Rampa, noiembrie 1927 (Anul 12, nr. 2932-2956)

1927-11-02 / nr. 2932

i „RAMPA IN TARA­­ * __ iTB I I n IW— Descinderea staglunsl tohra« National flin Cernaufl r,Viforul“ de Barbu Delavrancea N'am greşit câtuşi de puţin a­­bird­ând că venirea d-lui Victor Ion Popa fu fruntea Teatrului .Naţional din Cernăuţi este sortită să readucă pe calea cea bună in­­stituţia şi să înscrie una din pa­ginile cele mai frumoase în viaţa culturala a Bucovinei. Deşi d. Victor Ion Popa a­ luat în primire direcţiunea numai de o săptămână, totuşi d-sa cu un a­­vânt tineresc care merită numai la ude a izbutit să dea o nouă infa­­tţşare teatrului. Publicul cernăuţean a văzut şi a simţit acest lucru Sâmbătă seara la deschiderea stagiunei. In câteva zile d. Popa a pus în aplicare o şerie de inovaţii pe cât de folositoare pe atât de bine alese pentru a transforma aspectul in­trării şi interiorului sălii. Flaierul de la intrare a fost despărţit printr’un grilaj de casa de bilete, aşa că pe viitor sunt ex­cluse aglomeraţiile de public, cari prin sgomotul ce fac turbură îi­­ceputul spectacolului. In sală, în foager, în coridoa­rele de sus dela loji şi în cele de jos de la parter s’au aşezat co­voare cari pe lângă că dau o înfă­ţişare de curăţenie teatului, învă­­lite şi sgomotul paşilor. Bustul lui Liciu, puternic ilu­minat, atrage privirile tuturor la intrare, reţeaua electică reparată dă posibilitatea ca sala şi foaye­­rele să fie plăcut iluminate, ordi­nea perfectă şi curăţenia au tran­sformat interiorul într-o sală po­­chetă. Teatrul nostru a luat o înfăţi­şare tinerească, iar publicul pă­şeşte înăuntru cu încredere şi cu voe bună. Sâmbătă seara la deschiderea stagiunei un public numeros, com­pus din reprezentanţii vieţei cul­turale cernăuţene, şefii autorită­ţilor civile şi militare, reprezen­tanţii minorităţilor, studenţimea, tinerescul şcolar, etc., au umplut plină la ultimul loc sala teatrului. CUVÂNTAREA D-LUI VIC­TOR ION POPA Inainte de a se începe piesa, d.­­Victor Ion Popa — primit cu o călduroasă manifestaţie de către public — a ţinut o scurtă cuvân­tare. D-sa spune că aşa după cum tradiţia cere o piesă origi­nală la deschiderea stagiunei, tot astfel tradiţia cere şi o cuvântare. Urează ”bun venit“ spectatorilor Şi arată că după stagiunea din anul trecut, care ai avut atâta răsunet în rându­rile publicului cernăuţean, teatrul are şi mai multe obligaţii anul a­­cesta. Vom consuma energie, dra­goste de meserie şi entuziasm pen­tru a continua în bune condiţiuni cele înfăptuite de d. Dragoş Pro­­topopescu, fostul director al Tea­trului Naţional. Intr’un oraş ca Cernăuţii, pro­gramul de activitate al unui tea­tru naţional trebuie să se învârte în preajma împăcărei diferitelor naţionalităţi pe terenul artei. De pe scena Teatrului Naţional în­tindem arta ca o ramură de măslin. Dacă sforţările noastre vor avea soui nu succes, o va spune viitorul. Publicul să primească însă stră­daniile noastre aşa după cum !Domnul a primit cei doi bani ai polduvei sărace. SPECTACOLUL După cuvântarea d-lui Victor Ion Popa a urmat reprezentaţia. „Viforul“ aminteşte publicu­lui cernăuţean momentele de înăl­ţare sufletească din vara anului 1911, când marele artist Petre Li­ciu, alături