Rampa, aprilie 1927 (Anul 12, nr. 2830-2853)

1927-04-01 / nr. 2830

Deşi stagiunea se apropie de sfârşit­, în cursul lunei Aprilie vor fi încă câteva premiere inte- r­esante. NUNTA TRAGICA Opera Română pregăteşte ap tualment© reprezentarea primei opere originale. E vorba de „Nun­­tea tragică” opera regretatului com­­pozitor Alexis Catargi. „SAPHO” LA TEATRUL NAŢIONAL Viitoarea premieră a teatrului National va fi drama lui Alphon­se Daudet si Adolphe Belofc „Sa­­pho”. Rolul Fany Legrand va fi inter­pretat de d-na Maria Filotti iar al lui Jean Gausson de d-l A. Pop Marţian. Celelalte roluri vor fi interpre­tate de d-nele Eugenia Ciucure­­scu, Puia Ionescu, Elena Parizia­­nu, Didi Teodorescu şi d-nii Al. Demetriad, N. Soreanu, I. Sârbul C. Stăncescu, G. Conabie etc. Piesa va fi pusă în scenă de d-1 V. Enescu. Viitoarele premiere Ce se repetă la Operă, la teatrul Naţional şi la teatrul Regina Maria . Seţiunea acestei lucrări se pe­­trece pe vremea lui Vasile Lupu. In primele roluri vor apare d-na Constanţa Dobrescu, tenorul Apostolescu, şi başii G. Felesen Stelian Mandy. Opera a fost pusă în scenă de mente de coarde de El -Const. Pavel iar conducerea Uvertura la comedia muzicală o are d-1 Umberto Pes-­chiozzotte” de Sinigallia Bione. Premiera a fost fixată pentru S­âmbătă 16 Aprilie. „NECUNOSCUTA* Compania dramatică de la tea­­trul Regina Maria repetă actual­mente piesa „Necunoscuta” 5 acte de Al. Bisson. Piesa a fost jucată pe toate sce­nele din lume și­ a fost recent »eluată la Londra. Rolul principal va fi interpretat de d-na Lucia Sturza Bulandra. Celelalte roluri vor fi interpre­tate de d-nele Maria Mohor, Liana Constantinescu, Sofia Ionescu, Net­ty Decu și d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian, Ion Manolescu, Radu Popea,­­Groner, Talianu, Acterian, D-na María Filotti Iríníí, V. Bulandra, Georgescu etc. Piesa va fi montată cu un fast deosebit. Premiera va avea loc la 12 Aprilie. D-na Constanta Dobrescu D-na Enola Sturdza-Bulandra Memento Premiere Vineri 15 Aprilie. — Teatrul Regina, Maria: „Necunoscuta”, dramă în 5 acte de Bisson-Sâmbătă 16 Aprilie, Opera Română: „Nunta tragică’’ ppem originală de Alexis Catargi. Concerte Luni 4 Aprilie: Sala Liedertafel— Concertul violonistului Alexandra Theodo­rescu. Marţi 5 Aprilie: Ateneul Roman.— Concertul pianistului Rubinstein. Sâmbătă în Aprilie: Ateneul Român Concertul pianistului Rubinstein. Joi 14 Aprilie : Ateneu. Primul con­cert Alma Moodie. Sâmbătă 16 Aprilie : Ateneu Al doilea concert Alma Moodie. Expoxifie ATENEUL ROMAN. Tinerimea ar­tistică. — Dor de munte — Biblu Dătin­eus. S. Seinescu SALA MOZART: Rodica Maniu, Po­i S­tevin-Skeletti. Mişcarea muzicală Astă seară se execută la Ateneu în prima audiţie „L’Eroe scuza gloria” simfonie în trei părţi de maestrul Alfonso Castaldi. La concertul dirijat de distinsul compozitor