Rampa, iulie 1928 (Anul 13, nr. 3129-3154)
1928-07-01 / nr. 3129
I — ■ INFORMATIUNI !Savoy Jazz de la Londra sub conducerea lui Teddy Sinclair a dat joi ultimul concert la Viena. La teatrul In der Josefstadt din Viena obţine mare succes comedia lui Caillavet şi de Flers: Măgarul lui Buridan. LEON ADOLPHE Str. Lipscani 51 Specialist în costume-tailleur şi mantouri de voiaj Bar-Kochba invită pentru Duminică 1 Iulie a. c. pe toţi membrii a lua parte la excursion*, organizată la Grădiştea. Locul de întâlnire va fi pe peronul gării Filaret la ora 7 dimineaţa precis. rA apărut ! Zgomotul uzinelor de Simona Basarab Volumul se află în depozit general la librăria Franco-Română, B-dul Elisabeta No. 30 şi se găseşte de vânzare la toate librăriile din ţară. Noua operi a lui Richard Strauss „Elena Egipteanca" obţine mare succes la Viena. Rolul titular e interpretat de Vera Schmartz. „ Cumpăraţi in ziua cărţii o carte Românească. Opera din Viena reia opera Wagner „Tanhauser". Comedia lui Molnár „Teatru în Castel" a fost reluată la Lessing Theater din Berlin. Opera din Berlin a reluat „Trubadurul“ de Verdi. In cursul lunei Iulie va fi o stagiune Verdi la Opera din Dresda.- ———— La Deuthes Volkstheater s'a jucat pentru a 100-a oară comedia: „Garten Eden” jucata la noi sub titlul (Paradisul). Criza cărţii româneşti nu poatefi măturată decât prin draft ostia cu care publicul va ajuta pe cercetaşi să răspândească cărţi bune româneşti. La Burgtheater din Viena se reia Heidelbergul de altă dată de W. Mayer Forster într’o montare totul cu noua. A apărut numărul pe luna iulie al „Revistei spiritiste” fondată de Ing. C. Stănulescu. Autorul dramatic italian Rosso de San Secondo lucrează la o nouă tragedie. Dacă fiecare fumător ar fa banii tutunului de pe o săptămână pe o carte bună, nu ar mai exista criza cărţii româneşti Compania italiană Turinate va juca în turneu în toată Italia piesa lui Cortidini „Iuliu Cezar”. La Milano va fi jucată la teatrul dal Verme. Emma Gramatica va juca în curând la Milano piesa lui Shaw „Profesiunea d-rei Warren”. In ziua cărţii, legăturadintre cititor şi carte capătă înţeles de sărbătoare. Ansamblul de la Scala din Jano a dat o reprezentaţie „Boema” la Budapesta. Micu Mildred Davis, soţia renumitului artist al ecranului Harold Lloyd, vorbeşte despre tovarăşul ei de viaţă, în revista „Realitatea Ilustrată” No. 24, care a apărut azi. Opera Populară din Viena reprezintă în serii vechea operetă a lui Strauss „Sânge vienez”. La Budapesta va fi în curând o stagiune lirică italiană organizată sub auspicile autorităţilor italiene. La Viena s’a reluat la Opera Populară, opera lui Nicolai, „Nevestele vesele din Windsor”. In urma unui angajament intervenit între revista „Cinema" şi „FUmul Meu", ambele publicaţiuni vor apare de acum înainte în mod alternativ, în fiecare Sâmbătă. Deci în ziua de Sâmbătă, 30 Iunie apre revista „Cinema", urmând apoi în ziua de Sâmbătă, 7 Iulie, filmul Meu" şi aşa mai departe. Dacă banii dintr’o zi de curte daţi de zeci de mii de oameni ar încuraja nu rasa cailor ci cartea românească, Victoria ar întrece orice aşteptare. Compania dramatică teatrul Nostru va reprezintă în actuala stagiune „Presidenta” comedie de Hennequin şi Weber. Teatrul Naţional va monta în viitoarea stagiune ,,Om şi supra om’’ de G. Bernard Shaw. Rolul principal va fi jucat de d-1 Romald Bulfinschi Piesa va fi pusă în scenă de d-1 Soare Z. Soare. Opera Română va relua repetiţiile la 1 August. Opere, d-lui Sabin Drăgoi „Năpasta’’ va fi reluată în viitoarea stagiune a Operei Române. Teatrul Naţional va reprezintă în