de Maestrul Nottara şi înconjurat de o pleiadă de ar­tişti fruntaşi: Iancu Petrescu, Ti­na Barbu, Beliot, Olimpia Bâr­san, Atanasescu, etc., au jucat tri­logia lui Delavrancea pe scena teatrului nostru. Pentru pioasa amintire a acelor vremuri, artiştii teatrului nostru s’au străduit — în mare parte cu succes — să asigure o bună inter­pretare piesei. Partea mare de merit d-lui Au­rel I­ Maican, directorul de sce­nă, care a valorificat încă odată frumoasele sale calităţi de cali­­zator pe tărâmul teatral. Fără ca să denatureze caracte­rul de romantism al acestei piese *— cu voevozi, boeri, atmosferă ar­haică și costume bogate — a in­­­filtrat totuși în jocul actorilor pionieră de perfect naturalism. D-sa a avut un excelent colabo­rator în persoana d-lui George Löwendhal — pictorul scenograf al teatrului. Amândoi au colin­dat mănăstirile din Bucovina şi locurile prin cari au trăit voe­­vozii noştri, culegând cele mai ve­ridice inspiraţii asupra montării în atmosfera timpurilor de altă dată. Montarea a fost una din cele mai impresionante din câte am vă­zut la teatrul nostru. Pentru toa­te locurile de acţiune ale piesei directorul de scenă, ajutat de pictorul scenograf ne-au dat de­coruri plastice. Curtea castelu­lui din Suceava ca şi interiorul îdin actele III şi IV oglindeau in­fluenţa stilului gotic în epoca lui Ştefan cel Mar­e, cu pridvoarele din alte vremuri, cu bolţile şi fe­restrele ogivale şi cu picturile după culoarea timpului. Actul II care cere după indi­caţiile autorului să redea un lu­miniş din munţi a fost admirabil realizat prin aceste decoruri plas­tice, atât de apropiate de impre­sia realităţii. Dar nu numai decorurile au corespuns adevărului istoric, ci şi costumele fastuoase, lucrate în atelierele teatrului după descrie­­rele din cronici. In ceea ce priveşte montarea d. Aurel Maican ca şi d. George Löwendhal] pot fi siguri că au smuls admiraţia neprecupeţită a publicului. V­iforul” constitue o izbândă pentru d. Maican, de­oarece o bună parte din interpreţi n’au făcut notă discordantă. In primul rând ne oprim asu­pra d-lui Ovid Brădescu care bine fixat asupra concepţiei ce trebuia să dea personagiului, a jucat pe Ştefăniţă, fiind însufle­ţit de pulsarea vieţii de la înce­put şi până la sfârşit. Rolul este dificil de­oarece incoherenţele stărilor sufleteşti cari zbuciumă pe Ştefăniţă par neverosimile. Perfect realizată a fost şi in­terpretarea d-lui Nae Bulandra în Arbore. D-sa prin mijloace sincere a redat bunătatea şi re­semnarea bătrânului boer în pri­mele două acte, iar în marea scenă din actul III a fost zgudui­tor, găsind accente de puternică emotivitate. Minunată achiziţie a făcut tea­trul nostru cu d. Anastasiad, care în Corabăţ ne-a dat monu­mentala figură a unui bătrân boer, tăiat par’ca într’un bloc de piatră. Atitudini măreţe şi verb înfiorat de căldură au concurat ca noul nostru artist să câştige publicul cernăuţean, care de alt­fel l-a răsplătit cu aplauze la scenă deschisă. D-na Getta Kerenbach prea puţin cunoscută în trecuta sta­giune ne-a arătat în Oana că teatrul din Cernăuţi are un ele­ment femenin de forţă. D-sa posedă resurse intense dramatice şi o dicţiune impeca­bilă. Scenele de nebunie le-a ju­cat cu