d. Alfonso Castaldi se va executa în afară de această sim­fonie, următorul program: Cima rosa. Il matrimonio Segreto (Uver­tură), „Tarantella” pentru instin Castaldi şi ,Le Ba­ruffe Implinindu-se un veac dela în­ceperea activităţii lui Anton Pann, cântăreţii bisericeşti din mijlocul cărora a strălucit, vor comemora această zi printr’un festival artis­tic ce se va da azi 31 Martie, orele 3 după amiază la „Opera română”. La acest festival îşi vor da con­cursul d-nii Mihail Vulpescu şi Petrovicescu.* Concertele pianistiuilui­­polonez Arthur Rubinstein vor avea loc Marţi 5 Aprilie, Joi 7 Aprilie şi Sâmbătă 9 Aprilie ,la Ateneul ro­mân. Violonista australiană Alma Moodie va concerta în Capitală în zilele de Joi 14 Aprilie şi Sâm­bătă 16 Aprilie. Luni 4 Aprilie vor avea loc în Capitală trei concerte în aceiaş seară. La Ateneu va avea loc recitalul pianistului Rubinstein, la Lieder­tafel concertează violonistul Ale­xandru Theodorescu iar în sala Sindicatului ziariştilor ,,Q aur to­tal Regina Maria” comemorează centenarul morţei lui Beethoven printr’un concert de muzică de ca­meră, cu concursul d-nei Manya Botez (pian). Sâmbătă 2 Aprilie debutează la „Opera română” tenorul­ Pierre Bazavet de la Opera comică din Paris, în rolul titular din „Wer­ther” de Masspet. Rolul Lotter va fi cântat de d-na C. Dobrescu. Prima audiţie muzicală dată anul acesta de Conservatorul de muzică din Capitală a avut loc, fără nici un fel de publicitate prealabilă într'una din sălile Conservatorului-Intre instrumentişti s-au distins flautistul Gh. Manole prin interpre­tarea unei Pa­s­sacali­le op. 35 de Rhe­­ne-Barin, d-ra Cosaşi prin executa­rea unui Sonate pentru pian de Haydn, d. Bonis un talentat violonce­list şi d. Bonis La­dislau singurul vio­lonist al acestei audiţii. Un element demn de interes este d. Ion Fofino un virtuoz violoncelist, care a inter­pretat cu concursul distinsei pianiste d-ra Margueritte Miinzer. Sonata pen­tru violoncel de Saint-Saens. Elementele vocale au fost bine re­prezentate prin d-ra Pingliese Clelia care­­ a cântat Aria Suicîdiului din Gioconda de Ponchielli. D-ra 1, Drozdovvska a nuanțat cu multă artă minunată aria „Voyons Manon” din „Manon” de Massenet. Această tânără cântăreață se arată a fi una dintre elementele valoroase ale Conservatorului nostru. T. * * *I I Spectacolele săptămânii l'eatrul fantasio Dela 28-3 Aprilie 1927 Opera Română Teatrul National Teatrul Regina Maria­eatrul Mic Teatrul M­arol pe Mare Luni Mari Mercuri Joi Bărbierul din Sevilla Dama cu camelii Păcală Omul de altă dată Azais Cinematograf Vineri Povestirile lui Hofman Sâmbătă Werther , „ Scrisoarea pierduta Allegro ma non ■■ . „„„ troppo Allegro ma non w troppo Omul de altă dată “7« Azats Cinematograk Omul de altă dată Omul de a ta dată Măiastră fără inimă Azais Cinematograf Duminică Flautul și Zâna __Popnjitor___ Lohengrin