Rampa, noiembrie 1927 (Anul 12, nr. 2932-2956)
1927-11-02 / nr. 2932
Vechiul Magazin de încredere 1.LX ISIDOR €€ din HAMU CU TEI No. 25 anunţă onor. clientelă că a primit un mare transport de Velour de labte pentru mantouri precum stofe şi mânasuri pentru rochi în toate culorile. Dubluri cu preţuri ce desfid orice concurenţă. PANZĂRIE ELVEŢIANĂ F. BIUMER STRADA BARATIEI, 2—BUCUREŞTI g ■ uni un u TEI I Casa veche renumită tn specialităţi de IM WlLHdri ICu Mbituri,alese ca: Percalurî fine.pânza pentru cearceafuri până la 260 cm. lăţime. Olandă de Berna şi de brodat vion, Batiste de olandă 80- 270 cm. lat Orturi pluşate albe cu prafuri fesrî© reduse şi de d safacara Bandaje hîgienice, rument complect în prosoape, cruceaiuri, covoraşe pluşate Flanele Dr. Jaeger, originale verturi de lână şi păr de cămilă,reuşi pentru copil Verdete Madras, pânză pentru transperante şi filtre speciale Preţuri moderate si absolut fise omni "Oi! găsiţi e£tin la cel mai mare Magazin de muzică al ţării MORAVETZ TIMI $ OASA CATALOAGE gratis BLANURI FINE de la bei *25 la 75.000 bei se găsesc la vechiul depozit de blănuri WILHELM STEINKART BUCUREȘti, CALEA MOȘILOR. ISK in curând vor apare Bilele de Papagal -ca mai mică foaie zilnică scrisă de T. Arghezi şi de Colaboratori aleşi lei exemplarul. Abonamentul s 60 Iei 30 de numere. (cdacţia. fi Administraţia. „Carlen IHcală" Bwdul Elisabeta No.si mul Eftiriei) Bucurefti. Tam cunoscut pe uriaşă a acestui De vorba cu sculptorul Morb (Urmare din pag. l.a), data ? Acolo Rodin. Forţa uriaşă a mare creator m’a uimit. Dar eu am preferat să cânt în surdină cântecul meu. Era prea multă încruntare în creaţia uriaşului gotic. Mie îmi place atmosfera tihnită a unei după amiază de toamnă ca aceasta. Şi iată, cerul acesta senin îmi aduce aminte de după amiezele petrecut în grădina Luxembourg. Ai cunoscut duioşia culorilor din acea minunată grădină. Şi statuile acelea ce apăreau dintr’un boschet ca o vedenie ireală... şi nobilele regine ale Franţei ce priveau de pe soclul de piatră, de la înălţimea terasei, bazinul de apă în jurul căruia copiii împingeau vaporaşele cu pânze de hârtie.... Am trăit farmecul acestor colţuri unice şi ritmul exuberant al Montparnasse-ului. Şi am cules de pretutindeni viziuni neuitate. —Pornit pe drumul evocărilor melancolice, Stork devine sentimental. Trebuie să facem ,marche arriere”. De aceea, arânc întrebări repezite ca o grindină: — Cum realizaţi o operă ? — De ce vrei să redevii „intervieweur” mă întrebă cu o mustrare în voce artistul. Cum creiez ? Dar eu ştiu ? Mă cuprinde o nelinişte, o necesitate de a lovi în piatră, de a o chinui, de a o supune. Şi atunci sculptez ! — Ce impresie vă lasă o operă terminată ? — Că aş fi vrut să spun mai mult decât am spus. E prăpastia dintre vis şi realitate . — Ce aţi face dacă aţi fi dictatorul artelor ? — Aş reorganiza şcoala de Belle Arte, Salonul Oficial şi aş desfiinţa■— Pe artişti ? — Nu. Ministerul Artelor! — Amintiri vesele ? (începe stilul telegrafic). — Balurile mascate din München la cari mergeam îmbrăcat în clown şi umblam la mâini. — Pe cine preţuieşti în sculptura română ? — Pe Han, Jalea şi Medrea cari sunt figuri reprezentative. — De ce sculptaţi ? — Stop ! Până aci! Şi convorbirea urmă uşoară, veselă, nepăsătoare despre tot mimai despre artă nu. Redeveniseram doi oameni ce schimbam opinii banale în jurul unei ceşti de ceai. Dintr’un colţ, masca lui Voltaire plăsmuită de Houdon, ne trimetea surâsul ei ironic. IONEL JIANU Cronica muzicala (Urmare din pag. l.a) stăpâneşte cu virtuozitate