei, Cimberston ministrul Statelor Unite, Selladim Bloshmi ministrul Albaniei, de Sali, ministrul El- IN CONTRA INSOMNIEI precum şi ca stimulent al inimei | şi al nervilor se întrebuinţeaza cu succes ■FlUOSUr Tablets de băi De vânzare la Farmacii şi I Droguerii, în cutii originale | pentru 6 băi. Fabricaţiime exclusivă :Sapic”, Fabrică Chimică, Cer. | muff OnAutrim PERMANENTE este idealul femeilor. Acest ideal a pătruns în toate straturile sociale şi nu există astăzi femee la New-York, la Londra, la Paris, la Viena sau la Berlin, care să nu fi făcut ondulaţie permanentă. Ea înfrumuseţează, întinereşte, este practică la sport şi bae,şi durează luni de zile şi după spălatul părului, economiseşte timpul Funcţionarelor şi Persoanelor ocupate In Bucureşti se execută ireproşabil în sistemele: Eugene-Londra, Nestle- NewYork, Gallia-Paris si Mayer-Germania la casa DORTHEIMER Institut de Beaute Cal. Victoriei 50 Telef- 27/35 H MtMH 5TR.5TELEA 2.CULTSTR.5F.VINERI. VINDE ORICE MĂRFURI ■ MBXE PINDFPOZITPPOPPIUl ■I Ilit I 11 FARA DOBANDA IN KHIL SAPTAMANA ALBITURILOR Lei 29 m. Slfiu neurobit Lei 30 m- Sifon extra p. Iroieris Lei 33 m. Sifon alsailan absolut nescroiit Lei 34 m. Pânză de bealitafuri Lei 38 m. Zefir garantat la spălat Lei 39 m. Finet buri calitate Lei 40 m. Han prima lat 100 t. A Lei 45 m. Percal francez cu Basen Lei 55 m. Picet alb ripsat Lei 59 m. Zefir extra garantat Lei 59 m. Bradel p. rufărie Lei 69 m. Pichet pluşat cu desen Le 95 m. Paplină fină cu desen p. cămăşi Lei 95 Pânză cearceafuri lăţime nare Lei 100 m. Panza cearceafuri la 170 CA Lei 325 m. Olandă veritabilă lat 21 Ot.m Secțiune speciala de Stofe bărbătești şi de dame ASORTIMENT BOGAT DE CIORAPI V. M. ORGHIDAN & Fiu Fondat 1S7S Str. Pânzari Woli Bucureşti ZINCOGRAFIA „RAMPA" EXECUTA DESENE si CLIŞEE liniar îs AUTO TIP S ITRICH MOMI I CU PRETURILE CELE MAI CONVENABILE Atelierul, str. Sărindar, 7 Telefon 1/5?