Paeafa Paiajenul Omul de altă dată Omul de alta dată Măiastră fără inimă »Im Azais Cnematograf RAMPĂ Coiful glumei Ba bine că nu... — Ce ai acolo, dragă ? Pe­­peni ? — Da, mon cher ! Soacră­­mea spunea eri că și-ar da jumâ­tate din viață, pentru un pepene, pe vremea asta. Și, înțelegi, m’am făcut luntre ,­ punte, să-i găsesc doi ! DISPARIŢII STRANII — Ai cetit ziarele de azi cu dispariţia femeii din Chişinău ? Tocmai cum a dispărut şi soţia mea acum zece ani. A plecat să încerce o pălărie, şi de atunci ni­meni nu a mai văzut-o... — Ia ascultă, dragă. N’ai pu­tea să-mi dai adresa modistei, s’o recomand şi nevesti-md? MITICA IN TRĂSURĂ *— Ia ascultă, birjar, nu poţi să mâni mai repede ? — Nu, conașule. Calul meu e bolnav de oftică... — Ce păcat că n'are oftică... galopantă! ! Ansamblul german Alcătuit din membri ai teatrelor Beinhardt și Ramowsky din Berlin va da în Capitală, un ciclu de cinci spectacole, cu următoarele piese: BIBERPELZ, comedie în patru acte de Gerhart Hauptmann. PIGMALION, comedie de G. B. Shaw. KABALE UND LIEBE de Schiller. MUSIK, dramă în patru acte de Frank Wede­kind, INGEBORG, comedie modernă de Kurt Goetz. Cu mari sacrificii, organizatorii turneului au reuşit să obţină concursul d-nei Elsa Heims-Reinhardt, soţia celebrului regizor, care va apare în fruntea unui strălucit ansamblu din care fac parte ur­mătorii artişti: d-nele Mewes, Schroeter, Lorm şi d-nii Ferdinand Bonn, Nunberg, Stahl-Neuchbauer, Bartels, Zander, Schuster, Wein­mann. Reprezentaţiile vor începe Miercuri 6 Aprilie. Afişe speciale vor anunţa ordinea spectacolelor şi locul vânza­rei biletelor, înscrierile făcute la Administraţia ziarului „Rampa” sunt vala­bile. Posesorii bonurilor eliberate îşi vor putea ridica biletele la locul ce va fi indicat ulterior. * Francis Carco­s «Le roman de Francois Villon« In foiletonul nostru de säptämä mângâiat adesea nevoile, decepţiu­­na trecută, ne-am ocupat de ulti-, le, remuşcările, cu amintir­ea uimi­ta lucrare a lui Francis Carco, toarelor episoade din scurta şi fră m­ântata viaţă a lui Francois Vil­lon. Evocarea aceasta repetată atin­ge note extrem de impresionante, în următorul pasagiu, pe care-l ci­tăm din „De Montmartre au Quar­tier Latin”, „De Montmartre au Quartier La­tin”. ' “ ' ':­ Cartea, pe care o receptam as­­tăzi, „Le roman de Francois Vil­lon”, face parte din seria „Le ro­man des grandes existences” şi a apărut înaintea suscitatului vo­lum de amintiri; e bine însă c’o recenzăm în urma lui, deoarece cunoaşterea atmosferei de siu­­cium, de mizerie şi desfrâu, în care Carco mărturiseşte că şi-a pe „II (Francois Villon) était la, Chantonnant sa „ballade de bonne doctrine de ceux de mauvaise vie'’ et cenx-ci, ne !e voyant pas, lestem trecut tinereţea, pune într’o lumijdaient cependant sa veix qui tout­­ă deosebită şi preţioasă pasiunea­­ au fond de leurs consciences en­­cu care Francis Carco înfiripează^gourdies, résonnait sourdement, din date vagi şi documente obs-’ cure, romanul vieţii inverosimile a celui mai mare poet, pe care l-a avut Franţa, înainte de Pierre Ronsard.