Rampa, iulie 1928 (Anul 13, nr. 3129-3154)

1928-07-01 / nr. 3129

­­I — ■ INFORMATIUNI !Savoy Jazz de la Londra sub conducerea lui Teddy Sinclair a dat joi ultimul concert la Viena. La teatrul In der Josefstadt din Viena obţine mare succes comedia lui Caillavet şi de Flers: Măgarul lui Buridan. LEON ADOLPHE Str. Lipscani 51 Specialist în costume-tailleur şi mantouri de voiaj Bar-Kochba invită pentru Du­minică 1 Iulie a. c. pe toţi membrii a lua parte la excursion*, orga­nizată la Grădiştea. Locul de în­tâlnire va fi pe peronul gării Fi­­laret la ora 7 dimineaţa precis. rA apărut ! Zgomotul uzinelor de Simona Basarab­ ­ Volumul se află în depozit ge­neral la librăria Franco-Româ­­nă, B-dul Elisabeta No. 30 şi se găseşte de vânzare la toate li­brăriile din ţară. Noua operi a lui Richard Strauss „Elena Egipteanca" obţine mare succes la Viena. Rolul titular e interpretat de Vera Schmartz. „ Cumpăraţi in ziua cărţii o carte Românească.­­ Opera din Viena reia opera Wagner „Tanhauser". Comedia lui Molnár „Teatru în Castel" a fost reluată la Lessing Theater din Berlin. Opera din Berlin a reluat „Tru­badurul“ de Verdi. In cursul lunei Iulie va fi o sta­giune Verdi la Opera din Dresda.­­- ———— La Deuthes Volkstheater s'a ju­cat pentru a 100-a oară comedia: „Garten Eden” jucata la noi sub titlul (Paradisul). Criza cărţii româneşti nu poate­­fi măturată de­cât prin draft ost­ia cu care publicul va ajuta pe cerce­taşi să răspândească cărţi bune ro­mâneşti. La Burgtheater din Viena se reia Heidelbergul de altă dată de W. Mayer Forster într’o montare totul cu noua. A apărut numărul pe luna iulie al „Revistei spiritiste” fondată de Ing. C. Stănulescu. Autorul dramatic italian Rosso de San Secondo lucrează la o nouă tragedie. Dacă fiecare fumător ar fa banii tutunului de pe o săptă­mână pe o carte bună, nu ar mai exista criza cărţii româneşti Compania italiană Turinate va juca în turneu în toată Italia piesa lui Cortidini „Iuliu Cezar”. La Milano va fi jucată la tea­trul dal Verme. Emma Gramatica va juca în curând la Milano piesa lui Shaw „Profesiunea d-rei Warren”. In ziua cărţii, legătura­­dintre cititor şi carte capătă înţeles de sărbătoare. Ansamblul de la Scala din Jano a dat o reprezentaţie „Boema” la Budapesta. Mi­cu Mildred Davis, soţia renumitu­lui artist al ecranului Harold Lloyd, vorbeşte despre tovarăşul ei de viaţă, în revista „Realitatea Ilustrată” No. 24, care a apărut azi. Opera Populară din Viena re­prezintă în serii vechea operetă a lui Strauss „Sânge vienez”. La Budapesta va fi în curând o stagiune lirică italiană organizată sub auspicile autorităţilor ita­liene. La Viena s’a reluat la Opera Populară, opera lui Nicolai, „Ne­vestele vesele din Windsor”. In urma unui angajament inter­­venit între revista „Cinema" şi „FUmul Meu", ambele publica­­ţiuni vor apare de acum înainte în mod alternativ, în fiecare Sâmbă­tă. Deci în ziua de Sâmbătă, 30 Iunie apre revista „Cinema", ur­mând apoi în ziua de Sâmbătă, 7 Iulie, filmul Meu" şi aşa mai de­parte. Dacă banii dintr’o zi de curte daţi de zeci de mii de oameni ar încuraja nu rasa cailor ci cartea românească, Victoria ar întrece ori­ce aşteptare. Compania dramatică teatrul