viitoarea stagiune „Romeo şi Julietta” de Shakespeare. „Noapte Dona“... schiţe uşoare de A. de Heru lui încurajaţi pe prin ziua cărţii tura românească, cercetaşii încurajează tare cuL Festivitatea de la Şcoala superioară de Comerţ a României la Salonic Românii din Salonic au simţit o deosebită bucurie în ziua de 17 iunie a. c., când a avut loc serbarea de fine de an a şcoalei comerciale a României din Salonic. In anul acesta, serbarea a avut un caracter de o rani mare solemnitate, prin faptul că au luat parte şi reprezentanţi ai autorităţilor superioare greceşti din Salonic Au luat parte la această serbare, pe lângă d. consul general al României I. Ciuntu, d. Lecos, care reprezintă pe d. Guvernator general Calavras, d. colonel Giogea din partea comandamentului superior al armatei, consulul Albaniei, d. dr. Const. Dan şi numeroşi membri ai comunităţii române din Salonic. Intr’o atmosferă caldă şi plină de însufleţire, d. director al şcoalei C. Secelea, a început cuvântarea sa, arătând care este rolul şcoalei în cadrul social, economic şi politic. Şcoala Comercială din Salonic, în special, are menirea de a da o cultură economică tinerelor vlăstare ale Românilor din Macedonia, pentru ca odată eşiţi din şcoală să se poate avânta pe terenul practic comercial. Fanfara şcoalei a cântat, apoi, imnul naţional român şi cel grecesc. Elevii şcoalei au recitat poezii în limba română, dialectul macedo-român, limba greacă şi limbile franceză şi germană. Corul şcoalei, sub conducerea tânărului şi inimosului profesor G. Paleologu, a executat mai multe cântece româneşti printre care „Taie coasa” şi „Marşul serbării” stârnind admiraţia publicului asistent. Apoi d. director C. Secelea a făcut o dare de seamă asupra situaţiei şcolare a elevilor, distribuind premii la câte trei elevi din fiecare clasă. Intrucât la această şcoala au urmat şi fete la cursul inferior, elevelor, care s’au distins la lucru de mână, li s’a dat ca premiu, materialul necesar pentru confecţionarea unui şorţ La sfârşit, d. profesor N. Muzacă, ca cel mai vechiu profesor al acestei şcoli, în numele corpului profesoral, a adus mulţumiri d-lui director C. Secelea pentru activitatea şi dragostea de şcoală dovedită în scurtul timp de când funcţionează ca director al acestei şcoli. In urmă publicul a trecut pe terenul de sport al şcoalei, unde elevii, sub conducerea d-lui profesor A. Rusnac, au executat mai multe exerciţii de gimnastică. Elevele şcoalei, îmbrăcate în frumoase costume naţionale româneşti, au executat mai multe dansuri naţionale, provocând admiraţia părinţilor şi a oficialităţilor, care au luat parte la serbare. Publicul a trecut apoi în localul şcoalei, unde a vizitat expoziţia de desen şi caligrafie de sub conducerea d-lui profesor G. Paleologu, precum şi expoziţia de lucru de mână a elevelor de sub conducerea d-nei Elena Sdrula. 353 iwwrirriBnnrrTmri im r 1 ir-mrwi iniiii Muzica vocală In liceu Defectul organic al auzului muzical A avea tanz muzical însemnează a distinge dacă cineva cântă fals sau corect, fie din instrument, fie din voce. Cine n’are auz muzical nu poate face aceastl deosebire, pentrucă îi lipseşte simţul auzului muzical, adică s’a născut cu acest defect organic. Oameni cu defecte organice se nasc foarte mr. Oricine poate să enumere câţi oameni a văzut în viaţă, născuţi muţi, cu o mână sau un picior mai scurt, etc. Gândindu-ne bine la acest exemplu, deducem că oamenii cu defecte organice se nasc foarte rar... Confuzia ce o fac maeştrii de muzică în liceu când resping elevii dela cor, pe motiv că n’au auz muzical, n’au ureche’’, adică