o rara virtuositate artis­tică, şi cu atâta emotivitate că a umezit mulţi ochi. D-ra Medince Şaban dozân­­du-şi temperamentul de care dis­pune a caracterizat în linii si­gure pe Doamna Tana. D-na Antoinette Călinescu (contele Simschi) s’a menţinut în linia onorabilă a ansamblului. Cât se poate de reuşită a fost figura lui Mogârdici jucat de d. Virgil Codrea. D-sa a avut hu­mor comunicativ şi un mare me­ci, Varvara SALA Am remarcat în sală: ă,na şi a, ge­nevei Florescu, ă.na şi d. Demetrescu inspector general al Siguranţei, Boian Flondor prefectul poliţiei, General Con­stantin, deputat Tiatică, d.na şi d. prof. universitar Procopovici, d.na şi d. pro­­fesor univ. Max Bacman, d. Iosif Nd. K­rjde­tAdevărul), Floroiu (Universul’), Eusebie llotinceanu fost senator, Vosi­­le Bolocan, d.na şi d. prof. univ. Tar­­novschi, d.na şi dd. colonel Miron, co. Ionel Buricescu, d.na şi­ d. col. Geor­­gescu cu d.rele, d.na şi d. colonel Gri­­gorescu. Eugen Popovici, colonel Du­­mitrescu, d.na şi d. prof univ. Vasile Grecu d.na şi d. prof. univ. Radu Sbie­­ra Consilier Comunal Balmaş, dr.­niversităţii, d. Ilasievici prim preşe­­dinte al Tribunalului, Marini inspec­­tor general al P. T. T. dm Wolberg consulul german, profesor Palamares­­cu, colonel Ignat, d. Ilionel, dr. Stoian, dr. Iosopescu, d. Vitencu dir. liceului real, d.na şi d. dr. Moga, prof. univ. Leca Morariu, d. Vasile­ Ţurcanu, d. Locinovici consulul polon, d.na şi d. LUi Bulandra d.na şi d. Zirra direc­­torul Conservatorului, d. Pridie, d. Po­pestu directorul băncii Franco.Româ­­ne, d. Erast Torangul consilier comu­­nal, d.na și d. avocat Vânătu consilier comunal, d. dr. Patraş, d. Pavel profe­­sor conservator, Telesen prof. conser­­vator, d. maior Topâr­lan,, d.na și d. prof. Huţan, d.na Brădescu, d.na şi a. prof. Loghin , căpitan Grigorcea, d. căpitan Costiv­ea­nu, d. prof. Mandiuc, d. prof. Ilat­iu, d.na şi d. Panaitescu sub.şeful Siguranţei, d.na Löwendhal, d. prof. Mordan, d.na şi d. Rossignon, d prof. Năstase, Radu Cosmin, d. prof. Zub, d. Borvizeanu directorul băncii româneşti, d.na şi d V. Teodorescu ziarist, d. Iancu Constantin d.na şi d. prof. Sav­a Arbore, d. Florea Lupu, d. prof Th. Balan, d. inspector şcolar Iliuţ, djra Silviu Fulda, d.na şi d. Em. Cososchi, d.na şi d. Mironescu, Locot. Cazacu, Locot Sturze inspector şcolar Trodan, d.ra Bally Grigorovici, d. Co­­robăţ Ziarist, d. Drozdovichi, d.na şi d. ■prof. V Gherasim, d. Nedwled direc­­torul prefecturei de poliţie,­­inspector Cucinschi, Dragoş Vitencu, Criş­ mea­­nu, etc, etc. Pipeştl Sâmbătă, 29 crt. s'a deschis ma­rele teatru Odeon proprietatea d.lor Halmshon şi G Bogdan. Ace­­t tea­­tru va putea adăposti aproape 100 de spectatori Regretăm faptul că propr­ie­­tarii teatrului nu­ au luat în seamă propunerea d.lui Ionescu Lungu de ai da numele lui Caragiate . A luat fiinţă în oraşul nostru o nouă grupare culturală, sub denumi­rea de „salem Alchenx." Conducă­torul acestei grupări e d Matei Ser­­mano •­ wnaaBia»aigBBai»g3M. JuacnaaKt D, OVID BRADESCV r» M m r* n Roman IMPORTANTE DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN JUDE­ŢUL ROMAN Cinci staţiuni neolitice sunt date la iveală. — Obiectele găsite După cum am anuţat