Nostru va reprezintă în actuala stagiune „Presidenta” comedie de Hennequin şi Weber. Teatrul Naţional va monta în viitoarea stagiune ,,Om şi supra om’’ de G. Bernard Shaw. Rolul principal va fi jucat de d-1 Romald Bulfinschi Piesa va fi pusă în scenă de d-1 Soare Z. Soare. Opera Română va relua repeti­ţiile la 1 August. Oper­e, d-lui Sabin Drăgoi „Nă­pasta’’ va fi reluată în viitoarea stagiune a Operei Române. Teatrul Naţional va reprezintă în viitoarea stagiune „Romeo şi Julietta” de Shakespeare. „Noapte Dona“... schiţe uşoare de A. d­e Heru­ lui încurajaţi pe prin ziua cărţii tura românească, cercetaşii încurajează tare cuL Festivitatea de la Şcoala superioară de Comerţ a României la Salonic Românii din Salonic au sim­ţit o deosebită bucurie în ziua de 17 iunie a. c., când a avut loc serbarea de fine de an a şcoalei comerciale a României din Salonic. In anul acesta, serbarea a a­­vut un caracter de o rani mare solemnitate, prin faptul că au luat parte şi reprezentanţi ai autorităţilor superioare gre­ceşti din Salonic­ Au luat parte la această ser­bare, pe lângă d. consul gene­ral al României I. Ciuntu, d. Lecos, care reprezintă pe d. Guvernator general Calavras, d. colonel Giogea din partea co­mandamentului superior al ar­matei, consulul Albaniei, d. dr. Const. Dan şi numeroşi membri ai comunităţii române din Sa­lonic.­­ Intr’o atmosferă caldă şi pli­nă de însufleţire, d. director al şcoalei C. Secelea, a început cuvântarea sa, arătând care este rolul şcoalei în cadrul so­cial, economic şi politic. Şcoala Comercială din Salonic, în spe­cial, are menirea de a da o cul­tură economică tinerelor vlă­stare ale Românilor din Mace­donia, pentru ca odată eşiţi din şcoală să se poate avânta pe te­renul practic comercial. Fanfara şcoalei a cântat, a­­poi, imnul naţional român şi cel grecesc. Elevii şcoalei au reci­tat poezii în limba română, dialectul macedo-român, limba greacă şi limbile franceză şi germană. Corul şcoalei, sub conducerea tânărului şi inimo­sului profesor G. Paleologu, a executat mai multe cântece ro­mâneşti printre care „Taie coa­sa” şi „Marşul serbării” stâr­nind admiraţia publicului asis­tent. Apoi d. director C. Secelea a făcut o dare de seamă asupra situaţiei şcolare a elevilor, dis­tribuind premii la câte trei e­­levi din fiecare clasă. Intru­cât la această şcoala au urmat şi fete la cursul inferior, elevelor, care s’au distins la lu­cru de mână, li s’a dat ca pre­miu, materialul necesar pentru confecţionarea unui şorţ­ La sfârşit, d. profesor N. Mu­­zacă, ca cel mai vechiu profe­sor al acestei şcoli, în numele corpului profesoral, a adus mulţumiri d-lui director C. Se­celea pentru activitatea şi dra­gostea de şcoală dovedită în scurtul timp de când funcţio­nează ca director al acestei şcoli. In urmă publicul a trecut pe terenul de sport al şcoalei, un­de elevii, sub conducerea d-lui profesor A. Rusnac, au execu­tat mai multe exerciţii de gim­nastică. Elevele şcoalei, îmbră­cate în frumoase costume na­ţionale româneşti, au executat mai multe dansuri naţionale, provocând admiraţia părinţilor şi a oficialităţilor, care au luat parte la serbare. Publicul a trecut apoi în loca­lul şcoalei, unde a vizitat expo­ziţia de desen şi caligrafie de sub conducerea d-lui profesor G. Paleologu, precum şi expo­ziţia de lucru de mână a eleve­lor de sub conducerea d-nei E­­lena Sdrula. 