Rampa, noiembrie 1927 (Anul 12, nr. 2932-2956)
1927-11-02 / nr. 2932
i „RAMPA IN TARA * __ iTB I I n IW— Descinderea staglunsl tohra« National flin Cernaufl r,Viforul“ de Barbu Delavrancea N'am greşit câtuşi de puţin abirdând că venirea d-lui Victor Ion Popa fu fruntea Teatrului .Naţional din Cernăuţi este sortită să readucă pe calea cea bună instituţia şi să înscrie una din paginile cele mai frumoase în viaţa culturala a Bucovinei. Deşi d. Victor Ion Popa a luat în primire direcţiunea numai de o săptămână, totuşi d-sa cu un avânt tineresc care merită numai la ude a izbutit să dea o nouă infatţşare teatrului. Publicul cernăuţean a văzut şi a simţit acest lucru Sâmbătă seara la deschiderea stagiunei. In câteva zile d. Popa a pus în aplicare o şerie de inovaţii pe cât de folositoare pe atât de bine alese pentru a transforma aspectul intrării şi interiorului sălii. Flaierul de la intrare a fost despărţit printr’un grilaj de casa de bilete, aşa că pe viitor sunt excluse aglomeraţiile de public, cari prin sgomotul ce fac turbură îiceputul spectacolului. In sală, în foager, în coridoarele de sus dela loji şi în cele de jos de la parter s’au aşezat covoare cari pe lângă că dau o înfăţişare de curăţenie teatului, învălite şi sgomotul paşilor. Bustul lui Liciu, puternic iluminat, atrage privirile tuturor la intrare, reţeaua electică reparată dă posibilitatea ca sala şi foayerele să fie plăcut iluminate, ordinea perfectă şi curăţenia au transformat interiorul într-o sală pochetă. Teatrul nostru a luat o înfăţişare tinerească, iar publicul păşeşte înăuntru cu încredere şi cu voe bună. Sâmbătă seara la deschiderea stagiunei un public numeros, compus din reprezentanţii vieţei culturale cernăuţene, şefii autorităţilor civile şi militare, reprezentanţii minorităţilor, studenţimea, tinerescul şcolar, etc., au umplut plină la ultimul loc sala teatrului. CUVÂNTAREA D-LUI VICTOR ION POPA Inainte de a se începe piesa, d.Victor Ion Popa — primit cu o călduroasă manifestaţie de către public — a ţinut o scurtă cuvântare. D-sa spune că aşa după cum tradiţia cere o piesă originală la deschiderea stagiunei, tot astfel tradiţia cere şi o cuvântare. Urează ”bun venit“ spectatorilor Şi arată că după stagiunea din anul trecut, care ai avut atâta răsunet în rândurile publicului cernăuţean, teatrul are şi mai multe obligaţii anul acesta. Vom consuma energie, dragoste de meserie şi entuziasm pentru a continua în bune condiţiuni cele înfăptuite de d. Dragoş Protopopescu, fostul director al Teatrului Naţional. Intr’un oraş ca Cernăuţii, programul de activitate al unui teatru naţional trebuie să se învârte în preajma împăcărei diferitelor naţionalităţi pe terenul artei. De pe scena Teatrului Naţional întindem arta ca o ramură de măslin. Dacă sforţările noastre vor avea soui nu succes, o va spune viitorul. Publicul să primească însă strădaniile noastre aşa după cum !Domnul a primit cei doi bani ai polduvei sărace. SPECTACOLUL După cuvântarea d-lui Victor Ion Popa a urmat reprezentaţia. „Viforul“ aminteşte publicului cernăuţean momentele de înălţare sufletească din vara anului 1911, când marele artist Petre Liciu, alături de