tainele instrumentaţiei plasând cu abilitate culoarea Vie şi caldă a penelului său în grupul restrâns al Instrumentelor pe care le utilizează. Mişcările de danţ din cele patru părţi tradiţionale ale simfoniei d-lui Andricu amintesc de formele primitive ale genului simfonic când se statornicise de abea trecerea de la „Suita de dans" la „Simfonie". Legătura între cele patru părţi ale lucrărei sunt organic închegate între ele prin repetarea temelor principale în finale şi prin împărţirea tradiţională a simfoniei în „allegretto", „andante", „allegretto scherzando” şi „vivace”. Herman Scherchen îndrăgit de farmecul melosului românesc nuanţează cu preciziunea-i caracteristică frazele melodice ale Simfoniei d-lui Andricu. Cu lucrarea talentatului compozitor, H. Scherchen a reuşit să smulgă pentru prima dată în această stagiune aplauzele călduroase ale publicului nostru pentru recompoziţie originală. Ultima parte a programului iT. Schercen a închinat-o lui Franz Schubert, al cărui centenar va alcătui în cursul temei preocuparea de căpetenie a muzicienilor din Apus. Iată deci, cum printro înâmplare demnă de relevat, Scher,chen care a dirijat anul treentc festivalurile centenarului „Beefchoven", ne evocă de astă dată și geniul romanticului Frante Schubert. Nu este aci locul să relevăm importanţa lui Schubert în cadrul epocei sale şi al istoriei muzicei. ." Vom reveni asupra acestei probleme în preajma zilei centenare. Herman Scherchen a statornicit cu acest omagiu modest adus memoriei lui Franz Schubert, o pildă minunata. Este rândul cântăreţilor noştri de Lieduri şi al asociațiilor de muzică de cameră de a-l sărbători pe Schubert în cursul anului centenar cu strălucirea pecare o merită romanticul viselor din Yzinnerwald. viaţa mondena BANCHET Societatea română de otorinotarinagologie a dat un banchet Sâmbătă seara în Sapanele Hotelului Boulevard în onoarea celui de al VIInei congres ce a avut loc şi sărbătorirea dlui dr. AX. Costiniu medic şef al C. F. R. şi fondatorul Societăţii Au luat parte d.nii: N. N. Săveanu preşed. Camerei, ministru Inculeţ dr Al. Costinin, prof. dr. Beîinof (Sofia), prof dr. Marekek (Viena), prof. dr. Meţianu, prof. dr. Predescu Ion, prof. dr. Severeanu, col. dr. Brătescu, dr. Jianu, d.na şi d. dr Fotiade, d-na şi d. dr. Antal, dr. Velea, dr. Crăciunescu, dr. Reiner, dr. Suciu Liiceanu, dr Mayersohn, dr. Orăscu dr Rottmann dir. „Presei sanitare“, dr. Muntearm, dr Tetlu col. Costiniu, deputat. Sergiu, dr. Vera, etc. FESTIVAL ARTISTIC.DANSANT Sâmbătă seara 20 cm. a avut loc în saloanele .,Baraşeum“ un reuşit festival artistic urmat de dans organizat de către „Junimea Barasistă" Programul puţin bogat a plăcut totuşi asistenţei prin alcătuirea lui Astfel notăm pe domu Băhnăreanu care a redat admirabil o parodie „De la Azil“ Apoi frumoasele declamaţii ale d.nilor Barcaroiu, Ovidiu şi Th. Gavrilescu, au fost foarte mult aplaudate. Ion Pribeagă cu versurile vmi umoristice a stârnit, ca întotdeauna buna dispoziţie A urmat apoi dansul până noaptea târziu în sunetele Jazzului „Paulman“. Remarc din asistenţă d.nele şi d.nii Glodfarb Depierre, L. Cerberiu, Fernster, Pribeagu, Friedman, H. Hornstein Bercovici. Polák, etc. D.rele Ferester Goldenberg. Polak, Solomon. Bercovici. Edith. Orustier», Elmars, Sihnovici etc. Domnii: P. Gfoss. Osias. Cohn, Po, lak, Goldenberg. Roland de Iassy, M Mathias, Oridiu, Ing. Goldenberg, Catz, Artur Stahl Ravltschi, Abrh-movici. M. Mills. Siber. etc. De la sindicatul artiştilor Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici din România, potrivit dispoziţiunilor Ministerului Artelor cu adresa No 47735/027, aduce la cunoştinţa Primăriilor din ţară, că în conformitate cu art. 52 şi următorii din legea teatrelor, nimeni nu poate profesa cariera de actor, cântăreţ, monologist şi şansonetist pe oricare scenă, dacă nu face parte din Sindicatele sau societăţile profesionale necunoscute, care le vor elibera cărţi de liberă profesie. In consecinţă d_nii primari ai oragişelor, care potrivit legei, reprezintă autoritatea teatrală în oraşele, cari nu au teatre naţionale, vor dispune acont spectacole, au cărţi de liberă profesie. Vizate pe anul in curs, iar în caz contrar, să avizeze la mijloacele de care dispune, pentru a se conforma în totul legei. Chiar artiştii teatrelor naţionale sau etatizate, vor trebui să aibă cărţi de liberă profesie, de care se vor folosi numai atunci, când întreprind turnee cu ansambluri cari nu fac parte în întregime din personalul vreunui teatru naţional. Sindicatul mai aduce la cunoştinţa ainor proprietari şi patroni de săli, cum şi agenţilor şi casierilor teatrali, că în afară de preocupările sale de ordin moral şi cultural mai are luda, loblii şi de ordin social umanitar, pe care se vede în neputinţă de a le aflu,ce la îndeplinire, din cauza puţinelor resurse de care dispune. Pe lângă pensiuni şi ajutoare distribuite anual văduvelor orfanilor şi camarazilor bătrâni şi suferinzi — sumă centrate cifra de 150.900 lei — Sindicatul în programul său mai are în vedere t Creiarea unei case de pensii pentru artiştii vârstnici. Zidirea unui cămin cultural al artişt dor profesionişti; •şi ridicarea unui Mausoleum tinde să fie adunate rămăşiţele înaintaşilor noştri şi al acelora ce le vor urma spre vecinica odihnă. Pentru înfăptuirea treptată a acestor puncte din programul său, Sindicatul face apel la Domnia Voastră, cam în orice împrejurare sunteţi chemaţi a da sprijin tuturor manifestărilor culturale şi artistice, să depuneţi toată râvna la strângerea acelui leu la biletul de intrare, şi a-l depune apoi la cassa Sindicatului, cu gândul că fapta ce o săvârşiţi, vă va fi resplătită cu sentimentele de recunoştinţă ce văcartă întreaga suflare actoricească A 114 a şezătoare artistico-culturală a Societăţii „Tinereţea“ Joi 27 c. Soc. cult. „Tinereţea de sub preşedinţia cî.lui N. Batzdria, a ţinut o mare şi frumoasă şezătoare artistico-culturelă din sala Ateneului popular „Principele Mihai“, din Calea Griviţei 56. Această şezătoare este a 114-a de la înfiinţarea Societăţii, şi a “.a din seriă din toamna aceasta. A vorbit d. V. natzaria, despre „Contribuţia culturală a minorităţilor etnice“, din ciclul de conferinţe, amlnţat® de doihnia sa. Numărul din ce în ce mai mare al publicului care asistă la aceste frumoase şezători — la ultima, sala,a fost destul de mare devenind chiar neîncăpătoare faţă de atâţi auditori — dovedeşte cât de mult au interesat aceste conferinţe importante şi instructive, şi cu cât entuziasm auditorul îmbrăţişează manifestarea culturală a şoc. „Tinereţea“ cu adevărat activă şi neobosită Ca de obiceiu — şî mai ales de data aceasta,programul artistic a fost pe cât de variat, pe atât de frumos Corul soc. „Domnul Tudor" a cântat arii religioase şi naţionale. D.nii Tomescu, Leonard, şi Dorrescu (declamaţii; d_l Nicolăilă Georgescu (canto); d_l Cretoiu (vioară); d.nîî Bagno Annolo. si Hughio Santo canamandolină si chitară); d.nii Staianow, Kauly si Toteff Krumm __ trio flaut, chitară şi vioară. La sfârşitul programului, s’a jucat în condiţiunv! bune, comedia întrtun act a d.lui .ValJean: „Ce ştia satul". Au jucat admirabil d.la Eliza Iacobes, ca şi d.l Nic. Mussus, principalii interpreţi. D.lor au desfăşurat atâta vervă şi au depus atât sentiment, încât ne-au dat impresia că asistăm la o reprezentaţie cu pretenţii mult mai mari Frenetic aplaudaţi, a trebuit să mu apară de mai multe ori în rampă. Pentru reuşita spectacolului, un preţios concurs a dat d.ra .V. Melenti. Viitoarea lor şezătoare. Joi 3 Noembrie, în aceiaşi sală. fii Său. Fulgerul-Victoria. 