353 iwwrirriBnnrrTmri im r 1 ir-mrwi iniiii Muzica vocală In liceu Defectul organic al auzului muzical A avea tanz muzical însemnează a distinge dacă cineva cântă fals sau corect, fie din instrument, fie din voce. Cine n’are auz muzical nu poate face ace­astl deosebire, pentrucă îi lipseşte simţul auzului muzical, adică s’a născut cu a­­­cest defect organic. Oameni cu defecte organice se nasc foarte mr. Oricine poate să enumere câţi oameni a văzut în viaţă, născuţi muţi, cu o mână sau un picior mai scurt, etc. Gân­­dindu-ne bine la acest exemplu, deducem că oamenii cu defecte organice se nasc foarte rar... Confuzia ce o fac maeştrii de muzică în liceu când resping ele­vii dela cor, pe motiv că n’au auz muzical, n’au ureche’’, adică sau născut cu «acest defect orga­nic, este de neiertat, deoarece copiii până la etatea de 11—­ÎS ani, cei dela ţara in special, nu pot avea auz muzical ;­­ auzul se face muzical în urma studiilor. Copiii când vin la liceu şi li se în­cearcă vocea şi auzul pentru cor, n’au obişnuinţa să reproducă su­netului după pian, orgă, viatră sau voce, plus că emoţia îl aruncă într’un haos de nedumerire, încât uită şi ceea ce ştie, iar maestrul de­duce că n’are ureche” adică s’a născut cu acest defect organic. Aceste păreri greşite ale profe­sorilor de muzică au o repercu­siune capitală pentru tot restul vieţii elevului, deoarece credinţa sa n’a avut auz muzical din şcoală, îi sapă un gol inexplicabil în su­flet, care se măreşte pe zi ce trece când simte că ar putea cânta şi — mai ales, — când simte că poate face deosebire între cel care cântă fals sau corect. Nedumerirea aceasta îl urmăre­şte toată viaţa, neştiind că vina cea mare o are profesorul de mu­zică care i-a spus ea n’are auz mu­zical. CUM TREBUE PREGĂTIT AUZUL CA SA DEVINĂ AUZ MUZICAL Elevii de liceu nu trebue să fie aleşi pentru cor până în cl. TII in­clusiv. Toţi trebue să cânte îm­preună — numai la artişti — iar din clasa 4—5, să se înceapă clasi­ficarea vocilor pentru bas, bari­ton şi tenor. După 3—4 ani de an­samblu, auzul fiecărui elev de­vine auz muzical.­­ DECE UNII ELEVI CARI CANTA LA VIOLONA SAU PIAN. NU POT CANTA CU VOCEA. DECE UNII INS­TRUMENTIŞTI DE LA OPE­RA -FLAUTIŞTI. VIOLO­NIŞTI. ETC.. CARI AU AUZ MUZICAL PERFECT DES­­VOLTAT, NU POT CANTA CU VOCEA Orice elev sau adult cu mâinile sănătoase, care vrea să înveţe a cânta din pian sau violioă, poate învăţa să cânte satisfăcător pen­­tu familie sau chiar concert dacă studiază. 1 ani la liceu său par­ticular. Acelaş fenomen şi cu vocea. Vo­cea fiind ca şi un instrument, ori­ce elev sau adult, care nu e mut, poate sa înveţe a cânta pentru fa­milie sau chiar concert dacă stu­diază 7 ani la liceu sau particu­lar. Studiul acesta constă în tran­sformarea cuvintelor vorbite — sunete nemuzicale — în cuvinte cântate adică sunete muzicale. Sunetele muzicale formează o lim­bă nouă cu care vorbești cântând. Această limba se bazează pe un capital de vorbe —­ sunete — mu­zicale cu care formezi frazele în cântat, după cum formezi frazele