sau născut cu «acest defect organic, este de neiertat, deoarece copiii până la etatea de 11—ÎS ani, cei dela ţara in special, nu pot avea auz muzical ; auzul se face muzical în urma studiilor. Copiii când vin la liceu şi li se încearcă vocea şi auzul pentru cor, n’au obişnuinţa să reproducă sunetului după pian, orgă, viatră sau voce, plus că emoţia îl aruncă într’un haos de nedumerire, încât uită şi ceea ce ştie, iar maestrul deduce că n’are ureche” adică s’a născut cu acest defect organic. Aceste păreri greşite ale profesorilor de muzică au o repercusiune capitală pentru tot restul vieţii elevului, deoarece credinţa sa n’a avut auz muzical din şcoală, îi sapă un gol inexplicabil în suflet, care se măreşte pe zi ce trece când simte că ar putea cânta şi — mai ales, — când simte că poate face deosebire între cel care cântă fals sau corect. Nedumerirea aceasta îl urmăreşte toată viaţa, neştiind că vina cea mare o are profesorul de muzică care i-a spus ea n’are auz muzical. CUM TREBUE PREGĂTIT AUZUL CA SA DEVINĂ AUZ MUZICAL Elevii de liceu nu trebue să fie aleşi pentru cor până în cl. TII inclusiv. Toţi trebue să cânte împreună — numai la artişti — iar din clasa 4—5, să se înceapă clasificarea vocilor pentru bas, bariton şi tenor. După 3—4 ani de ansamblu, auzul fiecărui elev devine auz muzical. DECE UNII ELEVI CARI CANTA LA VIOLONA SAU PIAN. NU POT CANTA CU VOCEA. DECE UNII INSTRUMENTIŞTI DE LA OPERA -FLAUTIŞTI. VIOLONIŞTI. ETC.. CARI AU AUZ MUZICAL PERFECT DESVOLTAT, NU POT CANTA CU VOCEA Orice elev sau adult cu mâinile sănătoase, care vrea să înveţe a cânta din pian sau violioă, poate învăţa să cânte satisfăcător pentu familie sau chiar concert dacă studiază. 1 ani la liceu său particular. Acelaş fenomen şi cu vocea. Vocea fiind ca şi un instrument, orice elev sau adult, care nu e mut, poate sa înveţe a cânta pentru familie sau chiar concert dacă studiază 7 ani la liceu sau particular. Studiul acesta constă în transformarea cuvintelor vorbite — sunete nemuzicale — în cuvinte cântate adică sunete muzicale. Sunetele muzicale formează o limbă nouă cu care vorbești cântând. Această limba se bazează pe un capital de vorbe — sunete — muzicale cu care formezi frazele în cântat, după cum formezi frazele în vorbire, când înveţi o limbă străină. Aşadar limba cântecului se bazează pe un Capital de vorbe — sunete — muzicale, care au emisiuni şi articulaţiuni speciale, opuse cu desăvârşire articulţiunilor, emisiunilor şi culorilor de vocale din vorbire. CUM SE FORMEAZĂ CORURILE DE O MIE. DOUA, 3, 5, 10, 40, 50 DE MII DE INŞI Corurile mari, uriaşe, au la bază „Melodia’’ şi „Ritmul’’. Melodia şi ritmul sunt elementele cari forţează creerul să ţină minte şi să reproducă până la adânci bătrâneţe, cântecele învăţate din copilărie, ca : Trăiască Regele, Christos a înviat, Deşteaptă-te Române, etc. Pentru a realiza în practică aceste coruri uriaşe, trebue să se îndeplinească următoarele condiiuni : 1. Sa se fixeze 4—5 compoziţiuni de coruri, pe cari să le înveţe — la fel — toate şcoalele din ţară : licee, şcoli comerciale, seminarii, etc. 2. Partea primă, adică melodia, să fie învăţată de toate fetele şi de toţi tenorii primi de la toate şcolile din ţară. 3. Partea a doua, adică secundul, să fie învăţată de toţi tenorii secunzi din toate şcolile din ţară. 4. Başii şi baritonii, vor învăţa deasemenea. 