într o co­respondenţă trecută, în judeţul Ro­man s’au făcut de curând desco­periri de cea mai mare însemnă­tate pentru studiul preistoriei în ţara noastră­ Lucrările, începute de către învăţătorul Atudorei, di­rectorul şcolii primare din Hân­­dreşti (jud. Roman) la 25 iulie a. c., au dat rezultate neaşteptate. O adevărată comoară de ceramică, unelte şi statutele a fost dată la iveală. Descoperirea primei staţiuni s’a făcut întâmplător de către elevul de liceu A. Luca, la locul numit Balta", din vecinătatea Trân­­dreştilor. Este vorba de o aşa zisă căldare marină în jurul căreia se pot posta obiectele timp îndelun­gat. O altă staţiune a fost găsită la mică depărtare. Odată lucrările începute în a­­ceastă direcţie ele au continuat cu sărguinţă şi datorită muncii perseverente depuse d­r. Atudo­rei, astăzi sunt cunoscute cinci sta­­ţiuni preistorice neolitice, din cam două sunt situate în judeţul Iaşi (com. Busne Cristeşti). Toate aceste staţiuni sunt în­conjurate de dealuri sarmatice cu urme de calcar satulatic şi argile, având şi frumoşi cristali moclaţi de gips. Straturile de pământ au fost răscolite până la o adâncime de 2 m. 50. La 2 m. s’a găsit o vatră de foc. In fundul acesteia s’au gă­sit obiectele. Ceramica este reprezentată prin multe vase de forme şi desemne diferite. Parte din aceste vase sunt arse. Ornamentaţia este li­niară geometrică şi întrece pe a­­ceia a vasului găsit la Cucutenti. Motivele mai des întâlnite sunt meahdra şi spirala. Ca unelte, pa­tru topoare de silex lustruit. Alte obiecte: un idol reprezentând un cap de pasăre sau de şarpe, un corn de Bos Primigenus, maxila­­arul inferior al unui mistreţ, o statuietă steatofigică, având adică pieptul şi coastele reprezentate anormal, cochilii de melci, cochilii de scoici şi fusaiole. Printre aces­tea, oase de animale, aşchii de cre­mene şi cărbuni. Nici o urmă de mobilier. . D. A­­udorei a încunoştinţat Universitatea? d­in ■laşi de descope­ririle făcute: M. B. CLUJ Premierele Teatralei Naţional „Ciauco“, tragedie in 5 acte, de Ercolle Luigi Morseili. Tălmăcită de d-l Prof. Al. Marcu „Glauco”ne aduce în plin tea- soartă atât de tragică, murind au­­rul romantic, în care eroul e purtat de valul unei credinţi pu­ternice, exaltate, că el e chemat să aibe un alt destin, destin de rege, din pescar sărac de Sicilia. Şi se lasă dus de acest val, fără să-i pese că în urma lui rămâne o fiinţa dragă, naivă şi devotata, Scilla, care numai lui i se în­chină, şi numai pe dânsul îl aş­teaptă. Scilla nu crede în destinul de rege al lui Glauco. Un castel de rege pentru un pescar? Aşa castel numai o vrăjitoare îl poate vrăji, dar nu mâini neputincioase de umil muritor. Ea cearcă să-l reţie de la o călătorie îndepărtată. Dar în zadar. El ascultă chemarea fi­­rei. Scilla nu credea, că se poate îndrăgi visul mai mult de­cât o fiinţă vie. Glauco ajunge rege, şi au-i ajunge atâta, — el vrea să devie şi nemuritor. Pentru asta trebuie să smulgă o sărutare Zei­ţei Circea, care tot preface adora­torii ei, în dobitoace cu coarne şi patru picioare. Şi în împărăţia Zeiţei­ Circe, Glauco ese biruitor: sărutarea şi-o ia, şi vrea să plece îndată la Scilla lui, fără să-i pese că a a­­prins dragostea şi gelozia în ini­ma zeiţei Circe, care răzbună­toare rupe firul vieţei Seillei. In­tr’adevăr când Glauco se întoarce ri­ a evidenţiat o excelentă die­ în patrie, îşi găseşte iubita mpar­­tiune. 