Rampa, august 1929 (Anul 14, nr. 3456-3482)

1929-08-01 / nr. 3456

Vilegiatura Sportul la Predeal Duminecă 4 August se va inau­gura la Predeal stadionul con­struit de Batalionul 4 Vânători de Munte. La orele 10,30 se va oficia un serviciu divin, după care vor urma cuvântări ocazionale. La orele 16 se va desfășura pro­gramul sportiv, compus din aler­gări (pitici, juniori, seniori) să­rituri (cu şi fără elan) aruncări ; exerciţii la aparate : box, play­­graound-boll, welle­y, basket-boll, îşi vor da concursul: tabăra de vară „Principele Nicolae (U. M. C. A. Timişul de sus) „Clubul sportiv Predeal” de sub înaltul Patronaj al A. S. R. Principele Nicolae, înalt Regent şi echipele Batalionului 4 V. Munte. . Pot participa toţi amatorii cehi se vor înscrie din timp, la sediul Clubului Predeal (Vila Cernea). TENNIS. — Clubul sportiv Predeal organizează la 14 şi 15 August a. c. campionatele de ten­nis ale striunei. Probele fiind deschise tuturor amatorilor din ţară, înscrierile însoţite de taxa de 40 lei la sim­plu şi 60 la dublu, se vor trimite la sediul clubului Vila „Cernea” Predeal. Se dispută probe de : Simplu domni, simplu doamne, dublu domni, dublu doamne, du­blu mixt. învingătorii vor primi diverse p­remii. Câştigătorul la simplu domni va primi o cupă challenge pusă în competiţiune. Miercuri la orele 17 are lor în saloanele „Cazinoului militar” săptămânalul ceaiu dansant, or­ganizat de clubul sportiv „Pre­dealul”. Katz, H. Zeutler, Buc. , familia Frank, Galaţi ; Oproiu, Buc. ; Dobrin Făgăraş, Danielescu, Pa­­naitescu, Buc. ; d-1 Brudiu, Buc.; Lăzărescu, Buc., etc. etc. Olopeşti-Vâlcea BAL.­­ Marţi 23 cor. a avut loc în salonul hotelului Băilor, un bal pus sub patronajul consi­liului medical al staţiunii şi dat în folosul societăţii de hidrologie din Bucureşti. Din numeroasa asistenţă am re­marcat: general Gavrilescu cu d-na, d-na general Mihăilescu cu d-ra Liliana, d. colonel Grigoriu cu d-na, d. inspector al serviciu­lui R. M. S. Pop Scipione cu d-na şi d-ra Mya, d-na şi d. M. Negreanu Bucureşti, d-na şi d. dr. maior Ionescu, d-na şi d. că­pitan Alexandrescu, d-na H. Ber­ger Bucureşti, d-na dr. Schwartz Bucureşti, d-na Kilian Fischer Ploeşti, d-na dr. Buzagiu Bucu­reşti, d-na Koffler Focşani, d-na şi d. Constantinescu Bucureşti, d-na şi d. căpitan Bratu, d-na Zai­­gher Bucureşti, d-na şi d. Cucu cu d-na Bucureşti, d-na şi d. Pres­ser Bucureşti, d-na şi d. profesor Pandele cu d-na, d-na şi d. Kriess­­man, d-na Paula dr. Birnberg Iaşi, d. Fischer Solo, d. şi d-na Poph­en Bucureşti, d-na Sophie Ettinger Bucureşti, d-na şi d. Sig­mund Weisman Bucureşti. Domnişoarele : Sabine Beuger Bucureşti, Zina Zaigher Bucure­şti,­­ Marioara Breasta Craio­va, Sylvia Aberfeld Bucureşti, Lucia şi Filofteia Udrescu Craiova, Jeny Fischer Iaşi, Sophie Cernă­­ţeanu Tg. -Tiu, Marga Alamara Bucureşti, Ninita Florescu Bucu­reşti, Anny Erlbaum R. Vâlcea, Lala Zukerman Craiova, Suzane Koffler Focşani, Anişoara şi Le­­nuţa Casaru Călăraşi. Domnii : Doctor Buzagiu, Et­tinger Bucureşti, maior Tresto­­rianu Buzău, Noel Sternbaum Bucureşti, căpitan Nicolae Dra­­gomirescu