5. Profesorii de muzică trebuie să aibe pregătirea necesară ca sa poată clasifica vocile la tenor prim, secund, bas şi bariton în modul cel mai just, pentru că vocea să rămăe tot restul vieţii definitiv clasificată la tenor, bas etc. Aceste coruri uriaşe uniformizate, vor fi uşor de dirijat deoarece, fiedire absolvent tenor, bas, sopran, etc., acum adult, necunoscându-şi melodia din şcoală şi trecând la grupa sa (tenor, bas, sopran, fără nicio repetiţie le poate executa. In felul acesta putem forma şi noi, ca în străinătate, coruri uriaşe, când ocaziile mari ale Naţiunii ne vor aduna la „Arenele Romane’ din Bucureşti sau în altă parte a Ţării. Corurile uriaşe se conduc uşor deoarece valurile de voce au la bază melodia şi ritmul care se leagă în timpul executării dându le un caracter, masiv şi unitar. Compoziţiile noastre de coruri cari până în prezent s’ar putea executa de către 4, 5, 10 etc. mii de inşi, ar fi după părerea mea următoarele : 1) Imnul Naţional, Trăiască Regele de Hübsch. 2) Pe-al nostru steag de Cip. Porumbescu. 3) Veniţi să ne bucurăm de Principesa Ghica Comăneşti. 4) Cântec de leagăn de Gh. Ştefănescu. CE ÎNSEMNEAZĂ A CÂNTA DE PE NOTE A cânta de pe note însemnează a descifra o melodie necunoscută. Unii înţeleg cântatul de pe note în felul următor : învaţă melodia pe dinafară cu pianul de pildă, şi pe urmă ţinând notele în mână, zic că execută de pe note. Analogă cu această iluzie este falsa citire a copilaşilor pe acele albume cu desenuri de gâşte, Capre, etc. cam după ce îi învaţă părinţii să spue de dinafară anumite explicaţii,fac pe copii să creadă că ştiu să citească cu adevărat. Acelaş lucru cu „frotiştii”, ţinând notele în mână atât ei cât şi publicul, cred că execută de pe note. A cânta de pe note însemnează a descifra o melodie necunoscută. IOAN M. GEORGESCU prof. de muzică la liceul „Carol I” din Craiova -----------xox----------- α* A ft* ¦» . Reuniunea soc, „Cultul Eroilor“ Steinbach contra David, Riond contra Călinescu, M. Alexandrescu contra Philipe Cea de a doua reuniune pugilistică organizată de soc. „Cultul Eroilor” se desfăşoară astă seară la Arenele Romane din Parcul Carol şi este prin programul de care se bucură cea mai frumoasă a sezonului. In match vedetă se întâlnesc campionul austriac Poldy Steinbach şi tânăra speranţă franceză Etienne David. Ambii se bucură de o mare reputaţie în Bucureşti. Steinbach, nu numai că nu a fost învins niciodată în cele cinci matchuri susţinute la noi, dar a dispus cu uşurinţă de cei mai buni reprezentanţi ai boxului românesc. In anul 1926 Steinbach a debutat pe ringurile bucureştene, forţând pe C. Nour să abandoneze în repriza treia. In match de revanşe acelaş Nour a fost învins de Steinbach net la puncte. Moţi Spakow în plină ascendenţă a trebuit să se incline în faţa campionului austriac în repriza şasea prin knock out. Umberto Lancia nu a fost nici el mai norocos, şi deşi a făcut cea mai frumoasă figură dintre toţi boxeurii noştri în faţa austriacului, a cedat la puncte. In sfârşit, al cincilea march Steinbach l-a tranşat tot în favoarea sa, epuizându-l complect în şapte rounduri pe Dumitru Teică. David este o speranţă a boxului francez, şi numără numeroase victorii. Intre învinşii săi se numără şi Moţi Spakow. La Bucureşti a susţinut două mateliuri. Cu Umberto Lancia a terminat la egalitate, iar pe campionul austriac Peter Hana, învingătorul lui Spakow prin knock out, la învins cu uşurinţă la puncte. In aceste conditiuni, matchul acesta se anunţă extrem de interesant. Ambii boxenri vor pune toate resursele lor, la contribuţie, deoarece rezultatul va avea o influență mare asupra carierei lor. D. Călinescu, campionul român de categorie semi-mijlocie va avea în penultimul match al serei o sarcină foarte grea în fața lui Michel Riond. Francezul pare să fie