­­ In „De Montmartre au Quar­tier Latin”, revine des, stăruitor de des, evocarea lui Francois Vil­­g­e cunoaşte că autorul şi-a nous nous compter et nous retourner en disant; nu se simţeau bine în atmosfera de linguşire şi înjosire de fiecare clipă, din jurul seniorilor feuda­li, erau nevoiţi, adesea, să iasă la drumul mare, să aţină caleă negu­ţătorilor, să jefuiască bisericile, şi să sfârşească pe roata de tortu­ră sau într’un gantesc, așa cum a Nous t’aîmionstant. Francois Vil­lon!... Nous te sentions si prés de Nous t’aimions tant. Francois Vil contre le notre ou dehors, dans les rues marchant a notre coté, qu’au ü ?” moment ou le jour palit, des i chiens errants s'arrétaint, nous j Francis Carco sé simţea, acolo, venaient craintjvement flairer, en printre poeţii beţivi, scandalagii. şilenc«, puis s’éloign?!­st éfrt»­,iar glisi de aventurila Si­mei , amistirea eh­swurg de­ lâTiens'... Mais ou done est­mar câştigată!... Villon preferă amosferei dulci, dar sufocante din castelul lui Jean de Bourbon, drumul mare și închi­soarea episcopului d’Auasigny,­ un­de suferă, — pentru a face ,,măr­vantés. Oni, c’était toi.,, et tu dis talentului, care pulsau vehement în sea­ză Carco, student al bătrânei lpe­ vremuri, Villon scrie, scrie, paraissais, tu nous quittais sans a- i sufletele lor generoase, se simţea Sorbone, în secolul XV, adolcs­vertir. si bien que fréquemment uu|,discipolul direct al lui '/rancois centul Villon legă prietenie cu sentiment étrange nous faisait ! Villon, care, cu aproape patru se­ doi tineri, care-şi agrementau vu­eele în urmă, speriase Parisul cu ţa, cu beţii monstre, plătite d­rin chefurile şi scandalurile lui, în to banii prostituatelor, cu care mtre­­vărăşia proastă a unor derbedei, ţineau legături de iubire .Tovără­­care trebuiau să-l ducă, fatal, că­, şia aceasta îl tara în desfrâu, dar tre tragicul lui sfârşit, într’o vre­ îi dădu în acelaş timp, primul nu­me, în care poeţii nu aveau, pen- puls pentru minunatele sale bala­uru publicitatea poeziilor lor re­vis de, din această clipă, se manies­ta „Mercure de France”, care să tară în sufletul tânărului Fran­le lanseze numele în cele cinci.coi« Villon, două năzuinţe furiu­­contiinente, ci treabiau să se mulţu­noase, răsturnând toate zăgazuri­­in cască să-şi debiteze poeziile în le convenienţelor clasei burgheze, sene. Isgonit din Pari®, Villon reia răităcirea lui prin Franţa, sdrobit de suferinţele morale şi fizice; în această rătăcire şi pe când nu fi­vea decât ceva mai mult de trei­­zeci de ani, Villon moare asasinat în împrejurări misterioase. Nu s’a ştiut niciodată unde­ i se afla mormântul, pe care ar