4-0 (0 0) După victoriile obţinute în IVlonia unde echipa militară a învins reprezentativa statului aliat cu 6—4, Fulgerul a început un „turneu“ prin ţară. Intre alte matoriuri a fost anunţat şi unul cu o echipă ieşeană, Victoria. Despre reprezentativa militară a ţărei noastre, vom vorbi mai puţin, urmând să arătăm mai pe larg care a decurs jocul. Echipa de foot-ball care a vizitat Iaşul, un „unsprezece" prin excelenţă bine întocmit, a obţinut uşor o victorie prin materi-ul de Miercuri 26 Oct. Adversarul, o echipă despre care am mai scris dar nu prea elogios — eu o recunoaştem — a prezentat un „unsprezece" care a necesitat o „mică" schimbare în repriza doua. ...Abia după 45 de minute s’au convins d-nii dela „Victoria" că un jucător, nu prea... joacă bine!... şi l-au înlocuit cu un altul, mai mult sau mai puţin bun. La antrenamentele cari credem că au unde se rezămase... Totuși, au fost câteva elemente bune la „Victoria" ieșeană. Lacâre seu a avut o zi bună, a evitat multe goaluri cari păreau imparabile. Dealtfel a fost cel mai bun jucător al echipei ieșene, de pe teren. D. Kt. Mitica, un jucător antrenat, a cam dat de lucru roşgalbenilor cari „pisau" poarta „Victoriei". Câteva „capu”-ri însoţite de aplauzele tribunei, au îndepărtat pericolele prin cari trecea echipa sa. D. Minea este un bun jucător. Un elemnt care nu avea ce căuta pe teren şi care a fost introdus în joc după prima repriză, a privilegiat multe atacuri reușite în parte, jucătorilor de la „Fulgerul". Restul echipei ieșene troia dacă membrii trupelor cari dau in forma. Golistul, atât timp cât nu avea de apărat, primea aplauzele adresate colegilor din echipa sa. Dar la cele câteva incursiuni repezi, și-a făcut datoria... Au trecut doar patru goaluri... Matchul a avut loc pe stadionul de la Copou, numit „Parcul Regele Ferdinand". Au asistat d-nii general Zadic, lt. Toporăscu, Ticu Stanăr, Luca, și vreo câteva sute de persoane. Prima echipă a decurs temperat, cu o factură mai mult sau mai puţin superioară „Fulgerul" a marcat prin Tessler 4 goaluri în repriza doua. Dacă în primele 45 de minute nu am avut de înregistrat vreun goal, nu putem spune că Victoria a fost „tare"... Deloc! Bucureştenii au îndreptat de câteva ori balonul prea sus, deasupra porţei „Victoriei". Au fost Sporiivi la las! Un match intre Bucureşti şi Iaşi. — Comentarii pe marginea unei victorii uşor obţinute. O indelicatete ieşeană. — Formaţiile. Jocul avut loc — nu s’a putut observa _ care s’a prezentat echipa, al carei „lacuna" echipei. Abia la match şi după o repriza... Dacă facem aceste observaţii, nu pretindem nimic... Insă publicul care a asistat la unicul match de foot-ball , anunţat „mare" şi „al sezonului sportiv", nu a putut trece cu vederea lipsa de cohoziune a celor trei înaintaşi, câteva ocazii nimerite pentru a se marca goaluri, fiind pierdute. Gazul dte repriza, primă, când unul din jucătorii „alb-negru" avea balonul în faţa lui Miklos şi numai lipsa unui jucător din echipa sa căruia sa-i plaseze, a îndepărtat marcarea unui punct, acest caz