Tg. Mureş, doctorand Aber­f­el­d Bucureşti, locotenent Marinescu, doctorand Breasla Craiova, Mielu Weizman, Lică Iancovici Bucureşti, etc., etc. Roman Ateneul „Titgrafu­“ la Roman Oraşul nostru a primit ori vi­zita celor 500 de excursionişti ai ateneului popular «Tătaraşi», care veneau de la Ruginoasa. In gara Mirceşti (Vasile Alexan­dri), excursioniştii au fost primiţi de şefii autorităţilor comunale şi judeţene, în persoana d-lor Dr. Ion Popescu, prefectul judeţului şi I. Timofte, primarul comunei Mirceşti, uvând bun venit excursio­niştilor. Aci arhiereul Ilarion Mircea, în­conjurat de un sobor de preoţi, au oficiat un serviciu divin marelui bard Vasile Alexandri, apoi P. S. S. arhiereul Ilarion Mircea, ing. Cezar Cristea, av. Mustea şi stud. Vasilescu, au rostit cuvântări des­pre viaţa şi opera lui. La ora 6, cei 500 excursionişti au sosit la Roman, fiind primiţi de un numeros public. In urmă excursioniştii au vizitat: Sf. Epis­copie, monumentul episcopului Melhisedec, soc. «Miron Costin» şi şcoala de arte şi meserii. Seara a avut loc un festival ar­tistic în sala teatrului «Modern», dat de membrii­ ateneului. D-l Mihail Sadoveanu a confe­renţiat despre «Vasile­­Alexandri». Expoziţe. — Şcoala locală de arte şi meserii şi-a încheiat sfâr­şitul de an, printr-o frumoasă ex­poziţie de obiecte practice, des­chisă zilele acestea. Organizată cu mult gust, în vastele săli ornate cu desemne de geometrie mecanică, expoziţia a fost vizitată de numeroase nota­bili­taţi locale Este de admirat în deosebi fi­neţea artistică, cu care a fost lu­crată mobila, cu elegante înflori­turi de sculptură şi pirogravură. Birourile, paturile, scaunele, măsu­ţele, şah­table şi restul lucrărilor expuse, fac cinste maeştrilor pro­fesori Uscatu, Gheorghiu, Neacşu şi Şerbănescu, cari conduc această secţie importantă. Aceste produse pot rivaliza cu succes, cu lucrările similare efectuate de fabricile mari din ţară. Deasemeni lucră­rile de tâmplărie simplă ale sec­­ţiiqaaoidon­ ob­ţnooxa tuns nimid ţiei condusă de d-nii Boni şi Tom­­O impresie deosebită produce secţia de lăcătuşerie mecanică, condusă de d-nii Dima, Roşu, Tărie şi Ressler. Se găsesc expuse aci lucrări, începând de la cheiţe şi zăvoare de minime dimensiuni, până la piese de mare importanţă mecanică. De altfel această secţie este una din cele cu care se mân­dreşte mai mult şcoala, fiind în­zestrată cu cele mai noi maşini, şi având atelierul cel mai spaţios. Mai expun lucrări, care se bu­cură de atenţiunea, unanimă a pu­blicului vizitator, secţiile: fierărie (d-nii Vlad şi Olariu), vopsitorie şi tapiţerie (d. N. Brăescu) şi me­talurgie, sub conducerea aprecia­tului profesor Gotcu. In general, expoziţia reconfirmă un lucru ştiut şi cunoscut de mult. La şcoala de arte şi meserii din Roman, de sub directoratul d-lui Lupescu şi inspector Cantemir, se munceşte mult şi fără fanfaro­nadă. CORESP. Din Bucureşti, trei ore de pa­cient­ă în tren şi ajungi în Dof­­tana, ultima staţie în drumul băi­lor Telega. Acarul blazat priveşte insesiza­bil vijelia trenului ce intră în stafie şi nu se miră; ştie de mult că