1 tă, s’a aruncat în mare, în desnă-Din ansamblul numeros notăm J dejdea prea lungei aşteptări. A- pe d-nii: lîie Cernea (Cătălin), cum­ Glauco vrea aceiaşi moarte, Rovinţescu — cât se poate ele bi­ne în Moghilă, — Th. Păunescu, Al. Mitrie, V. Lăzărescu, D. Mleşnilă, Sireteanu, Cozoban, etc­— dar e nemuritor, aşa că nici apa, nici pumnalul nu-l pot u­­cide. De aceia înlănţuit de trupul iubitei sale moarte, se zvârle de pe stâncă în mare, ca’n fundul ei să continuă să-şi plângă durerea. « In tragedia aceasta sunt şira­guri întregi de gândiri înaripate, îndrăzneţe, profunde, înfăţişate in icoane strălucitoare, redate în ver­suri albe, ca o armonioasă po­­lemă în proză. Publicul a fost câştigat uşor pentru această tragedie, prin fap­tul că toate calităţile ei lirice şi dramatice, au fost puse în lumina şi valorificată de directorul de scenă, d. Victor Bumbeşti, de la Teatrul Naţional din Bucureşti, care a cunoscut personal pe regre­tatul autor al piesei, pe Ercolle Mandicevschi directorul biblotecei al lt .Luigi Morseili, care a avut o o zi înainte de premiera operei lui dramatice, şi de consacrarea marelui ei succes, de către publi­­cul italian, întreg prisosul poetic al tra­gediei, se oglindeşte în scene de un pitoresc neobişnuit, pe scena Naţionalului din Cluj, o punere în scenă, stilizată, de un mare efect teatral. Mai ales actul al doilea în pa­latul zeiţei Circe, a fost o reali­zare artistică superioară, ca fast, gust şi armonie de culori. D. Petre Bulandra, în „Glau­co“ a vut patosul necesar acestui rol. Regretăm numai, că la sfâr­şitul piesei, când dramatismul scenei e la punctul culminant, in­terpretul e parcă obosit, sleit de puteri, aşa că-i lipseşte glasul de o mare amploare, suflul eroic, şi plasticitatea atitudinilor pentru această tragedie cu aspect clasic. A plăcut d-na Lelica Bănuţiu, în Scilia, împrumutând acestui rol şi graţie şi frumuseţă, dar nu şi ingenuitatea necesară. Căci în actul întâi când a rămas singura şi vorbea numai cu păpuşa ei în lungul monolog, cu trecerile ei brusce de la veselie naivă (dar forantă) la melancolie, cu staca­­tele inutile, — îți amintea scena nebuniei Ofeliei d­in Hamlet. Fără nici un cusur, cu’n joc înfrigurat, pasionat,­­ cu’n glas cald, vibrant, d-na GLia Sandri- Butania ne-a dat pe seducătoarea zeiţă Circe. Distinsă, d-na Criveţeanu în Lachezis, drăgălaşe d-ra Viorica Poruţiu în Clotto. Bine şi în notă, d-ra Marcella Borşa în Atropo. O preferăm cu capul de mort în ac­tul al doilea, de­cât cu capul de sirenă din actul întâi D. Florea Simionescu în For­­chis, a fost o canalie incorigibilă. Excelent ansamblul de pescari din care s-au desprins figurile domnilor Mişu Ştefănescu şi D. Constantinescu. Impresionante au fost tânguirile păstorului cântă­reţ (d. Nae Dumitriu), în faţa ca­davrului iubitei Scilla. A fost una din reprezentaţiile cele mai îngrijite de când există Teatrul Naţional la Cluj LEONARD PAUKEROW RaTIPA-SPORT Alergările de la Kutasa Ziua XV-a - Duminică 30 Octombrie 1927 Una­­din cele mai