în vorb­ire, când înveţi o limbă străină. Aşa­dar limba cântecului se bazează pe un Capital de vorbe — sunete — muzicale, care au e­­misiuni şi articulaţiuni speciale, opuse cu desăvârşire articulţiu­­nilor, emisiunilor şi culorilor de vocale din vorbire. CUM SE FORMEAZĂ CORU­RILE DE O MIE. DOUA, 3, 5, 10, 40, 50 DE MII DE INŞI Corurile mari, uriaşe, au la bază „Melodia’’ şi „Ritmul’’. Melodia şi ritmul sunt elemen­tele cari forţează creerul să ţină minte şi să reproducă până la a­­dânci bătrâneţe, cântecele învă­ţate din copilărie, ca : Trăiască Regele, Christos a înviat, Deş­­teaptă-te Române, etc. Pentru a realiza în practică aceste coruri uriaşe, trebue să se îndeplinea­scă următoarele condiiuni : 1. Sa se fixeze 4—5 compozi­ţi­uni de coruri, pe cari să le în­veţe — la fel — toate şcoalele din ţară : licee, şcoli comerciale, se­­minarii, etc. 2. Partea primă, adică melodia, să fie învăţată de toate fetele şi de toţi tenorii primi de la toate şcolile din ţară. 3. Partea a doua, adică secun­dul, să fie învăţată de toţi tenorii secunzi din toate şcolile din ţară. 4. Başii şi baritonii, vor învăţa deasemenea. 5. Profesorii de muzică trebuie să aibe pregătirea necesară ca sa poată clasifica vocile la tenor prim, secund, bas şi bariton în modul cel mai just, pentru că vo­cea să rămăe tot restul vieţii de­finitiv clasificată la tenor, bas etc. Aceste coruri uriaşe uniformizate, vor fi uşor de dirijat deoarece, fiedire absolvent tenor, bas, so­pran, etc., acum adult, necunos­­cându-şi melodia din şcoală şi tre­când la grupa sa (tenor, bas, so­pran,­ fără nicio repetiţie le poa­te executa. In felul acesta putem forma şi noi, ca în străinătate, co­ruri uriaşe, când ocaziile mari ale Naţiunii ne vor aduna la „Are­nele Romane’ din Bucureşti sau în altă parte a Ţării. Corurile uriaşe se conduc uşor deoarece valurile de voce au la bază melodia şi ritmul care se lea­gă în timpul executării dându le un caracter, masiv şi unitar. Compoziţiile noastre de coruri cari până în prezent s’ar putea e­­xecuta de către 4, 5, 10 etc. mii de inşi, ar fi după părerea mea următoarele : 1) Imnul Naţional, Trăiască Regele de Hübsch. 2) Pe-al nostru steag de Cip. Porumbescu. 3) Veniţi să ne bucurăm de Principesa Ghica Comăneşti. 4) Cântec de leagăn de Gh. Şte­­fănescu. CE ÎNSEMNEAZĂ A CÂNTA DE PE NOTE A cânta de pe note însemnează a descifra o melodie necunoscută. Unii înţeleg cântatul de pe note în felul următor : învaţă melodia pe dinafară cu pianul de pildă, şi pe urmă ţinând notele în mână, zic că execută de pe note. Analogă cu această iluzie este falsa citire a copilaşilor pe acele albume cu desenuri de gâşte, Capre, etc. cam­ du­pă ce îi învaţă părinţii să spue de dinafară anumite explicaţii,­­fac pe copii s­ă creadă că ştiu să citească cu adevărat. Acelaş lucru cu­ „frotiştii”,­­ ţinând notele în mână atât ei cât şi publicul, cred că execută de pe note. A cânta de pe note însemnează a descifra o melodie necunoscută. IOAN M. GEORGESCU prof. de muzică la liceul „Carol I” din Craiova -----------xox-----------­ α* A ft* ¦» . Reuniunea soc, „Cultul Eroilor“ Steinbach contra David, Riond contra Călinescu, M. Alexandrescu contra Philipe Cea de a