locomotiva după ce urcă gâ­fâind panta de colo, calcă repede platoul gărei spre a nu-şi trăda neputinţa bănuită la urcuş. Cei cari au mai fost pe aici ştiu seama şi fac cu mâinile râzând ca la o veche cunoştinţă, a carului, care aici este şi hamal. Asta e destul ca să-l câştigi şi după ce mai răsuceşte un macaz vine încet spre scările vagonului, impasibil şi netămător de vreo concurenţă în faţa atâtor oferte. Cele 4—5 trăsuri care fuseseră în faţa gărei au dispărut subit înghiţite de praf şi cotitura dru­mului. Unii se resemnează aştep­­tându-le întoarcerea iar alţii cu geamandancile înşirate pe câte un băţ înfruntă pe jos cei două kilo­metri cu soare şi praf, până în centrul satului. Ajuns pe deal, cu o privire e deajuns ca să cuprinzi toată regiu­nea. Pe un alt deal, colo, ca un liceu mare sau ca o clădire de mi­nister, penitenciarul Doftana, în vale ca nişte petice pe fondul verde, cele 6—7 lacuri unde bănui mişunând mulţimea dusă de căl­duri, încă 1000 metri şi ajungi la baia principală. Dintre ultimii vizitatori notăm: Din Bucureşti, Fam. Prof. Bunes­­cu, Ing. Cociocianu, Ing. M. Iones­­cu, Octav Petrescu, Loc. Paul Se­bastian, fam. Jirmicov, M. Dines­­cu, D-na M. Manolescu, Elisabeta Niculae, Maria Lobodă, fam. loc. Gică Frunzescu, fam. Constanti­nescu, d. Emilian Badilescu cu sofia, d. T. Istrate, G. Şerbănescu, I. Lascu, Elena Duţă, Nicu şi Lili Ţoncu, D. Savin, d-ra Tanţi Iones­­cu şi Tina Tomescu, Matilda Trâmbiţaşu, Const. şi Ion Datcu, Virgil Ioan, D-na Sambulescu, So­fia Bărbulescu, Ana Frumuşanu, d. Fritz Wolf, d-ra M. Florica, Cristine Dumitru, d. Mincu Du­mitru, d-na Kreteanu, Ispasia Co­­man, Rosental, Herşcovici, Iseanu, d. H. Mihai. Din Ploeşti: Fam. Aldea, d-na Negoescu, d-ra Bebe şi Frisinica Ciupală, Maria Cristescu, Aurica Muscalu, I. Duţu, d-na Popescu, Goldstein, Irinescu, d-ra Elena Ef­­timiu, V. Mocanu, Georgescu, Săn­­iiulescu, Ileana Tonescu, Bugeag Blaga, d. Sima, Nicu Tiţa, I. Co­­raan, Const. Cârjan, d-ra Spiri­­dula Papadat, d. Gică Chifu. Din Moreni: Fam. Ghenoiu, Bal­­treş, Bageacu, Maria Colter, D. Condea, d-na Dinescu, P. Năstase, Coman, Ditrich, Gh. Sorban, Sandi şi Nicu Corjar­­u. Din Comarnic: D. D. Savu, Ion Vişan, I. Buraşovu, A. Răducanu, Gh. Cotei, A. Stancu, M. Călin, St. Constantinescu, D. Caragea. Din Buştenari: Fam. Coman Truşeneanu, S. Rădulescu, Const. Păsculescu, Pr. D. Săvulescu, Const Tancu, d. Teclu Tomescu, Nicu Borza, I. Mantescu, Petre Datcu, D-na Maria Voicu, George Mito­­şeru din Iaşi. D. Gh. Ghinescu, Ion Badea, Gh. Iacob din Băicoi, D-na Ana Rădulescu, Elisabeta Nicolae din Scorţeni. D. Ion Pătraşcu, Marin Cătă­­nescu. Ecat. Cârstocea din Dăr­­măneşti. Fam. Căn. Cristescu şi N. Po­­pe­scu din Braşov. Căp. Tarnaschi din Azuga. D. Lepădătescu, d-ra Rila, pre­tor T. Panghel din Buzău. Cât priveşte viaţa aci, în raport cu alte staţiuni balneare, este foar­te eftină. O cameră mobilată de la 400—700 lei lunar, baia rece 10 lei, caldă 40, nu cu 2 lei, un kgr. lapte 8 lei. Distracţii deasemeni nu lip­sesc, sunt cinematografe, trupe de teatru, baluri în fiecare săptămâ­nă, promenade­le dealuri