Maestrul Nottara şi înconjurat de o pleiadă de artişti fruntaşi: Iancu Petrescu, Tina Barbu, Beliot, Olimpia Bârsan, Atanasescu, etc., au jucat trilogia lui Delavrancea pe scena teatrului nostru. Pentru pioasa amintire a acelor vremuri, artiştii teatrului nostru s’au străduit — în mare parte cu succes — să asigure o bună interpretare piesei. Partea mare de merit d-lui Aurel I Maican, directorul de scenă, care a valorificat încă odată frumoasele sale calităţi de calizator pe tărâmul teatral. Fără ca să denatureze caracterul de romantism al acestei piese *— cu voevozi, boeri, atmosferă arhaică și costume bogate — a infiltrat totuși în jocul actorilor pionieră de perfect naturalism. D-sa a avut un excelent colaborator în persoana d-lui George Löwendhal — pictorul scenograf al teatrului. Amândoi au colindat mănăstirile din Bucovina şi locurile prin cari au trăit voevozii noştri, culegând cele mai veridice inspiraţii asupra montării în atmosfera timpurilor de altă dată. Montarea a fost una din cele mai impresionante din câte am văzut la teatrul nostru. Pentru toate locurile de acţiune ale piesei directorul de scenă, ajutat de pictorul scenograf ne-au dat decoruri plastice. Curtea castelului din Suceava ca şi interiorul îdin actele III şi IV oglindeau influenţa stilului gotic în epoca lui Ştefan cel Mare, cu pridvoarele din alte vremuri, cu bolţile şi ferestrele ogivale şi cu picturile după culoarea timpului. Actul II care cere după indicaţiile autorului să redea un luminiş din munţi a fost admirabil realizat prin aceste decoruri plastice, atât de apropiate de impresia realităţii. Dar nu numai decorurile au corespuns adevărului istoric, ci şi costumele fastuoase, lucrate în atelierele teatrului după descrierele din cronici. In ceea ce priveşte montarea d. Aurel Maican ca şi d. George Löwendhal] pot fi siguri că au smuls admiraţia neprecupeţită a publicului. Viforul” constitue o izbândă pentru d. Maican, deoarece o bună parte din interpreţi n’au făcut notă discordantă. In primul rând ne oprim asupra d-lui Ovid Brădescu care bine fixat asupra concepţiei ce trebuia să dea personagiului, a jucat pe Ştefăniţă, fiind însufleţit de pulsarea vieţii de la început şi până la sfârşit. Rolul este dificil deoarece incoherenţele stărilor sufleteşti cari zbuciumă pe Ştefăniţă par neverosimile. Perfect realizată a fost şi interpretarea d-lui Nae Bulandra în Arbore. D-sa prin mijloace sincere a redat bunătatea şi resemnarea bătrânului boer în primele două acte, iar în marea scenă din actul III a fost zguduitor, găsind accente de puternică emotivitate. Minunată achiziţie a făcut teatrul nostru cu d. Anastasiad, care în Corabăţ ne-a dat monumentala figură a unui bătrân boer, tăiat par’ca într’un bloc de piatră. Atitudini măreţe şi verb înfiorat de căldură au concurat ca noul nostru artist să câştige publicul cernăuţean, care de altfel l-a răsplătit cu aplauze la scenă deschisă. D-na Getta Kerenbach prea puţin cunoscută în trecuta stagiune ne-a arătat în Oana că teatrul din Cernăuţi are un element femenin de forţă. D-sa posedă resurse intense dramatice şi o dicţiune impecabilă. Scenele de nebunie le-a jucat cu o rara