superior reprezentantului nostru. Intr’adevăr ambii s’au întâlnit cu Franchi şi Corăscu. Riond a dispus net de Franchi şi l’a scos din match în repriza cincea pe Corăscu. Călinescu l’a învins cu greu pe acesta iar cu Franchi nu a putut termina decât la egalitate. Prin linia aceasta Riond ar trebui să iasă învingător în acest match. Călinescu are însă o şansă şi anume aceea de a-şi adjudeca matchul prin knockout în primele reprize. O victorie la puncte nu poate reveni decât lui Riond. Un match interesant va avea loc între campionul României de categorie până Marin Alexandrescu şi francezul Maurice Philippe. Primul a dispus acum o lună net, de N. Vilău, campionul naţional de categorie pană. Philppe, cu toată decizia nedecisă a juriului, l-a surclasat şi el net pe Vilău. Aşa că matchul dintre ei este perfect echilibrat şi va ocaziona o luptă foarte vie. In match de deschidere, îşi face reintrarea după o lunga absență Chirilă Dan. Deoarece Bunea a suferit un accident la antrenament, adversarul său urmează să fie ales dintre Axioti, Em. Ionescu, etc. O serbare românească la Karlsbad. Desvelirea unei plachete comemorative In limba româna In prezenţa Sanctităţii Sale, Patriarhul Regent dr. Miron Cristen, a avut loc la Karlsbad Luni 25 iulie, o interesantă serbare românească, desvelirea unei plachete comemorative dăruită de arhimandritul mitrofor Dionisie Simionescu, stareţul mânăstirei Sinaia. Arhimandritul Dionisie a serbat anul acesta jubileul de 25 ani de când vizitează staţiunea balneară cehoslovacă. Cu acest prilej, el a fost felicitat de primarul oraşului care i-a oferit spre amintire un elegant album cu vederi din Karlsbad. In urma acestui gest, jubiliarul a comandat o placă de metal cu o frumoasă inscripţie românească, pe care a dăruit-o oraşului. m fi ** Placa a fost fixată Luni, la ora 12, pe o stâncă de pe frumosul bulevard, care duce la grădina Posthof. Fixarea plăcii s’a făcut în mod solemn în prezenţa unei numeroase asistenţe de vizitatori români. Serbarea a fost onorată de prezenţa Sanctităţii Sale Patriarhul Miron Cristea şi a P S. S. episcopului Iunian al României. Arhimandritul Dionisie luând cuvântul a rostit o frumoasă cuvântare în limba română. D-sa a arătat celor de faţă că oraşul Karlsbad, având obiceiul de a felicita pe vizitatori, cari vin de 25 ani la cură, un român s’a bucurat pentru prima oară, în persoana sa de această cinste. Ca răspuns la această politeţe şi având în vedere că pe bulevardele din jurul Karlsbadului există numeroase placade comemorative în multe limbi, numai în cea română, nu d-sa s’a găsit să-şi exprime recunoştinţa pentru redobândirea sănătăţii, donând o astfel de placă, prima în limba română (aplauze călduroase). Placheta comemorativă este o tablă de fier smălţuit pe carp sunt gravate în relief, următoarele cuvinte :„Cu ajutorul lui Dumnezeu mi-a fost dat să pot veni de 25 ani pentru a-mi reface şi menţinesănătatea. Glorie celui de Sus şi recunoştinţă eternă apelor şi băilor de Karlsbad. Dionisie, Arhimandrit mitrofor Sipaia”. Serbarea din Karlsbad a arătat celui de faţă marea simpatie de care se bucură arhimandritul mitrofor Dionisie în toate Cercurile româneşti. Peste o sută de vizitatori români din toate straturile societăţii, de toate credinţele şi din toate unghiurile României Mari, au luat parte la inagurare şi au aclamat călduros pe jubiliar. „ Sute de vizitatori de toate naţiunile s’au adunat privind dela distanţă această solemnitate şi admirând solidaritatea generală şi respectul fără margini, cu care românii înconjurau pe şeful spiritual al bisericei ortodoxe