fi tre­buit să­ i se sape epitaful, prepa­rat, cu grijă, din vreme. .,Cy gist et dort en ce solîier, „Qu’amour occist de son radio«, cârciumi, sau în castelele prinţi­ în care trăia Villon, dragostea „Une povre petit escollier. lor, care-i gratificau, în schimbul pentru poezie şi patima, pentru plăcerii estetice, cu o bucată de pui viaţa interlopa, de desfrâu şi li­ne şi o oală cu vin. Iar acei, care­­bertate. Dar o libertate, atât de a­ „Qui fut nőmmé Francoys Vil­lon”. O asemenea viaţă era, fireşte, un subiect magistral pentru un cântăreţ al tavernelor din Mont­martre, cum e Carco!... Stilul lui înflorit, îndrăzneţ, as­pru; căldura interioară, care palpi­tă în fiecare rând, în fiecare voi­­tu­risiri complecte”, — groaznicele'bă, fantezia avântată, nutrită de „quet­apens” bri-f chinuri ale justiţiei medievale. De experienţa unei tinereţi care nu-şi sucombat Vil-! mai multe ori, Villon scapă ca­­re neagă drept idol pe Francois Vil­lon. iprin minune de ştreang; și totuşi,­Ion, fac din ,,Le roman de Fraâ­an- (neîncetat, în orice împrejurare, în cois Villon”, cea mai bună carte. Fiindcă, în adevăr, Francois Vil grajduri de cârciumi, pe margi­­lon este un demn pionier al boc­­nea drumurilor, în umezeala pești de până acum, a lui Francis Carco. VICTOR RO­DAN ls ■——-—‘— Francîsc Carco Pulverizatoare pentru api de colonie şi­­ pas fum, precum şi Perdlyne pentru camere, Sili de spectacole, etc, VINDE şi REPARK 37, Strada Smârdan, 37 Repunefiunt de tot felul de pulverizatoare ntru camere, Sili de Parfumeria „LILA S" Capitala mondenă Serată muzicală urmată de dans la Aso­ciaţia Generală a medicilor din România­ ­ In saloanele Asociaţiei Generale a Medicilor din România din str­ese vor. a avut loc Sâmbătă 1 6 Martie crt o serată muzicală urmată de dans, prin care s’a încheiat ciclul confe­­rinţelor medicale ţinute în cursul lunei Martie, din iniţiativa Comitetu­lui. Ca un omagiu pe care medicii în­­ţeleg să-l aducă memoriei genialului compozitor Beethoven, al cărui cente­nar se serbează în acest an, întreaga parte muzicală a fost închinată ope­­rei sale. Au dat preţiosul şi generosul lor concurs. D. Dr. Emil Gheorghiu, care, cu un dar deosebit, ajutându-se pentru o cât mai largă înţelegere, de proec­­ţiuni, a vorbit despre viaţa şi opera lui Beethoven. D.na Manga Botez, la piano, şi d. B. Metzner la vioară, au executat în mod strălucit: a) sonata op. 12 No, 1. bl Adagio din Sonata op. 30 No. 4. Pătraşcu, d. dr. Marinescu-Slatina, d. dr. Naum, d. dr. Enescu, d. d.rand Ti­­tulescu, d d.rand Belizarie, etc. SOLVEIG­reţiei, von Mutius ministrul Germa­niei.