virtuositate artistică, şi cu atâta emotivitate că a umezit mulţi ochi. D-ra Medince Şaban dozându-şi temperamentul de care dispune a caracterizat în linii sigure pe Doamna Tana. D-na Antoinette Călinescu (contele Simschi) s’a menţinut în linia onorabilă a ansamblului. Cât se poate de reuşită a fost figura lui Mogârdici jucat de d. Virgil Codrea. D-sa a avut humor comunicativ şi un mare meci, Varvara SALA Am remarcat în sală: ă,na şi a, genevei Florescu, ă.na şi d. Demetrescu inspector general al Siguranţei, Boian Flondor prefectul poliţiei, General Constantin, deputat Tiatică, d.na şi d. prof. universitar Procopovici, d.na şi d. profesor univ. Max Bacman, d. Iosif Nd. KrjdetAdevărul), Floroiu (Universul’), Eusebie llotinceanu fost senator, Vosile Bolocan, d.na şi d. prof. univ. Tarnovschi, d.na şi dd. colonel Miron, co. Ionel Buricescu, d.na şi d. col. Georgescu cu d.rele, d.na şi d. colonel Grigorescu. Eugen Popovici, colonel Dumitrescu, d.na şi d. prof univ. Vasile Grecu d.na şi d. prof. univ. Radu Sbiera Consilier Comunal Balmaş, dr.niversităţii, d. Ilasievici prim preşedinte al Tribunalului, Marini inspector general al P. T. T. dm Wolberg consulul german, profesor Palamarescu, colonel Ignat, d. Ilionel, dr. Stoian, dr. Iosopescu, d. Vitencu dir. liceului real, d.na şi d. dr. Moga, prof. univ. Leca Morariu, d. Vasile Ţurcanu, d. Locinovici consulul polon, d.na şi d. LUi Bulandra d.na şi d. Zirra directorul Conservatorului, d. Pridie, d. Popestu directorul băncii Franco.Române, d. Erast Torangul consilier comunal, d.na și d. avocat Vânătu consilier comunal, d. dr. Patraş, d. Pavel profesor conservator, Telesen prof. conservator, d. maior Topârlan,, d.na și d. prof. Huţan, d.na Brădescu, d.na şi a. prof. Loghin , căpitan Grigorcea, d. căpitan Costiveanu, d. prof. Mandiuc, d. prof. Ilatiu, d.na şi d. Panaitescu sub.şeful Siguranţei, d.na Löwendhal, d. prof. Mordan, d.na şi d. Rossignon, d prof. Năstase, Radu Cosmin, d. prof. Zub, d. Borvizeanu directorul băncii româneşti, d.na şi d V. Teodorescu ziarist, d. Iancu Constantin d.na şi d. prof. Sava Arbore, d. Florea Lupu, d. prof Th. Balan, d. inspector şcolar Iliuţ, djra Silviu Fulda, d.na şi d. Em. Cososchi, d.na şi d. Mironescu, Locot. Cazacu, Locot Sturze inspector şcolar Trodan, d.ra Bally Grigorovici, d. Corobăţ Ziarist, d. Drozdovichi, d.na şi d. ■prof. V Gherasim, d. Nedwled directorul prefecturei de poliţie,inspector Cucinschi, Dragoş Vitencu, Criş meanu, etc, etc. Pipeştl Sâmbătă, 29 crt. s'a deschis marele teatru Odeon proprietatea d.lor Halmshon şi G Bogdan. Acet teatru va putea adăposti aproape 100 de spectatori Regretăm faptul că proprietarii teatrului nu au luat în seamă propunerea d.lui Ionescu Lungu de ai da numele lui Caragiate . A luat fiinţă în oraşul nostru o nouă grupare culturală, sub denumirea de „salem Alchenx." Conducătorul acestei grupări e d Matei Sermano • wnaaBia»aigBBai»g3M. JuacnaaKt D, OVID BRADESCV r» M m r* n Roman IMPORTANTE DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN JUDEŢUL ROMAN Cinci staţiuni neolitice sunt date la iveală. — Obiectele găsite După cum am anuţat într o corespondenţă trecută, în