zicem, este cel mai concludent. Jocul de altfel a avut loc numai pe terenul din faţa „porţei" „Victoriei", preşedinte este d-sa, va fi poate cu alte ocazii, evitată. Elementele cari vor fi opuse unui „unsprezece" de talia celui de la „Fulgerul", trebue selecţionate. Sperăm că d- lt. Toporăscu a observat ca şi noi şi publicul asistent, lipsa de omogenitate care a domnit în, tot timpul, jocului, între jucătorii „Victoriei". Asemenea situaţii nu trebue să se mai repete... Dar, să relevăm indelicateţele (ca să nu zicem neobrăzarea) ieşene... Credem că se impun serioase măsuri, ca indivizii cari formează așa zisa „galerie" ce aplaudă sau fineră, (ce mijloace civilizate de apreciere !) să nu mai aibă accesul pe terenul de football. Ce şi-au zis oare cei dela Har incursiuni cari să-l depla-1 „Fulgerul", când vreun short neseze pe „sărmanul" Miklos (n'a reușit al lor, a fost însoţit de fluerea ce apăra, săracul !) din locul rării, huluieli, etc., de ale „ga-leriei“. Nu este deloc civilizat! Cerem ca asemenea lucruri să nu se mai repete! Speram că nu va trebui să mai revenim! Un ultim cuvânt. De ce oare nu a jucat echipa „Concordia“ cu „Fulgerul" şi a jucat „Victoria’'? Poate că Iaşul ar fi scăpat de înfrângerea sportivă cu atâta uşurinţă căpătată... Nu mai insistăm şi facem loc expunerei asupra felului cum decurs jocul. FORMAŢIILE — JOCUL Cluburile s’au prezentat în următoarele formaţiuni: Fulger, Miklós, Corum,, Zaco, lania, Berduş, Wilache, Barbu, Tanger, Tessler, Mayor şi Ciomac. Victoria: Anton, Minea, Lăzărescu, Moşu, Zemel, Constantinescu, Florescu, Şeler, Berizan şi Balin. „Victoria" a prezentat... cea mai bună formaţie ! După salutările de rigoare, la semnalul arbitrului, d. Alexandru, Buc., jocul începe cu mare aprindere din partea „Victoriei" şi cu mult tact şi calm din partea „Fulgerului". Toate maşinaţiunile şi trucurile întrebuinţate de tripletta Mayer, Fessler şi Tänzer n’au dat nici un rezultat. După cum spuneam mai sus, Lăzărescu, Minea şi Semel, interveneau la timp. „Fulgerul" a jucat mai mult la extreme. Semel şi Moşu preferă să salveze situaţiile prin corner. Am numărat astfel în prima reprea multe situaţii prielnice non-lpriză nouă cornere. In minte, 12 teu a se marca goaluri aşa că nu din a doua repriză, o centrare a le mai însemnăm. Putem com- Ciomag este prinsă de Tänzer plecta notele noastre cu un super- care ehotează puternic în poartă, la •***“ —sr-ni-- marcân î primul punct. La un moment dat „Victoria" face un faul și arbitrul acordă roș-galbenilor un unsprezece metri, cae este bătut cu o precizie matematică în colțul stâng — sus — de către Tessler. In minutele 35 și 41 se mai marchează două goaluri de către Mayor și Ciomag. Rezultatul final este 4—0 în favoarea „Fulgeruli". Raport de corner: 13—T. lafiv la adresa jucătorilor de la „Fulgerul", pe care i-am admirat pentru prima oară. Internaţionalii bucureşteni şi-au păstrat aurora. Tessler este un jucător de o factură mult superioară. Desele sale incursiuni în faţa porţei „Victoriei", au dat de lucru. Tänzer este un minunat reprezentant al tricolorului românesc. Vom,insista puţin şi asupra câtorva mici părţi rele ce le-am observat cu ocazia întâlnirei anuale de Miercuri. Relevăm câteva mici indelicateţe ieşene, sperând într-o radicală măsură pentru a se putea evita pe viitor situaţii similare. Iniţiativa d-lui lt. Toporăscu, şeful echipei „Victoria", care cu sacrificii a invitat echipa de football „Fulgerul, spre a juca la Iași, este foarte lăudabilă. Forma sub CONST. CERBI" atchalnie ac Dominica Matehurile