doua reuniune pu­gilistică organizată de soc. „Cul­tul Eroilor” se desfăşoară astă seară la Arenele Romane din Parcul Carol şi este prin pro­gramul de care se bucură cea mai frumoasă a sezonului. In match vedetă se întâlnesc campionul austriac Poldy Stein­bach şi­ tânăra speranţă fran­ceză Etienne David. Ambii se bucură de o mare reputaţie în Bucureşti. Stein­­bach, nu numai că nu a fost în­vins niciodată în cele cinci matchuri susţinute la noi, dar a dispus cu uşurinţă de cei mai buni reprezentanţi ai boxului românesc. In anul 1926 Steinbach a de­butat pe ringurile bucureştene, forţând pe C. Nour să abando­neze în repriza treia. In match de revanşe acelaş Nour a fost învins de Stein­bach net la puncte. Moţi Spakow în plină ascen­denţă a trebuit să se incline în faţa campionului austriac în re­priza şasea prin knock out. Umberto Lancia nu a fost nici el mai norocos, şi deşi a făcut cea mai frumoasă figură dintre toţi boxeurii noştri în faţa austriacului, a cedat la puncte. In sfârşit, al cincilea march Steinbach l-a tranşat tot în fa­voarea sa, epuizându-l com­plect în şapte rounduri pe Du­mitru Teică. David este o speranţă a bo­xului francez, şi numără nume­roase victorii. Intre învinşii săi se numără şi Moţi Spakow. La Bucureşti a susţinut două mat­­eliuri. Cu Umberto Lancia a terminat la egalitate, iar pe campionul austriac Peter Hana, învingătorul lui Spakow prin knock out, la învins cu uşurin­ţă la puncte. In aceste conditiuni, matchul acesta se anunţă extrem de in­teresant. Ambii boxen­ri vor pune toate resursele lor,­ la contribuţie, deoarece rezultatul va avea o influență mare asu­pra carierei lor. D. Călinescu­, campionul ro­mân de categorie semi-mi­jlocie va avea în penultimul match al serei o sarcină foarte grea în fața lui Michel Riond. France­zul pare să fie superior repre­zentantului nostru. Intr’adevăr ambii s’au întâlnit cu Franchi şi Corăscu. Riond a dispus net de Franchi şi l’a scos din match în repriza cincea pe Corăscu. Călinescu l’a învins cu greu pe acesta iar cu Franchi nu a putut termina decât la egali­tate. Prin linia aceasta Riond ar trebui să iasă învingător în acest match. Călinescu are însă o şansă şi anume aceea de a-şi adjudeca matchul prin knock­out în primele reprize. O vic­torie la puncte nu poate reveni decât lui Riond. Un match interesant va avea loc între campionul României de categorie până Marin Ale­xandrescu şi francezul Maurice Philippe. Primul a dispus acum o lună net, de N. Vilău, campionul na­ţional de categorie pană. Phi­­lppe, cu toată decizia nede­­cisă a juriului, l-a surclasat şi el net pe Vilău. Aşa că matchul dintre ei este perfect echilibrat şi va ocaziona o luptă foarte vie. In match de deschidere, îşi face reintrarea după o lunga absență Chirilă Dan. Deoarece Bunea a suferit un accident la antrenament, adversarul său urmează să fie ales dintre A­­xioti, Em. Ionescu, etc. O serbare românească la Karlsbad. Desvelirea unei plachete comemo­rative In limba româna In prezenţa Sanctităţii Sale, Patriarhul Regent dr. Miron Cris­ten, a avut loc la Karlsbad Luni 25 iulie, o interesantă serbare ro­mânească, desvelirea unei plachete comemorative dăruită de arhiman­dritul mitrofor