judeţul Roman s’au făcut de curând descoperiri de cea mai mare însemnătate pentru studiul preistoriei în ţara noastră Lucrările, începute de către învăţătorul Atudorei, directorul şcolii primare din Hândreşti (jud. Roman) la 25 iulie a. c., au dat rezultate neaşteptate. O adevărată comoară de ceramică, unelte şi statutele a fost dată la iveală. Descoperirea primei staţiuni s’a făcut întâmplător de către elevul de liceu A. Luca, la locul numit Balta", din vecinătatea Trândreştilor. Este vorba de o aşa zisă căldare marină în jurul căreia se pot posta obiectele timp îndelungat. O altă staţiune a fost găsită la mică depărtare. Odată lucrările începute în această direcţie ele au continuat cu sărguinţă şi datorită muncii perseverente depuse dr. Atudorei, astăzi sunt cunoscute cinci staţiuni preistorice neolitice, din cam două sunt situate în judeţul Iaşi (com. Busne Cristeşti). Toate aceste staţiuni sunt înconjurate de dealuri sarmatice cu urme de calcar satulatic şi argile, având şi frumoşi cristali moclaţi de gips. Straturile de pământ au fost răscolite până la o adâncime de 2 m. 50. La 2 m. s’a găsit o vatră de foc. In fundul acesteia s’au găsit obiectele. Ceramica este reprezentată prin multe vase de forme şi desemne diferite. Parte din aceste vase sunt arse. Ornamentaţia este liniară geometrică şi întrece pe aceia a vasului găsit la Cucutenti. Motivele mai des întâlnite sunt meahdra şi spirala. Ca unelte, patru topoare de silex lustruit. Alte obiecte: un idol reprezentând un cap de pasăre sau de şarpe, un corn de Bos Primigenus, maxilaarul inferior al unui mistreţ, o statuietă steatofigică, având adică pieptul şi coastele reprezentate anormal, cochilii de melci, cochilii de scoici şi fusaiole. Printre acestea, oase de animale, aşchii de cremene şi cărbuni. Nici o urmă de mobilier. . D. Audorei a încunoştinţat Universitatea? din ■laşi de descoperirile făcute: M. B. CLUJ Premierele Teatralei Naţional „Ciauco“, tragedie in 5 acte, de Ercolle Luigi Morseili. Tălmăcită de d-l Prof. Al. Marcu „Glauco”ne aduce în plin tea- soartă atât de tragică, murind aurul romantic, în care eroul e purtat de valul unei credinţi puternice, exaltate, că el e chemat să aibe un alt destin, destin de rege, din pescar sărac de Sicilia. Şi se lasă dus de acest val, fără să-i pese că în urma lui rămâne o fiinţa dragă, naivă şi devotata, Scilla, care numai lui i se închină, şi numai pe dânsul îl aşteaptă. Scilla nu crede în destinul de rege al lui Glauco. Un castel de rege pentru un pescar? Aşa castel numai o vrăjitoare îl poate vrăji, dar nu mâini neputincioase de umil muritor. Ea cearcă să-l reţie de la o călătorie îndepărtată. Dar în zadar. El ascultă chemarea firei. Scilla nu credea, că se poate îndrăgi visul mai mult decât o fiinţă vie. Glauco ajunge rege, şi au-i ajunge atâta, — el vrea să devie şi nemuritor. Pentru asta trebuie să smulgă o sărutare Zeiţei Circea, care tot preface adoratorii ei, în dobitoace cu coarne şi patru picioare. Şi în împărăţia Zeiţei Circe, Glauco ese biruitor: sărutarea şi-o ia, şi vrea să plece îndată la Scilla lui, fără să-i pese că a aprins dragostea şi gelozia în inima zeiţei Circe, care răzbunătoare rupe firul vieţei Seillei. Intr’adevăr când Glauco se întoarce ri a evidenţiat o excelentă die în patrie, îşi găseşte iubita mpartiune. 