etc. IONEL MANTA Tuşnad-Băi Una din frumoasele regiuni din afara noastră este desigur valea Ol­tului, pentru care natura a fost darnică până la risipă, îngrămă­dind de-a­ lungul ei o mulţime de bogăţii. Printre punctele de atracţie ale ţinutului este — fără să exage­răm — şi staţiunea balneo-clima­­terică Tuşnad-Băi, localitate a­­flată chiar pe unul din malurile Oltului. Situată la 680 mtr. altitudine şi înconjurată de munţii acoperiţi de brazi seculari ea constitue sub raportul climateric şi al pitorescu­lui una din comorile ţârei, oferind mulţimei refugiate după munca trudnică din cursul anului cel mai prielnic loc de odihnă şi re­confortare. Pe lângă frumuseţile naturale această staţiune mai posedă un i­mens număr de isvoare de ape mi­nerale. Sursele de ape alcaline, ferugi­­noase şi accid carbonic atrag în fiecare an o mulţime de vizitatori cari îşi refac aci sănătatea sdrun­­cinată de lupta pentru exigenţele vieţei. Traiul fiind relativ eftin, a­­ceastă localitate, înlesneşte chiar pungilor modeste posibilitatea de a-şi găsi aci adăpost pentru o lună de zile, unde redobândesc în schimb noi forţe de muncă şi pe care o părăseşti purtând regretul despărţirei. Printre locurile de vizitat în a­­propierea staţiunei sunt : Stânca Şoimilor, Drumul vechiu, turnul­­Apor, lacul Sf-ta Ana etc. etc. Staţiunea mai posedă un fru­mos ştrand amenajat pe margi­nea lacului Czucas prevăzut cu tot ce este mai util şi modern. Sâmbătă 27 iulie a. c. a avut loc în Sala Hotelului 3 Husa, un mare bal cu tombolă organizat de Direcţiunea Băilor. Printre cei prezenţi număr pe : familia d-lui dr. Ettingber, Buc. , Nicolaus Komlos, Budapest ; d-na şi d-1 dr. Körner, Budapest; d-na şi d-1 dr. Ornstein, Seghe­­d-1 Darvas Ladislavs, Buda- Eugen Bartók, Budapest; şi d-1 ing. Hamer din Iaşi ; d-ra Roşu, studentă Iaşi ; d-na ing. Kalder şi d-rele din Buc M. Zentler, familia Weber, familia Lövenberg, Bucureşti ; d-na Kup­ferberg din Buhuşi ; d-na şi d-1 M. Neumann Aohulm­, Gustav din post d-na CUTIȚI ROMANUL Viaţa minunată a lui Anton Pans de SERGIU DAN fi ROMULUS DIANU Ireful 60 lei. Câmpulu­ng-Muscel Situat la o înălţime de 580 m, în­ preajma munţilor Mateiaşul, Căpitanul şi Păpuşa, înconjurat de jur împrejur Cu bătrâni pomi de brazi, din care emană un aer uscat şi dulce mult binefăcător celor su­ferinzi, Câmpulungul se prezintă printre cele mai frumoase sta­ţiuni climaterice pitoreşti din ve­chiul regat. Prin cadrul ei ferme­cător în care e încercuită de cele mai impresionante privelişti meş­teşugite de fire Câmpulungul îţi dă impresia unui adevărat colţ de reculegere ideal. Abstracţie făcând de aceasta, staţiunea noastră cli­materică în urma deosebitei aten­ţiuni acordată de către domnul primar al comunei, grădina publi­că, care zilnic bine îngrijită este un loc cât se poate de bun pentru recreaţia şi reconfort­area publicu­lui vizitator. Pe de altă parte sub directa administraţie a Băilor Eforiei Creţulescu este pus la dis­poziţia publicului , care are ac­cesul în fiecare zi — un supe parc înconjurat de minunaţi pomi de brazi, şi eşti sub impresia că te afli