Dionisie Simio­­nescu, stareţul mânăstirei Sinaia. Arhimandritul Dionisie a ser­bat anul acesta jubileul de 25 ani de când vizitează staţiunea bal­neară cehoslovacă. Cu acest pri­lej, el a fost felicitat de primarul oraşului care i-a oferit spre amin­tire un elegant album cu vederi din Karlsbad. In urma acestui gest, jubiliarul a comandat o placă de metal cu o frumoasă inscripţie românească, pe care a dăruit-o o­­raşului. m fi ** Placa a fost fixată Luni, la ora 12, pe o stâncă de pe frumosul bu­levard, care duce la grădina Post­­hof. Fixarea plăcii s’a făcut în mod solemn în prezenţa unei nu­meroase asistenţe de vizitatori ro­mâni. Serbarea a fost onorată de prezenţa Sanctităţii Sale Patriar­hul Miron Cristea şi a P S. S. e­­piscopului Iunian al României. Arhimandritul Dionisie luând cuvântul a rostit o frumoasă cu­vântare în limba română. D-sa a arătat celor de faţă că oraşul Karl­sbad, având obiceiul de a felicita pe vizitatori, cari vin de 25 ani­ la cură, un român s’a bucurat pentru prima oară, în persoana sa de a­­ceastă cinste. Ca răspuns la aceas­tă politeţe şi având în vedere că pe bulevardele din jurul Karlsba­­dului există numeroase placade comemorative în multe limbi, nu­mai în cea română, nu d-sa s’a găsit să-şi exprime recunoştinţa pentru redobândirea sănătăţii, do­nând o astfel de placă, prima în limba română (aplauze căldu­roase). Placheta comemorativă este o tablă de fier smălţuit pe carp sunt gravate în relief, următoarele cu­vinte :­­„Cu ajutorul lui Dumne­zeu mi-a fost dat să pot veni de 25 ani pentru a-mi reface şi men­ţine­­sănătatea. Glorie celui de Sus şi recunoştinţă eternă apelor şi băilor de Karlsbad. Dionisie, Arhimandrit mitrofor Sipaia”. Serbarea din Karlsbad a arătat celui de faţă marea simpatie de care se bucură arhimandritul mi­trofor Dionisie în toate Cercurile româneşti. Peste o sută de vizita­tori români din toate straturile societăţii, de toate credinţele şi din toate unghiurile României Mari, au luat parte la inagurare şi au aclamat călduros pe jubi­liar. „ Sute de vizitatori de toate na­­ţiunile s’au adunat privind dela distanţă această solemnitate şi ad­mirând solidaritatea generală şi respectul fără margini, cu care românii înconjurau pe şeful spiri­tual al bisericei ortodoxe române şi înalt Regent al României Mari. Inaugurarea primei plachete co­memorative româneşti la Karls­bad a fost o serbare care va ră­mâne nu numai întipărită în su­fletele celor ce au asistat la dânsa dar şi înscrisă pentru viitorime în arhivele Karlsbadului, alătu­rea de alte solemnități analoage dintre cari unele cu o vechime de peste 400 ani. ­fict sportive Gardenpartyul organizat de F. S. S. R. pentru .Tot seara a fost amânat din cauza timpu­lui nefavorabil pentru Dumi­necă seara, când va avea loc tot pe terenul Tennis-clubului din str. Carol Davila 9 și cu acelaș program.