1 tă, s’a aruncat în mare, în desnă-Din ansamblul numeros notăm J dejdea prea lungei aşteptări. A- pe d-nii: lîie Cernea (Cătălin), cum Glauco vrea aceiaşi moarte, Rovinţescu — cât se poate ele bine în Moghilă, — Th. Păunescu, Al. Mitrie, V. Lăzărescu, D. Mleşnilă, Sireteanu, Cozoban, etc— dar e nemuritor, aşa că nici apa, nici pumnalul nu-l pot ucide. De aceia înlănţuit de trupul iubitei sale moarte, se zvârle de pe stâncă în mare, ca’n fundul ei să continuă să-şi plângă durerea. « In tragedia aceasta sunt şiraguri întregi de gândiri înaripate, îndrăzneţe, profunde, înfăţişate in icoane strălucitoare, redate în versuri albe, ca o armonioasă polemă în proză. Publicul a fost câştigat uşor pentru această tragedie, prin faptul că toate calităţile ei lirice şi dramatice, au fost puse în lumina şi valorificată de directorul de scenă, d. Victor Bumbeşti, de la Teatrul Naţional din Bucureşti, care a cunoscut personal pe regretatul autor al piesei, pe Ercolle Mandicevschi directorul biblotecei al lt .Luigi Morseili, care a avut o o zi înainte de premiera operei lui dramatice, şi de consacrarea marelui ei succes, de către publicul italian, întreg prisosul poetic al tragediei, se oglindeşte în scene de un pitoresc neobişnuit, pe scena Naţionalului din Cluj, o punere în scenă, stilizată, de un mare efect teatral. Mai ales actul al doilea în palatul zeiţei Circe, a fost o realizare artistică superioară, ca fast, gust şi armonie de culori. D. Petre Bulandra, în „Glauco“ a vut patosul necesar acestui rol. Regretăm numai, că la sfârşitul piesei, când dramatismul scenei e la punctul culminant, interpretul e parcă obosit, sleit de puteri, aşa că-i lipseşte glasul de o mare amploare, suflul eroic, şi plasticitatea atitudinilor pentru această tragedie cu aspect clasic. A plăcut d-na Lelica Bănuţiu, în Scilia, împrumutând acestui rol şi graţie şi frumuseţă, dar nu şi ingenuitatea necesară. Căci în actul întâi când a rămas singura şi vorbea numai cu păpuşa ei în lungul monolog, cu trecerile ei brusce de la veselie naivă (dar forantă) la melancolie, cu stacatele inutile, — îți amintea scena nebuniei Ofeliei din Hamlet. Fără nici un cusur, cu’n joc înfrigurat, pasionat, cu’n glas cald, vibrant, d-na GLia Sandri- Butania ne-a dat pe seducătoarea zeiţă Circe. Distinsă, d-na Criveţeanu în Lachezis, drăgălaşe d-ra Viorica Poruţiu în Clotto. Bine şi în notă, d-ra Marcella Borşa în Atropo. O preferăm cu capul de mort în actul al doilea, decât cu capul de sirenă din actul întâi D. Florea Simionescu în Forchis, a fost o canalie incorigibilă. Excelent ansamblul de pescari din care s-au desprins figurile domnilor Mişu Ştefănescu şi D. Constantinescu. Impresionante au fost tânguirile păstorului cântăreţ (d. Nae Dumitriu), în faţa cadavrului iubitei Scilla. A fost una din reprezentaţiile cele mai îngrijite de când există Teatrul Naţional la Cluj LEONARD PAUKEROW RaTIPA-SPORT Alergările de la Kutasa Ziua XV-a - Duminică 30 Octombrie 1927 Unadin cele mai interesante reuniuni ale