în plină pădure. Pretutin­deni se poate observa o linişte şi­ curăţenie exemplară. Viaţa este relativ suportabilă, preţurile în general fiind mai efti­­ne decât în anii precedenţi. In privinţa restauratorilor, îmi permit să atrag bine­voitoarea atenţiune d-lui primar ca să ordone o an­chetă mai severă printre anumite restaurante, cam­ lipsite de cel mai elementar bun simţ, pun la dispo­ziţia­ publicului vizitator un ser­viciu din cele mai dezagreabile, plus că tacâmurile pline cu mi­crobi, şi murdare (fabricate din­­trun metal aliat cu plumb) in­voltă îngrozitor atunci când toată rugina şi infecţia dupe ea, rămâne A­M­I­­M 1 — la o curăţenie radicală , pe­­şervetul clientului. Pentru distacţia publicului se­zonist funcţionează două cinema­tografe cari sunt foarte frequen­ce, iar muzica militară a regi­mentului 50 Inf. de sub conduce­rea maestrului locotenent Aposto­­tescu Virgiliu, delectează vizita­torii în fiece dimineaţă şi seară, Un­ repertoriu foarte bogat con­stând in majoritate din fragmente streine, şi care este mult apreciată persoanele melomane. Timpul cu excepţia ultimelor zi­­le cari au marcat şi aici o tempe­ratura mai ridicată, simte o răcire mai accentuată a atmosferii. Actualmente numărul vizitato­­rilor este ceva mai redus, însă zilnic sosesc trenuri înţesate cu public din toate părţile. Până în prezent notez : D-nii căpitan Con­stantin Bărbulescu, Piteşti; Ata­­nasescu Niculae cu d-na profe­sor univ. Bucureşti; Pandele An­­tonescu cu familia, Bucureşti, ma­ior Ioan Stănescu. Bucureşti, d-na Jetty Rapaport, Bucureşti, Matei Marcus, Bucureşti, inginer Jean Dumitrescu, Galaţi, doctor Iuliu Andreescu cu familia, Ploeşti, d-na Roza Wiedenfeld, Bucureşti, d-na Saly Haimovici. Bucureşti, d-ra Tina Wiedenfeld. Bucureşti, d-ra Elsa şi Lilly Guttermann, Bucureti, familia Heinrich Korn­­bluth, Bucureşti, Ricu Wieden­feld, Bucureşti, Drd. Paul Flo­rescu, Turnu­ Măgurele, arhitect Jules Rottmann, Craiova, Dumi­tru Antonescu, repr. de concert, Buc., d-na Rebeca Segall, Bucu­reşti, d. Mayer Segall, Bucureşti, Braunstein Ghermann, repr. de comerţ, Bucureşti, d-rele Ella şi Lilly Bercovici, Bucureşti, d-ra Crisantema Busuioc studentă, Bu­cureşti, d-ra Elena Busuioc pro­fesoară, Buc., Drd. Theodor Con­stantinescu, Bucureşti, d-rele Zuckermann, Bucureşti, Cristes­cu Grigore, Brăila. Adrian Ştefă­­nescu, magistrat, Constanţa, ing. Feldstein Bernard, Bucureşti. Va­­sile Mateescu, Drd. în medicină, Giurgiu. Măgiescu Dumitru pro­fesor, Buzău. Gheorghe Rusescu dir. Minist. de Agr., Buc., Sadin­­gher Focşeneanu, Bucureşti, lo­­cot. Theodor Slăvescu, Bucureşti, Iosef Simici, comerciant, Bucu­reşti, S. Schwartz, Bucureşti, Me­lania Ştefănescu, Giurgiu, Ale­xandru Zaharia, Târgovişte, San­du Alexandrescu, Târgovişte, Sa­bina Zoller, Bucureşti, Alexandru Ionescu avocat, Bucureşti, etc. Weida Gazacii de la Don te Întorc in Cehoslovacia Corul cazacilor, înfiinţat acum 4 ani la Praga, sub conducerea dirijorului N. F. Kostriukov, care a făcut până acum numeroase turn­euri in Europa, lipsind mai bine de un an din Cehoslovacia, se va întoarce în curând