­­ D-nii : Vasile Goldiş ministrul Ar­telor, Clincha­nt ministrul Franţei., Raoul Luke­s ministrul Austriei, baro­nul Alstroemer ministrul Suediei, Co­llas ministrul Greciei- Raghib Bey, ministrul Turciei, Ci­o­lac Antici mi­nistrul Iugoslavieii de Brederode mi­­nistrul Portug­aliei, barolu Villany mi­­nistrul Ungariei,­­ D-nele și d-nii: Manoilescu, sub­secretar de stat la ministerul de fi-' nanţe, general Coandă preşedintele Senatului, P. Negulescu preşedintele Camerei, Hairi Bey ataşat militar al Turciei, Mercalli ataşat militar al I­­taliei, Richard Framasovici, Mircea­ Juvara, N. Ghika, contele şi contesa Luaranta, general Sinescu, Plagino, prinţul şi prinţesa Dem. Ghika, Jean, Th. Flor­es­cu, Lecchio, Gri­gore Vul­­turescu, C. Manolescu K­âmniceanu, Vasile Butculescu, E. Beriadei, Dem. Prodan, dr. Nasta. Gafencu, Henry,­ Oteteleşanu, dr. Barde­scu, Dan Ber­ce­a­nu, Georges Ganne, Grigore Odom­bescu, M. Lupu, Popescu-Cherci, Mi­­rion. Grigore Caracos­tea. Vietăți Baranga, Plesnilă, Tarnowsky, Del Porto. Henry Bogdan. Eugen Goga, G. Miclescu­, Nicolae Darvari. Toni Saanen, Tzigara-Samurcaş, Charlee- Adolphe Gantacuzino. Camil Dem®, trésem Grigore Filipescu. C. Store­za, Fred Nanu, G. Duca, D. Prodarie Rioseanu, Moriatii, C- Prodan, G&ft­descu etc. , D-nele: Alexandrina Cantakcuzini, Martha Mitaineu, Michaela Catarg, H. Mavrocordat, Valentina­ Argetoia­­nu, Iulie Ghika, Lilly Berindey, San­da Ghika, Rossetti-Balanescu, Goles* eu, S. Costandache, T. Pherekyde, Ott, Anna Flore­scu- Fălcoianu, H« Trăznea Greceanu, Atanosovici, Dinul Petrescu, Jura­ra, Marie Marinescu, Cesianu, Ciocârdia, Marie Sadoveantu, Antoniu, etc. D-soarele: Golescu, Pâcleanu, Hert­riette Sturza, Anca si Jeanne Benn« dei, Marie-Yolanda Lavi, Hélène Ros­setti,Bălănescu- Marie si Anna Buri­cules­cu, Anna Cutzarida. Fălcoianu, Mann, Sanda Filitti, M. Tzigora-So«­mur­caş, Lydia Burculescu, M. Ghika» Lilette Bogdanovich Magy şi Gie» Călinescu, Sanda Magheru, H. Cos­­tinescu, Mady Wayas, M. si Z. Filon­dor, Emy Panaitescu, Bizi Diamandy* Marie-Jeanne Vlădoianu- Robescu, Florica Stefănescu, Noele si Maria­ Romalo, Monica Arion, Jeanne Per­,­ticari, F. Bărbătescu, Yvonne Stoe­­nescu, Marthe Manolin-Tetzcai­i, etc., D-nii: M- Busuiocescu sub.secretar de stat la­ ministerul agriculturii. Mișu Cantacuzino, Constantin Disses­­cu, Jean Manu, Nic. Lahovary, Kir­ia.P­oescu, Alexandru Telemac, Vollgrei­­ber, Rotter Nemecek, Pâriteanu. Raoul Schmeid­aner- M. C. Olănescu, baron Stârcea, Moosony. Ga­ngini Bey, Constantin Stoianovici, N. Gher­­mani, Alex. Zănescu, Ştefan Cântacu-. zino, dr. Crăiniceanu, Nic. Krupe­n­­ski- Prasisa, Mitei PS­ucis­cu, Radu Cutzarida, N. şi T. Romalo. Economu- Prahova, Pantazi, Papiriu, Dodo Flo­­re­scu,­­ Ştefan şi Andrei Balş, Raoul de Rei­neck, Georges Wayas Papami­­halopol, Ştefan Miculescu, Pârvu Boerescu,­ Jean Berindei, Nea­gu Boe­­rescu, Rudi Catargi, Georges 51 Alex. Apostoleanu, Romeo Alexandrescu, Emilin Berea, Alex. Christian Tell, G. Urlăţeanu- Ionel Ghika, Dinu O­­răscu, Mişu Pencovici, Vlad Bar­ba­tes­cu, Georges Costandache, I. Ale­xandrini, Georges Duca, George şi Demetre Danielopol, Jean Grădiştea­­nu, M. Berindei, Georges Gussi, John Pherekyde, C. Cătuneanu, Gică Pulkieff, Jean Oteteleşanu, Gaby Theohary ori, dansul care s’a continuat într’o animaţie până la orele 5 dim Din numeroasa şi distinsa asistenţă am putut nota pe d. prof. dr. M. Gheorghiu, d. dr. Mitrea, d. dr. Ba­­rasch, d-na şi d. colonel dr. Mari­­nescu, d-na şi d. colonel dr. Dinule­­scu, d.na, d.