interesante re­uniuni ale anului sportiv, o con­stitue desigur ziua premiilor Ge­neral Manu și Filipescu. Primul e chemat să dea revanșa învinşilor din Arcul de Triumf, iar ultimul sa consacre pe cel mai bun doi ani. Şi rar aceste ciocniri au stâr­nit mai mult interes ca acuma. Succesele în aceste probe, dispu­tate cu îndârjire de cele două mari grajduri, Marghiloman şi Schwartz, s’au împărţit în mod egal înte ele. Casa ca tricoloră a recoltat proba care se adresa vâstnicilo, cea mai bine alocată de altfel, iar grajdul Schwart pe aceia rezervată tine­rei generţii. Ca semnificaţie spor­tivă şi unul şi celălalt sunt deo­potrivă de importante, ambii câş­tigători furnizându-ne cheile res­pective ale curselor clasice de la anul.­­ Vom începe cu bătrânii. După cum prevăzusem, Muşat a repurtat o strălucită victorie şi care-l a­­runcă în mod autoritar în frun­tea trei anilor, ce şi-au disputat cu înverşunare titlul de-a lungul celor două campanii. Stima în care ţinusem pe acest produs al Albatrosului şi-a găsit o deplină realizare şi suntem convinşi că la anul, nimic nu i se va refuza din colecţia premiilor clasice. Progre­sul continuu manifestat de fiul li.­ Zori de Zi nu credem că va în­ceta la valoarea de Dumineca, su­ficientă totuşi ca să justifice orice pretenţiuni. Suntem siguri pe de altă parte, că dacă alergarea nu ar fi fost lipsită de tain, biruinţa pensionarului lui Pinka ar fi fost mai impresionantă. Aşa cum s’a petrecut cursa, nu aduce nici o surpriză în faptul că flyeri con­sacraţi ca Monte Gennaro şi Fé­nyes, s’au găsit la sosire pe o dis­tanţă şi un parcurs inadmisibil lor şi încă în imediata apropiere a lui Muşat. Intr’o dispută severă locul lor ar fi fost mult mai de­parte, iar victoria lui Muşat mai categorică. Interesant de relevat e faptul că­­Voneta şi Fănuţa, pre­­feritele primilor jockey ai grajdu­rilor respective, au sfârşit ulti­mele. Cu acest prilej fiica lui Ras­cal a dovedit ca nu ar fi avut nici un amestec la sosire în premiul Arcului de Triumf, când rămăsese la start. Produsul herghelie* Şasea credem că şi-a încheiat cu acestt prilej cariera curselor, ur­mând să plece acolo unde desigur* că justifică orice speranţe, ţinând seama de calităţile probate, pre­cum şi de conformaţia-i fericita. Ininte de a încheia comentariul, vom recunoaşte nu numai învin­gătorilor, Muşat şi Betelie, o ex­celentă formă, dar şi învinşilor, în special lui Monte Gennaro, o stră­lucită condiţie-Pr. N. Filip­escu a proclamat în mod definitiv pe Ideal, drept crack al generaţiei. După izbânda din premiul România, unde fiul lui Ramses dovedise o calitate su­ficientă ca să merite acest titlu, nu-i mai rămânea pensionarului lui Tulipan de­cât să ne facă do­vada că posedă şi fond, aptitu­dine contestată de foarte mulţi cunoscători, printe cari — s’o re­cunoaştem — am fost şi noi. Cu toate acestea, înpotriva acestei credinţe, aprope generale, armă­sarul grajdului Schwartz, a de­monstrat că e acelaş element redu­­tbil pe toate parcursurile, iar vii­torul îi deschide generos porţile pentru orice onorat. Dacă va pu­tea fi ţinut pe picioare, conforma­­ția lui imensă inspirând oarecari îngrijoări din acest punct de ve­dere, credem că fiul lui Ramses va juca un