anului sportiv, o constitue desigur ziua premiilor General Manu și Filipescu. Primul e chemat să dea revanșa învinşilor din Arcul de Triumf, iar ultimul sa consacre pe cel mai bun doi ani. Şi rar aceste ciocniri au stârnit mai mult interes ca acuma. Succesele în aceste probe, disputate cu îndârjire de cele două mari grajduri, Marghiloman şi Schwartz, s’au împărţit în mod egal înte ele. Casa ca tricoloră a recoltat proba care se adresa vâstnicilo, cea mai bine alocată de altfel, iar grajdul Schwart pe aceia rezervată tinerei generţii. Ca semnificaţie sportivă şi unul şi celălalt sunt deopotrivă de importante, ambii câştigători furnizându-ne cheile respective ale curselor clasice de la anul. Vom începe cu bătrânii. După cum prevăzusem, Muşat a repurtat o strălucită victorie şi care-l aruncă în mod autoritar în fruntea trei anilor, ce şi-au disputat cu înverşunare titlul de-a lungul celor două campanii. Stima în care ţinusem pe acest produs al Albatrosului şi-a găsit o deplină realizare şi suntem convinşi că la anul, nimic nu i se va refuza din colecţia premiilor clasice. Progresul continuu manifestat de fiul li. Zori de Zi nu credem că va înceta la valoarea de Dumineca, suficientă totuşi ca să justifice orice pretenţiuni. Suntem siguri pe de altă parte, că dacă alergarea nu ar fi fost lipsită de tain, biruinţa pensionarului lui Pinka ar fi fost mai impresionantă. Aşa cum s’a petrecut cursa, nu aduce nici o surpriză în faptul că flyeri consacraţi ca Monte Gennaro şi Fényes, s’au găsit la sosire pe o distanţă şi un parcurs inadmisibil lor şi încă în imediata apropiere a lui Muşat. Intr’o dispută severă locul lor ar fi fost mult mai departe, iar victoria lui Muşat mai categorică. Interesant de relevat e faptul căVoneta şi Fănuţa, preferitele primilor jockey ai grajdurilor respective, au sfârşit ultimele. Cu acest prilej fiica lui Rascal a dovedit ca nu ar fi avut nici un amestec la sosire în premiul Arcului de Triumf, când rămăsese la start. Produsul herghelie* Şasea credem că şi-a încheiat cu acestt prilej cariera curselor, urmând să plece acolo unde desigur* că justifică orice speranţe, ţinând seama de calităţile probate, precum şi de conformaţia-i fericita. Ininte de a încheia comentariul, vom recunoaşte nu numai învingătorilor, Muşat şi Betelie, o excelentă formă, dar şi învinşilor, în special lui Monte Gennaro, o strălucită condiţie-Pr. N. Filipescu a proclamat în mod definitiv pe Ideal, drept crack al generaţiei. După izbânda din premiul România, unde fiul lui Ramses dovedise o calitate suficientă ca să merite acest titlu, nu-i mai rămânea pensionarului lui Tulipan decât să ne facă dovada că posedă şi fond, aptitudine contestată de foarte mulţi cunoscători, printe cari — s’o recunoaştem — am fost şi noi. Cu toate acestea, înpotriva acestei credinţe, aprope generale, armăsarul grajdului Schwartz, a demonstrat că e acelaş element redutbil pe toate parcursurile, iar viitorul îi deschide generos porţile pentru orice onorat. Dacă va putea fi ţinut pe picioare, conformația lui imensă inspirând oarecari îngrijoări din acest punct de vedere, credem că fiul lui Ramses va juca un rol covârşitor mai