• România va participa la con­cursurile de scrimă de la plytit prada din Amsterdam. Repre­zentanţii noştri vor fi selecţio­naţi din următorii escrimenri : floretă : M. Savu, Dinu Cesia­­nu, dr. D. Gheorghiu, G. Ca­­ramfil, maior Rudeanui şi C. N­. Rosetti ; spadă : N. Caramfil, Casvan Penescu, M. Savu, dr. Gheorghiu, C. H. Rosetti, Dinu Cesianu şi maior Rudeanu ; sabie : comandor Georgescu­, maior Veluda, loc. Raiciu, He­gedus, Deheleanu­­ si Balas şi Báthory.» Comitetul Central F. S. S. R. proectează crearea unei su­bre­­gionale la Constanta. Comitetul Central al F. S. S. R.. a acordat un surplus de subvenţie comisiunilor de atle­tism și scrimă, în vederea par­­ticipărei la olympiadă. Finala de tennis a zonei eu­ropene pentru cupa Davis se va disputa între Italia și Ceho­slovacia. • Turneul de tennis de la Wim­bledon, la care participă cele mai bune rachete din lume, a început să se dispute. In prima zi toţi favoriţii au eşit învingă­tori. Imprimări electrice Mare transport sosit la­ depozitul oficial autoizat al concernului POLYDOR-BRUNSWICK Mii de Placi NOI, Calea Victoriei, lOI­gramotoane, plăci, etc. ŞI IN RATE fără dobândă sau majorare de preţ Cereţi: „In a little Spanish town, gitara“ cu MR Utas Cea mai frumoasă placă de divertisment Cereţi­­ flăci de Hubermann, Pr­­oda Mariul, Piccaver, Slesak, Selma Kurz, etc. Cereţi: Symfonia V-a dirijată de Furtwängler Cataloage la cerere grails Primăria d­iniSctolanul Bucureşti Direcţiunea: Generala Financiara Serviciul Datoriei Publice Publica­ţiuite 1928 Iunie 12 No. 27403/15963 Ft Se aduce la cunoştinţa d-lor Detentori ni obligaţiunilor 5 jum. la sută ale Imm­. Com. de lei 100,000000 ctt loturi din fi­­nul 1921, că în ziua de 1 iulie 1928, oră 8 jum. dimineaţa va avea loc la Dir. Generală Financiară (str. SF. Vineri 24) la prezenta Comisiunei prevăzută la art. 8 din regulament, tra­gerea la sorţi a obligaţiunilor sus zisului împrumut rambur­sabile cu val. nom. de lei 100 Rilă aromii. La această tragere se vor amortiza 3.144 obligaţiuni a 100 lei fiecare în valoare totală de lei 314.400. Publicul este rugat de a asista la această tragere. p. Primar, (ss) M. Georgescu Director general financiar, K. Andreescu . Simţ chitii Cercetaşii români serbiză ziua cărţii , vânzând în tot cuprinsul Oraşului Bucureşti cărţi româ­neşti. Fiecare bun român va cum­para anul acesta şi de la cercetaşi o carte. Nu va plăti decât preţul o­­bişnuit, scris pe copertă. Sprijiniţi cultura românească ! A De la redacţia noastră din lan­ţr ieşene Aspecte generale. - O polemică în lumea sportivă. - „Actorii noştri“. - Desfiinţarea cinematografelor. ~ Iarăşi „Fundaţia Fer­­dinand“ De ce nu se realizează dorinţa defunctului Suveran. O animaţie mare domneşte în oraşul care se mai bucură şi în prezent de atenţiunea tutu­ror personalităţilor cari şi-au petrecut clipele memorabile din vremea războiului, în Iaşi. Bacal­aureatul a atras din vreme un număr considerabil de elevi din diferite oraşe, cari în orele libere formează marea afluenţă din centrul oraşului. .Distracţiile, odată cu sosirea vacanţei, s’au împuţinat şi se reduc doar la improvizaţiunile celor cari le doresc. Sezonul sportiv care a fost lipsit anul acesta de vreo im­portanţă deosebită, matchurile de foot-ball şi celelalte compe­­tiţiuni necontând, prezintă în­să ocaziunea cercurilor sporti­ve să transpite şi să transforme luptele sportive din parcuri, în polemici mai mult sau mai pu­ţin inutile, în ziare. „Concordia” care după cum am prevăzut, a fost declarată „reprezentativa