rol covârşitor mai il­les în lăuntrul generației sale. Sti­lul în care a câştigat, pe lângă faptul că i se cerea şi o sarcină ingrată, ca să dea descărcări cole­gilor de generaţie pe o distanţă unde acest lucru contează enorm, ridică orice dubiu asupra faptu­lui că ne găsim în mod iredutabil nu numai în faţa celui mai bun doi ani, dar avem­ de a face cu un element excepţional. Ghiaur, net învins de pensionarul lui Tuli­pan, rămâne desigur cel mai bun cal român al generaţiei şi se a­­nunţă ca, probabil câştigător al Derbiului. Răduţa sfârşind a treia a confirmat faţă de fiul lui Zori de Zi locul ocupat în Blaremberg şi ei îi vom atribui gloria celei mai bune iepe din generaţie, ur­m­ând să aibe supremaţia în pro­bele rezervate sexului său. Pr. Brăila a revenit lui Gândul Meu, corect condus de micul Napoleon, Dorothy, şi-a adjudecat handi­capul Iaşi, bătând pe Anca şi Stănişoara în ordine. Rus şi Tallos s’au succedat în ordine în premiul Gale­­i, între­­când pe Lețcani. Cocuta a bătut pe Curtici în premiul Parangn, sau mai bine zis Csillag a învins pe Painter. Locarno a încheiat seria vic­torioșilor din această zi, însușin­­du-șî handicanii Lotru în contra lui Ramas și Bambina Mia. iH« '^WtEtaKKSaElfe failU. teiSsSig. Rezultatul fectinic Pr Brăila 1200 m. 30.000 lei. T Gândul Meu 40 Napoleon TI Rendezvous 40 D.trescu III. De ce nu? 36 :I. O. Starker jv. T,o­ice 50­­ Iorga. N’eplasati: Viforica 3.3 . (Stoica) Fa­­rcr 40 (Florea), Lăcrămioara 3. J. (ioa npseuh învârtită 40 (cLitaescu) Crivăț­­R J (Paint­er). Cântipat: 3, 3, 3/1 lungime Durata • 1’17” 4/10. P. M : 93. 25, 42. 21. Handicapul Iaşi 1300 m, 50.000 lei. T Dorothy 55 J Cockeram II. Anca 45 j. D.trescu III Stănişoara 56 j Golovkin IV. Cosiţa 49 Phillips. Neplasaţi: Puică Mică 45­­ (Ilincă), Grass Hopper 41 j (C.tinescu), Fata Pupii 40­­ (O. Stecker). Câștigat: 1, 3/4 2 lungimi. Durata : V­V 8/10 P. M. :* 28, 20, 60. Pr Galați 2000 m. 50.000 lei I. Buss 52 Cockeram II Tallos 49 J. Iorga III Leţcaie 54 Csillag IV. Orient 51 Rajcsik. Câștigat: 2 cap. 3 lungimi Durra : 2­13­ 8/10.­­ P. M : 17, 20, 18. Pr. Generai Mann 2100 m. 200.000 lei I. Muşat 59 Cockeram II. Monte Gennaro 63 Hofbauer III. Kenyes 63 Gill F IV. Betelie 57 }, R. Cristea HifäSBfiBBnBiüBMi Neplasaţi: Fănuţa 53 J. (Csillag) Vio leta 61 J. (Golovkin). Câştigat: jum, gât. jum lungime. Durata 2’18" P. M. : 15.­ 25, 25. Pr N. Filipescu 2000 m. 100 000 lei I Ideal 56 Golovkin II. Ghiaur 54 Cockeram III. Răduţa 52­­. IV. împărat 56 Dragomir Neplasaţi : Sunlight 56 ' (Hofbauer), Murmur 54 (R. Cristea), Rodie 52­­' (Huszka). : 3.^ Câştigat: gât 3. 3 lungimi Durata­: 2’14’­ P. M. : 33, 15, 13 Pr. Pardngu 1400 m. 40.000 lei I Cocuţa 56 Csillag II. Curtici 57 j. Paintei HI. Gingaşa 64 Golovkin IV Rescruce 47 j. C.tinescu. Neplasat : Aluniş 47 j (Ilincă). Câştigat : 1, 4, 4 lungimi Durata : 1’32”. P. M. : 16, 12, 14. Handicapul Lutru 1700 m, 40,000 Iei. I. Locarno 51­­ Iorga II. Ramas 59 j. Stenzl III Bambina Mia 51 Rajcsik IV Mathusaiem 45 3. D.trescu. Neplasaţi : Náthás 61 (Golovkin), Flondoreni 53 3. (Csillag), Rad­ak 46­­’ (Verdi­er) Câştigat: 2, 3, 3 lungimi Durata­: 1’52” 8/10 P. M. :*39, 16, 22, 18. ­ BUCUREŞTI Olympia — Sparta, 