de Duminică s’au terminat toate cu victoria favoriţilor, şi cu scoruri concludente. Olympia a continuat seria victoriilor cu scoruri mari dispunând de Sparta cu 5—1. Verzi-negrii au intrat pe teren cu voinţa fermă de a opune o rezistenţă dârză campionilor în spee, şi au reuşit în prima repriză, datorită în parte şi jocului lipsit de viaţă practicat de alb-negri, să termine la egalitate, după ce reuşiseră să ia conducerea la începutul matchului. Dar s’au resimţit în repriza doua de marile eforturi depuse în repriza întâia şi au trebuit sa cedeze terenul Olympiei, care presează net, echipa verde-neagră, îngrămădită în careu. Au marcat pentru Olympia: Bechtold (2), Silberman (2) şi Kroner II, iar pentru Sparta Blumer. La C. A. B. studenţii au trebuit să se închine în faţa Venus-ului, care le-a administrat patru goaluri. Sportul studenţesc, în formaţia pe care o posedă, cu greu va putea înscrie o victorie, şi ultimul loc îi este asigurat. Venus i-a presat net, i-a dominat în toate liniile şi au marcat, cele patru goaluri prin Ţicu, M. Vasilescu, Motorai şi Tănăsescu. Juventus a învins pe Terenul din Obor pe Unirea Tricolor cu 4:0. Campionii din anul trecut sunt foarte slabi, defecţiunile suferite neputând să se înlocuiască cu succes. Cu „jucători de import" nu se putea ajunge la alt rezultat. Juventus a câştigat materiul datorită celor doi „aşi" străini care are dreptul să-i introducă echipă. Ştiri Motokul dintre I’aolino şi Phil Scote a fost amânat pentru o dată ulterioară. • Se pare că nici Suedia nu va participa cu echipa sa de football la Olympiadă, din lipsit de fonduri. Ristola, Stevros şi Anderson, trei atleţi finlandezi s’au întors din America pentru a reprezenta ţara lor la Olympidă. apărut: Curtizane_ (Splendoriile şi mizeriile vieţii curtizanilor) Capo d’opera genialului romancier francez Honard de Balzac 2, volume: De vânzare la toate librăriile Rubrica lmcii Ancheta feministă Fără a fi feministă, înscrisă reţinută cu forţa de la viaţa pu« în vre-o asociaţie, deci fără fanablică, unde ar putea fi de un fotism inerent oricărei militante, nu mă pot declara de acord cu părerile d-lui Luciliu Olteanu şi-mi e imposibil să mă închin ca d-lui înaintea suveranităţii spiritului masculin, atât de glorios încercat, de subtilizat in decurs de veacuri. Nu pot pricepe în primul rând cu ce drept şi-ar aroga bărbatul menirea de pedagog sau moralizator față de femeie, nepermiţând satisfacerea vanităței ei, astfel cum numeşte d. Olteanu lupta ei pentru câştigare de drepturi. „O vanitate, o nemăsurata vanitate femeiască”. Femeia nu a rămas departe de orice evolujie, nu a rămas în urma bărbatului. A pretinde aceasta ar însemna a nega evidenta In căminul ei în marginea vieţei publice, a înţeles să-şi însuşească interesele tovarăşului ei, să-l sfătuiască, să-l îndrumeze cu instinctul, cu incontestabila intuiţie femenină. Femeia inteligentă, — şi numai de aceea poate fi vorba aci, — a omului politic, trăeşte împreună cu dânsul, frământările politice la cari ia carte. Nu subtilitatea, nu priceperea îi lipsesc, ci practica politică, şi se ştie cu câtă uşurință se dobândeşte aceasta. D. Olteanu nu argumentează, afirmă doar, sau mai curând neagă. Se teme pentru siguranţa „Vieței de familie”, ca şi când femeia, „plictisită până la spleen loc mult mai mare punând t® serviciul ei tot entuziasmul, toată energia rămasă fără întrebuinţare, ar mai putea rămâne o devotata preoteasă a zeilor tari. Nu va mai fi nici mamă bună, nici gospodină îngrijată şi orice pedagogie masculină va rămâne