şeara şi d. col. dr. Fal­­can, d-na şi d. col. Georgescu, d-na şi d. Iocot,­col. Anghel, d.na şi d. dr. Belciugăţeanu, d.na şi d. dr. Spirt, d.na şi d. dr. Vlădescu, d-na şi d. dr. Munteanu, d-na şi d. dr. Trifu, d.na şi d. dr. Borgovan, d.na şi d. dr. Co­­morowsky, d-na şi d. dr. Nicolae B. lonescu, d.na şi d. dr. Cuper d-na şi d. dr. Fotiade, d-na şi d. Zaharia Fio­rian, d-na lonescu şi d-ra Marsilia lonescu, d-na dr. Medea Niculescu, d.na şi d. dr. Grigorescu, d.na dr. şi d. Ing. Mitache, d-na şi d. dr. Bla­­zian, d-na dr. Bancherlu, Chicoş, d.na dr. Irimescu, d.na dr. Wasserman, d.na dr. Rizescu, d-ra dr. Constanţa Parhon, d.ra dr. Amelie Obogeanu, d-ra dr. Bancherlu, d.ra Dobietzka, d-ra dr. Enescu, d.ra Henriette Wei. cert dlra Dr.­­ Drăghicescu, d-rele 5) Sonata op. 47. ) Mabi­l, d.ra dr. Bădică, d.ra Gela Crt după care d-ra Dobie­tska, primă ha- • tegc tpra Lilette.Gusilă Negerea, lerină și d. Romanowsky, maestru de d.ra Grigorescu, d.ra dr. Grigorescu, balet, ambii dela opera Română, au d ra dr. Blanche Labin, d.ra dr. De­clansat in costume adecuate, cu o gra­ţie şi un talent desăvârşit, în acor­­durile Sonatei de Linke şi Mazurka de Wieniawsky. Toţi artiştii au fost viu aplaudaţi, iar d.nei Manya Botez şi d-rei Do­­bietzka li s’a oferit flori­­cea, d.ra dr. Nicolicescu, d-ra dr. Macri, d-ra dr. Ghenea, d.ra Marga­­reta Ionescu, d-ra dr. Cruceanu, d.ra dr. Alexandrescu, d.ra Cornelia Lu­­pescu, d.rele Pătrașcu, d-ra dr. Du­duia Constantinescu, d. dr. Pădeanu, d. Romanowsky, d. dr. Bardeli, d. dr. O orchestră de jazz a deschis apoi: BUzenChi d. dr. Ursu, d. dr. Parhon, vie d. dr. Radoslav, d. dr. Gogu Constan­­tinescu d. dr. Mussu, d. dr. Teodor Io Se cade a arăta aci că meritul pen­­nescu, d. dr. Veber, d. dr. Constantin tru organizarea atât de reușită a a- ’ Giurgiu, d. dr. Varlam, d. dr. Firică, comitetului, d. Crețoiu, d. dr. I. Simionescu, d. cestei serbări se cuvine în frunte cu neobositul său preșe­­dinte d. prof. N. Gheorghiu. Sperăm că asemenea­ serate se vor mai repeta. . . HENRY Dineul $i balul dela ministerul * de externe Excriențe­lor J-m 4l d- Jean Mi-I D-nele, Simone Loh­o van’ dama de tilineu au oferit Sâmbătă _Seaxa, cu o. J onoare a M- S. Resina. JrănelProco pazm plecării d-lui M. Wielowieysky, fost ministru al Poloniei la Bucureşti, un dineu urmat d­e un reuşit bal în saloanele ministerului d° externe. Au luat parte d-neiei si d-nii : Ge­neral Averescu