5-1 (1-1). Juventus — Unirea Tricolor. (2-0). Venus — Sp. Stud., 4-0 (1-0). Macahy — C. A. B., 4-1 (2-1). BRAŞOV Brasovia — Olympia, 1-1 (1-0). Coltea — B. M. T. E., 2-1 (1-0). „Colţea (corul) — B. M. T. E., mul), 1-0 (1-0). CLUJ România — C. F. R. 5-0 (2-0). K. A. C. — Academia, 4-5 (2-0). R. M. S. — Hagiilor, 2-0 (1-0). TIMIŞOARA T. M. T. E. — Politechnica, 1-1 (1-1) REŞIŢA U. D. R. — C. A. T. 3-2 (2-2). ARAD Gloria — A. M. T. E. 4-0 (2-0). A. T. E. — Voința Victoria, 2-0 (1-0). PETROŞANI — Chinezul Jiul, 6-3 (4-1). Stăruinţa — C. Sp. Salonic, 5 1 C. A. O. — Amateure, 5-2 (2-1). CRAIOVA Crai-Iovan — Generala, 1-1 (0-1). Rovine — Griviţa — Răsăritul, 1-1 (1-1). In Străinătate PRAGA Sparta — Rapid (Viena) 6-2 (3-2). Finala pentru Cupa Europei Centrale. VIENA Hertha — Wacker, 2-1 (0-0). Austria — Slovan, 2-1 (2-0). Viena — B. A. C„ 5-0 (5-0). BUDAPESTA Sabaria — Ferencváros, 3-1 (0-1). Mare surpriză. MORATORIUL NAŢIONAL Braşov 30 Oct. — Azi s-a dis­putat în localitate moratoriul na­ţional (42.000 klm.) fiind câştigat de cap. g. Cristescu. '■*- 1 (1-1). Viaţa în aer liber Rezultatele de Duminică In ORADEA TURNEUL Artiştilor teatrului National din Bucureşti în frunte *** celebra artistă Maria It’iloffi Sodralia de onoare şi profesoara la Conservator Marele succes al trecutei şi actualei stagiuni Sapho Piesă în 5 acte de Daudet A nu se confunda cu piesa clasică „Sapho“ a lui Grilparter In rolurile principale: Celebra artistă MARIA FI­LOTT­A va apare în rolul „Sapho“ şi va desfăşura un­­mare lux D-nii: A. Pop Marţian, societar al Teatrului Naţional; Gr. Duţu­­lescu, societar al Teatrului Na­ţional; Gaby Danielopol, Puica Stănescu, Niţescu Valeria, Dumi­­trescu, Mihail Nic­ita, Marius, Popa, Miercanu, Tomescu, etc., 1T1NF Utili 1 Noembrie Câmpu­so 2 Noembrie 3 Noembrie 4 Noembrie 5 Noembric G Noembric 7 Noembrie N Noembric 9 Noembric 11 Noembrie 12 Noembrie 15 Noembrie 19 Noembrie R.­Sărat Focşani l’ecuci Roman Bacău C­­ernăuţi Dorohoi Botoşani laşi Vaslui Bârlad Fălticeni ... reprezenta pemru prima 1 Turneu al Companiei J­răbuş DIRECTOR C. TANASE Marile succese bu­­cureştene „Zodia­­Portului“ Revista de N. Kiriţescu „Că­ te fos din Corcoduş“ Revistă de Mircea Radul­escu şi Alfred Moşoiu D. C. TANASE Personalul artistic: D-nele: Nataliţa Pavelescu, Tuchy Eremia, Ecaterina Vasi­­liu, Violeta Ionescu, Lizica Pe­trescu, Rozi Rozi; D-nii : C. Tănase, Ti­tu Protopopescu, P. Codruţ, Dan Demetrescu, Em. Şerbănescu, Lorenţ, Giovani, Gh. Ionescu, Burcuş, Veleşteanu. Celebrul Trio Madeline Dela Teatrul Coloseum din Londra Mare montare de Costume şi Decoru­ri din Paris de la Cassa Goldin & Rottembourg. Cortine de la Folie Bergeres. Director de Scenă C. Tănase* Regizori: I. Petrescu, Ioan Ange­­lescu Orchestră proprie sub conduce­rea d-lui Al. C. Bărcănascu Ordinea reprezentaţiilor 2 şi 3 Noemb. Calaţi 4 Noemb. Brăila 5 şi 6 Noemb. Calaţi 7 Noemb. Bârlad 8 Noemb. Vaslui 9 şi 10 Noemb. Chişinău 11, 12 şi 15 Noemb. Iaşi 14, 15 şi 16 Noemb. Cernăuţi 17 şi 18 Noemb. Roman 21 şi 22 Noemb. Bacău 25 şi 24 Noemb. P.­Neamţ­­ 25 Noemb. Bârlad­­ , 26 şi 27 Noemb. Focşani , 28 Noemb. Ploeşti 29 şi 50 Noemb. Constanţă,, 1 Decemb. Bazargic Jteonat S-va­l a „RAMPA”

Next