fără succes. Dacă se va simţi irezistibil atrasă, e inutil sp reţii Veierei« nemulţumirea, şi nemulţumire» va da naştere la situaţiunî cu mult mai tragice decât acele» cari vor decurge din participarea femeîeî la rezolvareachestiunilor. Şi pe urmă, domnule Olteanu nu orice femeie va fi ministru, sau cel puţin deputat. Dv. bărbaţii sunteţi oare ca toţii oameni politici fiindcă aveţi dreptul să votaţi, şi credeţi oare că d. Mitică, vecinul meu, îşi neglijează o singură seară datoria conjugală adică aceea de a se îmbăta şi a-şi bate nevasta, fiindcă are voe sa-şi depue votul în urnă ? Femei casnice vor rămâne el destule, din dragoste sau vocaţiune, şi o ridicare de drepturi nu le va face să-şi piardă însuşirile de educatoare. Din potrivă, mai conştiente de menirea lor vor şti să formeze caracterele de cari avem nevoe, vor şti mai a- Ies să infiltreze sufletelor tinere respectul faţă de acelea în care, în luptă cu viaţa, vor găsi aliate şi nu adversare. Elena Breb» Căci sfinxW Dela cetitoare Ritmul vieţei fie după război»!, ne.a pătruns în sânge., Suntem sprintene la trup şi minte. înţelegem că noul net s& ne credem — ci în fond, mai ave» este rolul şi consideraţia noastră, acum. când am putut sâ ne tmpartä.şlm rlin tainele atâtor lucruri pe cari altădată, — o convenienţă absurdă, le considera ca nepotrivite sau chiar periculoase pentru o fată „bine.” Dar azi avem putinţa să vedem altfel tocmai ceia ce era aşa de descon. Si de tot „pe vremea lor.” Azi, mergem la Universitate, facem toate sporturile, ce ne întreţin sănătatea şi voia bună, şi muncim alături de băieţii pe cari ne-am deprins să îi considerăm ca pe nişte camarazi. Nu vorbesc buna mea prietenă, de acele cazuri detestabile, întâlnite destul de des dealtfel — deslânţuind urgia moraliştilor de tot felul (şi Durmmnezeu ştie de au dreptul şi ei!) — ci mă refer la fete cari fiind in total moderne înţeleg totuşi să rămâie şi’n dimitele bunei cuviinţe. Am 20 de ani, siluetă, picior figură nimic nu m’ar putea nemulţumi. Ar trebui chiar să fiu mândră. In fond poate şi sunt __ dar mulţumită nu pot îl. De ce? Pentrucă, am ajuns la o vârstă când „a iubi” e cel puţin necesar. Primul băiat pe care l-am simţit că mă iubea cu adevărat — mi-a deşteptat în suflet — şi pentru prima oară acel fior incomparabil ce-ţi poate da durerile sau fericirile cele mai mari în viaţă ! Ne iubeam frumos ca doi copii mari şi cuminţi, înţelegători, cu speranţe în vitor, ştiam eu bine că toate „teoriile” mele asupra vieţei „practice”, aveau să cadă în faţa dragostei adevărate. Şi uşa că cu priviri adânci şi calde de adolescenţi încrezători ne deprinsesem să vedem fericirea pe care sufletele noastre o şi făuriseră în naivitata lor adorabilă ! E minunat să iubeşti la 20 de nai şi să fie „plima dragoste” pentru amândoi, dragoste pe care juri s'o faci eterna... _ Mă iubeşte — Il iubesc.' iată logica' Şi totuşi, când eram mai sigură de viitor mi s'a întâmplat un fapt care a fost destul ca să dezorienteze biata inimă de femeie, inimi, inimi candide de fecioară saupasionate — de amantă! Şi această biată inimă a trebuit a fie pusă la încercare. Cu cei Un suflet tânăr, un om Mlcat extrem bun, şi-a încredinţat iubirea, mie, viaţa lui de aci înainte de unde de mine. Sunt într’o stare pe care n’o dure?» nimănui. Mă zbat cu gândul ce să fac? Pe primul il iubesc şi ştiu cât valorez şi eu pentru el. E un băiat fin, inteligent, spiritual, frumos. Dar„. e sărac. Numai numele de eî! Al doilea, e tot atât de tânăr şi de bine, dar e foarte bogat. Nume şi ai vere! dar numi