la Pra­ga. In ultimul an corul a vizitat pentru prima oară Olanda şi Grecia, unde a cântat cu un mare succes. După concertele foarte reuşite în Franţa, Bulgaria şi Ro­mânia, corul «Platov» a făcut un turneu în Iugoslavia, unde a concertat până la sfârşitul lui iulie. La începutul lui­­ August, corul cazacilor soseşte în Ceho­slovacia, unde va concerta la Praga, Karlovy Vary (Karlsbad) Marianske Lazny, şi alte staţiuni balneare cehoslovce. După ab­solvirea concertelor anunţate, Corul Platov se va odihni­ în Cehoslovacia timp de o lună şi după aceasta va întreprinde un mare turneu, vizitând nu numai statele europene, dar și Africa şi Asia (Egipt, Palestina, etc.). --------xox------­ Noi agenţi teatrali Ministerul Artelor a acordat autorizarea de a funcţiona ca a­genţi teatrali următoarelor per­soane : Soc „Astra” regionala Basara­­bia în oraşul Chişinău. Wilhelm Himesch, librar, în o­raşul Braşov. Teatrul Naţional Cernăuţi, în oraşul Cernăuţi. Maximilian Meth în oraşul Cernăuţi, Iacob Kramer în oraşul Cer­năuţi. Şi a retras autorizarea de a funcţiona ca agent teatral în o­­raşul Galaţi d-lui Const. Carlo­­vici. O comedie scrisă de zece autori O comedie nouă care va fi mon­tată în curând la Berlin, la tea­trul Piscator e menită să facă senzaţie. Au colaborat zece autori : unii scriitori, alţi medici şi alţii socio­logi. Piesa are ca titlu „Căsătoria”. -XOX- Cum luptaţi cu căldurile — Alte răspunsuri la ancheta Rampei — D. General NICOLEANU Prefectul poliţiei Capitalei, o­­mul cel mai activ din Bucureşti, a fost interpelat de un redactor al nostru, tocmai când suprave­ghea stingerea unui incendiu. — „Cum vă luptaţi cu călău■ rile ? — „Care călduri ! — »?? — .­Prost de tot... Pentru astea — „Eu sunt mic — ...și al dracului — „Mă refugiez, în defensivă la Sinaia. După cum vezi, evit lupta... TITA BOBES Ador căldura şi n’am decât­ un singur regret că nu pot trăi toată viaţa întro ţară în care tempe­ratura minimă să fie de 25 gr. Reaumur. Nu lupt cu căldura, ci mă simt foarte bine ziua mai ales de la orele 12 până la 17. E adevărat însă că în timpul acesta fac plajă şi înot la basinul de la Tir. De alt­fel cred că nu poţi petrece vilegia­tura mai bine şi mai plăcut în ţara românească decât în Bucu­reşti. Ziua e cald iar seara ră­coare, agreabil şi chiar frumos de la o anumită oră ! RĂSPUNSUL D-LUI N. DAVIDESCU Cum lupt cu căldura ? Mărturisesc că nu-mi dădusem până acum seama că lupt cu ea. Mă găsesc, astfel în infernul a­­cesta canicular cum mă găsesc şi în aerul cu microbi al Bucureşti­lor, sau în acela cu praf de hâr­tie al redacţiei. Şi căldura deve­nise un mediu al cărui rezultat sufletesc pare că apucasem să fiu întrebarea domniei tale însă m’a tulburat. M’a tulburat pen­tru că am aflat din ea că mi e cald, şi pentru că am băgat de seamă că, nu numai că nu lupt pentru a-mi procura ceasuri de răcoare, dar că profit de acest­ to­rid torent de lumină, de zi lungă, și de dificultate de a părăsi casa, pentru a pune la Punct ultimele file ale noului meu roman : „Fân­tâna cu chipuri“. E un fel de a mă ..beautoutimorumena“ ^ de a respinge,, cu