Iaşului”, la con­cursul naţional de foot-ball, este atacată în ziarele locale de către clubul „Victoria”. Cauza: „Concordia” având un match cu „Victoria”, această din urma echipă nu s’a prezentat pe te­ren şi, atunci comisia centrală sportivă, a declarat echipa „Concordia” campioana Iaşu­lui. Şeful „Victoriei” într’o in­serţie făcută într’un ziar, arată că, cu ocazia unui match care a avut loc ulterior, campioana „Concordia” a fost învinsă. Nu căutăm să intervenim în această polemică, pe care o credem însă inutilă, de vreme ce comisia centrală, a hotărât cui revine meritul de a repre­­zenta Iașul Sportiv. Polemicile nu au dat nici­odată roade şi, credem că nici cele două echi­pe sportive ieșene nu vor avea ce culege. ! ACTORII IEȘENI SI CUL­TURA Vorbind într’unu­l din artico­lele noastre trecute, despre ac­torii Teatrului National din Iaşi, accentuam asupra valorii fiecărui element şi arătam stu­diile artistice pe cari le po­sedă. In consecinţă ceream o selec­­tiune a tuturor artiştilor, ac­tualmente angajaţi, prin exa­­mne cari să fie date în faţa u­­nei comisiuni compuse din per­soane competente si, mai ales, neînfluentabile de vreo inter­venţie străină. Este singurul mijloc pentru a se putea stabili cam­ din actua­lele elemente pot figura şi în viitoarea stagiune ca actori ai Naţionalului. Aşteptăm de­ci aplicarea a­­cestei măsuri care nu poate fi,­­pentru asigurarea succesului Viitoarei stagiuni, decât bine­venită. I MASURI CONTRA CINEMA­­TOGRAFELOR Vorbeam la începutul acestor „notiţe”, de puţinele distracţii disponibile locuitorilor oraşu­lui nostru. Intre ele, cinemato­graful este în frunte fiind cel mai plăcut loc de refugiu şi re­creare, la o parte de zgomotul urbei. Iată însă că singurele cinema­tografe cari fiinţează în locali­tate, „Sidoli” şi „Elisabeta”, sunt ameninţate a fi închise pentru un timp nelimitat, a­­cesta din motive încadrate in formula autorităţilor ad-tive „contravenite la regulamentul clădirea instituţiilor teatrale”, etc. Credem că aşa cum sunt clă­dite cele două localuri de cine­matograf, satisfăcute sunt toate cerinţele legale, existente. Pen­tru capriciile unui domn arhi­tect, sau medic, nu se impun măsuri ca acele pe care primă­ria noastră doreşte a le lua. Dacă se cere vreo măsură, a a­­ceasta trebue luată de către di­recţiunea comună a cinemato­grafelor şi să conste­ din rula­rea unor filme mai bune, mai noui, altele decât „Viaţă lui Puşkin” un film ante­belic— şi celelalte. FUNDAŢIA „FERDINAND” Pare a se fi uitat că intre ul­timele dom­nii ale marelui rege defunct, a fost si clădirea unui palat în care să se instaleze fundaţia care să-i poarte nu­mele. Căci, au trecut atâtea luni de când s’a format un comitet spe­cial însărcinat cu întocmirea planurilor necesare şi luarea deciziu­ni­lor, a venit de atâtea ori d-l Kirileanu, bibliotecarul palatului la Iaşi „spre a se in­teresa de mersul lucrărilor co­misiunei”, şi totuşi nimic nu s’a realizat. Este cineva care doreşte CA să devie o poveste bună pentru­ generaţiile vitoare, fundaţia aceasta ? Nu este timpul să se înceapă clădirea atât de mult anunjattă dar totuşi nerealizată, pe tere­nul cumpărat în acest scop ? CONST. CERBU

Next