iubesc eu. Am un fonaj prea cinstit ca să-mi calc cuvântul! Ce să fac?! Vezi tu, cu primul aşi gusta din plin din cupa dragostei. Dar oare dragostea durează ea când nu’s şi bani? Acum, eu am destul ca să fiu chiar prea luxoasă pentru vârsta şi „urbea” mea, îmi permit şi unele excentrici,taţi. 1 * Trec drept ,o fată cuto gust extrem de rafinat... Dar mai târziu ce va fi! E aşa de greu să întreţii flacărea a moralul când n’ai şi focul aurului ca să-l încălzeşti! Mă va iubi el mereu ! Sunt destul de deşteaptă ca să nuî rău pând eu singură! Ce trist e!„. ..D’autre” Imi va satisface orice ca,puciu, şi am atâtea! Atâta fantaiste atâtea vise atâtea daruri şi planuri în căpşunii ăsta de diablesse amarnic de „iubeaţă’’ (calificativ dat de un cronicar unui străbunic de al meu pe care se vede că l-am moştenit!) Ba. ‘lrnnca îmi indică pe cel de al doilea, dar dragostea, ea vrea să ştie?!! Tu ce mă înveţi să fac? Să fim sincere, nu suntem de nepătruns cum ne plac» GABRICE Răspund: Eşti o răsfăţată deci şi o capricioasă. Măritărie cu un bărbat bogat, dacă el te iubeşte. Cu timpul îl vei iubi şi tu. Caută şi îl iubeşte. SIXTINE INFORMATIUNI Pictorul N. N. Tonitza va organiza o expoziție personală, cu ultimele sale lucrări, la Galeriile Regina Maria din Calea Victoriei, 83.• Duminică, la orele 11 a. m. a avut vernisajul expoziţiei de „Legătorie artistică", în saloanele „Artelor Decorative" din str. Câmpineana No. 17. La concertul său de Duminică 6 Noembrie, Hermann Scherchen va dirija „Suita 60 în do major” de George Enescu, „Marea fugă” de Beethoven, Largo pentru clarinet şi orhestră de coarde de Mozart ((Solist: prof. Hans Roeraht). Simfonia neterminană de Franz Schubert. D. Alexandru Teodorescu, concertmaestrul „Filarmonicei” şi al „Operei Române” va da un recital de Sonate la 1 Noembrie cu concursul d-nei Manya Botez. In program sonate de Faure şi Debussy. Luni 7 şi Joi 10 Noembrie vor avea loc la Ateneu, două concerte date de violonistul Mischa Elmann cu acompaniamentul pianistului Marcel von Gool. Primul concert simfonic al societăţii „Muzica” are loc Marţi 8 Noembrie, ora 11 dim., la Ateneu. După cuvântul de deschidere al d-lui It.-col. Petre N. Pancu, preşedintele societăţii, urmează dirijate de maestrul Simeon Ni Culescu, Uvertura „Cosi fan tutti” de Mozart, „Caprice brillant” de Mendelsohn, Cu d-ra Ecaterina Borş la pian. Simfonia 6-a de Haydn şi Preludiu de Gheorghiu La Teatrul „Regina Marin” s-a pus în repetiţie „Cântec de teamnă” de Surgucioff şi „Riviera" de F. Molnár, cu d-nii Tony Bakuidra, Ion Manoleachi şi d-nele Lucia Sturza Bulandra, Puia Jenesen şi Leny Cater. La Opera de stat din Viena s'a aeluat „Iphigenia în Aulida” de Gluck cu d-na Gutherl Schoderîn rolul titular. Pluşuri da mătase, veleur de nord şi imitaLîim de blană pentru haine de dame se găsesc într’un bogat asortiment la margesinul , Viile de Paris” Str Lipscani 61 La Akademietheater din Viena s'a reprezentat pentru prima dată comedia „Tatăl meu copilul” de L. Marchand. Rabund, cunoscutul poet german a terminat o nouă piesa „Das Kirschblütenfest” a cărei premieră va avea loc la Hamburg. Muzica de scenă a fost compusă de Ernst Toch. Pictorul Em. Nicolescu va deschide la 1 Noembrie expoziţia lucrărilor sale la Ateneu. Se anunţă din America că tenorul Tito Schipa lucrează la o operă cu titlul „Mimi". Şcoala Superioară de Muzică şi Arte Dramatică .Eg. Massini“ din București, str. Negru.Vodă 3, a inceput cursurile și mai primește elevi pentru cursurile de piano, canto, vioară, dramă,comedie, teorie.Solfegi.