române şi înalt Regent al României Mari. Inaugurarea primei plachete comemorative româneşti la Karlsbad a fost o serbare care va rămâne nu numai întipărită în sufletele celor ce au asistat la dânsa dar şi înscrisă pentru viitorime în arhivele Karlsbadului, alăturea de alte solemnități analoage dintre cari unele cu o vechime de peste 400 ani. fict sportive Gardenpartyul organizat de F. S. S. R. pentru .Tot seara a fost amânat din cauza timpului nefavorabil pentru Duminecă seara, când va avea loc tot pe terenul Tennis-clubului din str. Carol Davila 9 și cu acelaș program.• România va participa la concursurile de scrimă de la plytit prada din Amsterdam. Reprezentanţii noştri vor fi selecţionaţi din următorii escrimenri : floretă : M. Savu, Dinu Cesianu, dr. D. Gheorghiu, G. Caramfil, maior Rudeanui şi C. N. Rosetti ; spadă : N. Caramfil, Casvan Penescu, M. Savu, dr. Gheorghiu, C. H. Rosetti, Dinu Cesianu şi maior Rudeanu ; sabie : comandor Georgescu, maior Veluda, loc. Raiciu, Hegedus, Deheleanu si Balas şi Báthory.» Comitetul Central F. S. S. R. proectează crearea unei subregionale la Constanta. Comitetul Central al F. S. S. R.. a acordat un surplus de subvenţie comisiunilor de atletism și scrimă, în vederea participărei la olympiadă. Finala de tennis a zonei europene pentru cupa Davis se va disputa între Italia și Cehoslovacia. • Turneul de tennis de la Wimbledon, la care participă cele mai bune rachete din lume, a început să se dispute. In prima zi toţi favoriţii au eşit învingători. Imprimări electrice Mare transport sosit la depozitul oficial autoizat al concernului POLYDOR-BRUNSWICK Mii de Placi NOI, Calea Victoriei, lOIgramotoane, plăci, etc. ŞI IN RATE fără dobândă sau majorare de preţ Cereţi: „In a little Spanish town, gitara“ cu MR Utas Cea mai frumoasă placă de divertisment Cereţi flăci de Hubermann, Proda Mariul, Piccaver, Slesak, Selma Kurz, etc. Cereţi: Symfonia V-a dirijată de Furtwängler Cataloage la cerere grails Primăria diniSctolanul Bucureşti Direcţiunea: Generala Financiara Serviciul Datoriei Publice Publicaţiuite 1928 Iunie 12 No. 27403/15963 Ft Se aduce la cunoştinţa d-lor Detentori ni obligaţiunilor 5 jum. la sută ale Imm. Com. de lei 100,000000 ctt loturi din finul 1921, că în ziua de 1 iulie 1928, oră 8 jum. dimineaţa va avea loc la Dir. Generală Financiară (str. SF. Vineri 24) la prezenta Comisiunei prevăzută la art. 8 din regulament, tragerea la sorţi a obligaţiunilor sus zisului împrumut rambursabile cu val. nom. de lei 100 Rilă aromii. La această tragere se vor amortiza 3.144 obligaţiuni a 100 lei fiecare în valoare totală de lei 314.400. Publicul este rugat de a asista la această tragere. p. Primar, (ss) M. Georgescu Director general financiar, K. Andreescu . Simţ chitii Cercetaşii români serbiză ziua cărţii , vânzând în tot cuprinsul Oraşului Bucureşti cărţi româneşti. Fiecare bun român va cumpara anul acesta şi de la cercetaşi o carte. Nu va plăti decât preţul obişnuit, scris pe copertă. Sprijiniţi cultura românească ! A De la redacţia noastră din lanţr ieşene Aspecte generale. - O polemică în lumea sportivă. - „Actorii noştri“. - Desfiinţarea cinematografelor. ~ Iarăşi „Fundaţia Ferdinand“ De ce nu se realizează dorinţa defunctului Suveran. O animaţie mare domneşte în oraşul care se mai bucură şi în prezent de atenţiunea tuturor personalităţilor cari şi-au petrecut clipele memorabile din vremea războiului, în Iaşi. Bacalaureatul a atras din vreme un număr considerabil de elevi din diferite oraşe, cari în orele libere formează marea afluenţă din centrul oraşului. .Distracţiile, odată