preşedintele consiliu­lui de miniştri, Wielowieysky, Goga ministrul de interne. Hiottu ministrul Palatului. Jean Tirăznea-Gresceanu mi­nistrul protocolului. Vas­iui­u ministrul României la Tokio._ general Mircescu ministru de războiu, genera® Nico­­leami, Anibal Teodorescu, Gri­gore Crămiceasnu- Delbinsky, general Lu­­pescu, D. Ghika, Barbu Catargi, Ni­colae Hiottu, Al. Zaimfirescu, Smat­­iv, general Fi­ores­cu, piu damă de onoare a M. S. Regina, Maria Poenaru, Duca. D-nii: Mora­wski, Poklewsky-Ko- 2id, N. Arion, Romulus Voinescu, Trifu, M. Arion, Em Krunensky, Si­mionescu, M- Boerescu, Georgescu.’ Remarcat în saloane : D-nele şi d-nii: Th. Cudalbu minis­trul de justiţie, Garoflid ministrul a­­crculturii, Petrovici ministrul instruc­ti­unii publice. Green ministrul An­gliei, Don Juan de Gardenas minis­trul Spaniei, Robyns de Schneidauer ministrul Belgiei, Pomamiov ministrul Bulgariei, Ci­mberston ministrul Sta­­telor­ Unite, Selladim B­loshmi minis­trul Albaniei, de Sali, ministrul El- ­­ IN CONTRA INSOMNIEI pre­cum şi ca stimulent al inimei | şi al nervilor se întrebuinţea­­­za cu succes ■FlUOSUr Tablets de băi De vânzare la Farmacii şi I Droguerii, în cutii originale | pentru 6 băi. Fabricaţiime exclusivă :­­Sapic”, Fabrică Chimică, Cer. | muff OnAutrim­ PERMANENTE este idealul femeilor. Acest ideal a pă­truns în toate straturile sociale şi nu există astăzi femee la New-York, la Londra, la Paris, la Vien­a sau la Ber­lin, care să nu fi făcut ondulaţie per­manentă. Ea înfrumuseţează, întine­­­reşte, este practică la sport şi bae,­­şi durează luni de zile şi după spălatul părului, economiseşte timpul Funcţio­narelor şi Persoanelor ocupate In Bucureşti se execută ireproşabil în sistemele: Eugene-Londra, Nestle- NewYork, Gallia-Paris si Mayer-Ger­mania la casa DORTHEIMER Institut de Beaute Cal. Victoriei 50 Telef- 27/35 H MtMH 5TR.5TELEA 2.CULTSTR.5F.VINERI. VINDE ORI­CE MĂRFURI ■ M­­BXE PINDFPOZITPPOPPIUl ■I Ilit I 11 FARA DOBAN­DA IN­ KHI­L SAPTAMANA ALBITURILOR Lei 29 m. Slfiu neurobit Lei 30 m- Sifon extra p. Iroieris Lei 33 m. Sifon alsailan absolut nescroi­it Lei 34 m. Pânză de bealitafuri Lei 38 m. Zefir garantat la spălat Lei 39 m. Finet buri calitate Lei 40 m. Han prima lat 100 t. A Lei 45 m. Percal francez cu Basen Lei 55 m. Pic­et alb ripsat Lei 59 m. Zefir extra garantat Lei 59 m. Bradel p. rufărie Lei 69 m. Pichet pluşat cu desen Le 95 m. Paplină fină cu desen p. cămăşi Lei 95 Pânză cearceafuri lăţime nare Lei 100 m. Panza cearceafuri la­ 170 CA Lei 325 m. Olandă veritabilă lat 21 Ot.m Secțiune speciala de Stofe bărbătești şi de dame ASORTIMENT BOGAT DE CIORAPI V. M. ORGHIDAN & Fiu Fondat 1S7S Str. Pânzari Wo­­li Bucureşti ZINCOGRAFI­A „RAMPA" EXECUTA DESENE si CLIŞEE l­iniar îs AUT­O T­I­P S I­TRICH MOMI I CU PRETURILE CELE MAI CONVENABILE Atelierul, str. Sărindar, 7 Telefon 1/5?

Next