illes în lăuntrul generației sale. Stilul în care a câştigat, pe lângă faptul că i se cerea şi o sarcină ingrată, ca să dea descărcări colegilor de generaţie pe o distanţă unde acest lucru contează enorm, ridică orice dubiu asupra faptului că ne găsim în mod iredutabil nu numai în faţa celui mai bun doi ani, dar avem de a face cu un element excepţional. Ghiaur, net învins de pensionarul lui Tulipan, rămâne desigur cel mai bun cal român al generaţiei şi se anunţă ca, probabil câştigător al Derbiului. Răduţa sfârşind a treia a confirmat faţă de fiul lui Zori de Zi locul ocupat în Blaremberg şi ei îi vom atribui gloria celei mai bune iepe din generaţie, urmând să aibe supremaţia în probele rezervate sexului său. Pr. Brăila a revenit lui Gândul Meu, corect condus de micul Napoleon, Dorothy, şi-a adjudecat handicapul Iaşi, bătând pe Anca şi Stănişoara în ordine. Rus şi Tallos s’au succedat în ordine în premiul Galei, întrecând pe Lețcani. Cocuta a bătut pe Curtici în premiul Parangn, sau mai bine zis Csillag a învins pe Painter. Locarno a încheiat seria victorioșilor din această zi, însușindu-șî handicanii Lotru în contra lui Ramas și Bambina Mia. iH« '^WtEtaKKSaElfe failU. teiSsSig. Rezultatul fectinic Pr Brăila 1200 m. 30.000 lei. T Gândul Meu 40 Napoleon TI Rendezvous 40 D.trescu III. De ce nu? 36 :I. O. Starker jv. T,oice 50 Iorga. N’eplasati: Viforica 3.3 . (Stoica) Farcr 40 (Florea), Lăcrămioara 3. J. (ioa npseuh învârtită 40 (cLitaescu) CrivățR J (Painter). Cântipat: 3, 3, 3/1 lungime Durata • 1’17” 4/10. P. M : 93. 25, 42. 21. Handicapul Iaşi 1300 m, 50.000 lei. T Dorothy 55 J Cockeram II. Anca 45 j. D.trescu III Stănişoara 56 j Golovkin IV. Cosiţa 49 Phillips. Neplasaţi: Puică Mică 45 (Ilincă), Grass Hopper 41 j (C.tinescu), Fata Pupii 40 (O. Stecker). Câștigat: 1, 3/4 2 lungimi. Durata : VV 8/10 P. M. :* 28, 20, 60. Pr Galați 2000 m. 50.000 lei I. Buss 52 Cockeram II Tallos 49 J. Iorga III Leţcaie 54 Csillag IV. Orient 51 Rajcsik. Câștigat: 2 cap. 3 lungimi Durra : 213 8/10. P. M : 17, 20, 18. Pr. Generai Mann 2100 m. 200.000 lei I. Muşat 59 Cockeram II. Monte Gennaro 63 Hofbauer III. Kenyes 63 Gill F IV. Betelie 57 }, R. Cristea HifäSBfiBBnBiüBMi Neplasaţi: Fănuţa 53 J. (Csillag) Vio leta 61 J. (Golovkin). Câştigat: jum, gât. jum lungime. Durata 2’18" P. M. : 15. 25, 25. Pr N. Filipescu 2000 m. 100 000 lei I Ideal 56 Golovkin II. Ghiaur 54 Cockeram III. Răduţa 52. IV. împărat 56 Dragomir Neplasaţi : Sunlight 56 ' (Hofbauer), Murmur 54 (R. Cristea), Rodie 52' (Huszka). : 3.^ Câştigat: gât 3. 3 lungimi Durata: 2’14’ P. M. : 33, 15, 13 Pr. Pardngu 1400 m. 40.000 lei I Cocuţa 56 Csillag II. Curtici 57 j. Paintei HI. Gingaşa 64 Golovkin IV Rescruce 47 j. C.tinescu. Neplasat : Aluniş 47 j (Ilincă). Câştigat : 1, 4, 4 lungimi Durata : 1’32”. P. M. : 16, 12, 14. Handicapul Lutru 1700 m, 40,000 Iei. I. Locarno 51 Iorga II. Ramas 59 j. Stenzl III Bambina Mia 51 Rajcsik IV Mathusaiem 45 3. D.trescu. Neplasaţi : Náthás 61 (Golovkin), Flondoreni 53 3. (Csillag), Radak 46’ (Verdier) Câştigat: 2, 3, 3 lungimi Durata: 1’52” 8/10 P. M. :*39, 16, 22, 18. BUCUREŞTI Olympia — Sparta, 5-1 (1-1). Juventus — Unirea Tricolor. (2-0). Venus — Sp. Stud., 4-0 (1-0). Macahy — C. A. B., 4-1 (2-1). BRAŞOV Brasovia — Olympia, 1-1 (1-0). Coltea — B. M. T. E., 2-1 (1-0). „Colţea (corul) — B. M. T. E., mul), 1-0 (1-0). CLUJ România — C. F. R. 5-0 (2-0). K. A. C. — Academia, 4-5 (2-0). R. M. S. — Hagiilor, 2-0 (1-0). TIMIŞOARA T. M. T. E. — Politechnica, 1-1 (1-1) REŞIŢA U. D. R. — C. A. T. 3-2 (2-2). ARAD Gloria — A. M. T. E. 4-0 (2-0). A. T. E. — Voința Victoria, 2-0 (1-0). PETROŞANI — Chinezul Jiul, 6-3 (4-1). Stăruinţa — C. Sp. Salonic, 5 1 C. A. O. — Amateure, 5-2 (2-1). CRAIOVA Crai-Iovan — Generala, 1-1 (0-1). Rovine — Griviţa — Răsăritul, 1-1 (1-1). In Străinătate PRAGA Sparta — Rapid (Viena) 6-2 (3-2). Finala pentru Cupa Europei Centrale. VIENA Hertha — Wacker, 2-1 (0-0). Austria — Slovan, 2-1 (2-0). Viena — B. A. C„ 5-0 (5-0). BUDAPESTA Sabaria — Ferencváros, 3-1 (0-1). Mare surpriză. MORATORIUL NAŢIONAL Braşov 30 Oct. — Azi s-a disputat în localitate moratoriul naţional (42.000 klm.) fiind câştigat de cap. g. Cristescu. '■*- 1 (1-1). Viaţa în aer liber Rezultatele de Duminică In ORADEA TURNEUL Artiştilor teatrului National din Bucureşti în frunte *** celebra artistă Maria It’iloffi Sodralia de onoare şi profesoara la Conservator Marele succes al trecutei şi actualei stagiuni Sapho Piesă în 5 acte de Daudet A nu se confunda cu piesa clasică „Sapho“ a lui Grilparter In rolurile principale: Celebra artistă MARIA FILOTTA va apare în rolul „Sapho“ şi va desfăşura unmare lux D-nii: A. Pop Marţian, societar al Teatrului Naţional; Gr. Duţulescu, societar al Teatrului Naţional; Gaby Danielopol, Puica Stănescu, Niţescu Valeria, Dumitrescu, Mihail Nicita, Marius, Popa, Miercanu, Tomescu, etc., 1T1NF Utili 1 Noembrie Câmpuso 2 Noembrie 3 Noembrie 4 Noembrie 5 Noembric G Noembric 7 Noembrie N Noembric 9 Noembric 11 Noembrie 12 Noembrie 15 Noembrie 19 Noembrie R.Sărat Focşani l’ecuci Roman Bacău Cernăuţi Dorohoi Botoşani laşi Vaslui Bârlad Fălticeni ... reprezenta pemru prima 1 Turneu al Companiei Jrăbuş DIRECTOR C. TANASE Marile succese bucureştene „ZodiaPortului“ Revista de N. Kiriţescu „Că te fos din Corcoduş“ Revistă de Mircea Radulescu şi Alfred Moşoiu D. C. TANASE Personalul artistic: D-nele: Nataliţa Pavelescu, Tuchy Eremia, Ecaterina Vasiliu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Rozi Rozi; D-nii : C. Tănase, Titu Protopopescu, P. Codruţ, Dan Demetrescu, Em. Şerbănescu, Lorenţ, Giovani, Gh. Ionescu, Burcuş, Veleşteanu. Celebrul Trio Madeline Dela Teatrul Coloseum din Londra Mare montare de Costume şi Decoruri din Paris de la Cassa Goldin & Rottembourg. Cortine de la Folie Bergeres. Director de Scenă C. Tănase* Regizori: I. Petrescu, Ioan Angelescu Orchestră proprie sub conducerea d-lui Al. C. Bărcănascu Ordinea reprezentaţiilor 2 şi 3 Noemb. Calaţi 4 Noemb. Brăila 5 şi 6 Noemb. Calaţi 7 Noemb. Bârlad 8 Noemb. Vaslui 9 şi 10 Noemb. Chişinău 11, 12 şi 15 Noemb. Iaşi 14, 15 şi 16 Noemb. Cernăuţi 17 şi 18 Noemb. Roman 21 şi 22 Noemb. Bacău 25 şi 24 Noemb. P.Neamţ 25 Noemb. Bârlad , 26 şi 27 Noemb. Focşani , 28 Noemb. Ploeşti 29 şi 50 Noemb. Constanţă,, 1 Decemb. Bazargic Jteonat S-val a „RAMPA”