cu sosirea vacanţei, s’au împuţinat şi se reduc doar la improvizaţiunile celor cari le doresc. Sezonul sportiv care a fost lipsit anul acesta de vreo importanţă deosebită, matchurile de foot-ball şi celelalte competiţiuni necontând, prezintă însă ocaziunea cercurilor sportive să transpite şi să transforme luptele sportive din parcuri, în polemici mai mult sau mai puţin inutile, în ziare. „Concordia” care după cum am prevăzut, a fost declarată „reprezentativa Iaşului”, la concursul naţional de foot-ball, este atacată în ziarele locale de către clubul „Victoria”. Cauza: „Concordia” având un match cu „Victoria”, această din urma echipă nu s’a prezentat pe teren şi, atunci comisia centrală sportivă, a declarat echipa „Concordia” campioana Iaşului. Şeful „Victoriei” într’o inserţie făcută într’un ziar, arată că, cu ocazia unui match care a avut loc ulterior, campioana „Concordia” a fost învinsă. Nu căutăm să intervenim în această polemică, pe care o credem însă inutilă, de vreme ce comisia centrală, a hotărât cui revine meritul de a reprezenta Iașul Sportiv. Polemicile nu au dat niciodată roade şi, credem că nici cele două echipe sportive ieșene nu vor avea ce culege. ! ACTORII IEȘENI SI CULTURA Vorbind într’unul din articolele noastre trecute, despre actorii Teatrului National din Iaşi, accentuam asupra valorii fiecărui element şi arătam studiile artistice pe cari le posedă. In consecinţă ceream o selectiune a tuturor artiştilor, actualmente angajaţi, prin examne cari să fie date în faţa unei comisiuni compuse din persoane competente si, mai ales, neînfluentabile de vreo intervenţie străină. Este singurul mijloc pentru a se putea stabili cam din actualele elemente pot figura şi în viitoarea stagiune ca actori ai Naţionalului. Aşteptăm deci aplicarea acestei măsuri care nu poate fi,pentru asigurarea succesului Viitoarei stagiuni, decât binevenită. I MASURI CONTRA CINEMATOGRAFELOR Vorbeam la începutul acestor „notiţe”, de puţinele distracţii disponibile locuitorilor oraşului nostru. Intre ele, cinematograful este în frunte fiind cel mai plăcut loc de refugiu şi recreare, la o parte de zgomotul urbei. Iată însă că singurele cinematografe cari fiinţează în localitate, „Sidoli” şi „Elisabeta”, sunt ameninţate a fi închise pentru un timp nelimitat, acesta din motive încadrate in formula autorităţilor ad-tive „contravenite la regulamentul clădirea instituţiilor teatrale”, etc. Credem că aşa cum sunt clădite cele două localuri de cinematograf, satisfăcute sunt toate cerinţele legale, existente. Pentru capriciile unui domn arhitect, sau medic, nu se impun măsuri ca acele pe care primăria noastră doreşte a le lua. Dacă se cere vreo măsură, a aceasta trebue luată de către direcţiunea comună a cinematografelor şi să conste din rularea unor filme mai bune, mai noui, altele decât „Viaţă lui Puşkin” un film antebelic— şi celelalte. FUNDAŢIA „FERDINAND” Pare a se fi uitat că intre ultimele domnii ale marelui rege defunct, a fost si clădirea unui palat în care să se instaleze fundaţia care să-i poarte numele. Căci, au trecut atâtea luni de când s’a format un comitet special însărcinat cu întocmirea planurilor necesare şi luarea deciziunilor, a venit de atâtea ori d-l Kirileanu, bibliotecarul palatului la Iaşi „spre a se interesa de mersul lucrărilor comisiunei”, şi totuşi nimic nu s’a realizat. Este cineva care doreşte CA să devie o poveste bună pentru generaţiile vitoare, fundaţia aceasta ? Nu este timpul să se înceapă clădirea atât de mult anunjattă dar totuşi nerealizată, pe terenul cumpărat în acest scop ? CONST. CERBU