presiune lăuntrică, efectele aerului prea rarefiat de căldură, al verei. Asta până peste câteva zile când nădăjduesc, că voi putea po­posi pe undeva, la Predeal, de care le vezi se găsesc pompieri. Pentru celălalte... ION PRIBEAGU — „Pălăria îmi ajunge _ î 1» • — „Fac vânt cu ea. GR. MARCULESCU meesm» INFORMATIUNI Opera Română va reluat în prima parte a stagiunei opera „Paiaţe” de Leoncavallo. Rolul Canio va fi cân­tat de te­norul N. Apostolescu Teatrul Gaite Lyrique din Pa­ris va deschide stagiunea de iar­nă cu o reluare a operetei „Pep” de Planquette. ROMANUL lui F. KESSEL ,Frumoasa de zi‘ O operetă nouă de Rene Pujol cu muzica de Rene Mercier va fi creată în stagiunea de iarnă la Scala din Paris cu Dranem. Abonaţi-vă la : BIBLIOTECA DE ÎMPRUMUT pentru plăci de gramofon cel mai bogat repertoriu în mu­zică clasică şi divertisment; or­chestraţii instrumentale, vocale 6 STR. SĂRINDAR 6 peste drum de Cercul Militar Teatrul Benaissance din Paris va juca peste câteva zile piesa „Les desaxes de Paris" de Yons de Hausevick. Rolurile principale vor fi ju­cate de Trebel şi de Armand Ber­nard, primeşte abonamen­te de vilegiatură cu Lei 100 lunar La Paris se construește actual­mente un teatru de Marionette în parcul Montesouris. Compania de comedii de la Par­cul Otetelișeanu continuă să re­prezinte în fiecare seară : „Ideea fixă de G. Feydeau. In primee roluri d-nii V. Maximilian, C. Toneanu, I. Ta­­lianu, Nora Piacentini, Mary Voluntaru, Maria Antonova, Ca­melia Mihail, Valeria Dumitre­­scu, N. Gărdescu, Chr. Eterle, N. Stroe, G. Acsente, V. Bulandra, V. Basil etc. TEATRUL ELITA (FOST FRASCATI) A la fonie ! de NICON-NICAN cu Sily Vasiliu, Rozina Wi­­quelin, Dol­jan, Mia Geor­­gescu, Al. Bărcănescu, Gh. Timică, Groner, Şerbănes­cu, Christian şi N. Kainer Teatrul Cărăbuş va reprezenta în tot cursul săptămânei în fie­care seară: «Miss Revisia» 2 acte şi 10 tablouri de d-nii N. Vlădo­­ianu şi N. Constantinescu. In primele roluri apar d-nele : Nataliţa Pavelescu, Lizica Pe­trescu, Violeta lonescu, Lizica lonescu, şi d-nii: C. Tănase, Giugariu, Codruţ, Dan Demetres­­cu, Lorenz, Şerbănescu, Giovani, etc. «Miss Revista» e montată cu un fast deosebit. Conducerea muzi­cală a cm d Ben Parris. Piesa va fi pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare. La teatrul Grand Giugnol din Paris se va reprezintă o comedie într’un act de Andre Bansan in­titulată : „Regula de trei’’. Compania de comedii de la Parcul Otetelesianu va mai re­prezintă în cursul stagiunei pie­sa „Hotel Ștrand". Teatrul Sarah Bernhardt din Paris joacă actualmente comedia de moravuri de provincie : „Ces dames aux chapeaux verts . Opera din Paris a reluat „Bo­ris Godunov” de Moussorgsky cu baritonul Perriet în rolul titular. La teatrul des Capucines din Paris obţine mare succes come­dia „Claude” de Jean d’Aragny. Comedia Franceză anunţă re­prezentarea piesei „La voix hu­­maine” de Corteau, cu Berthe Bovy în rolul principal. Vineri 9 August are loc la Parcul Oteteleşianu premiera co­mediei „Amedeu Stânjenel” de 2r. Vlădoianu şi V. Rodan. Autorii de comedii Bernauer şi Ostereicher au terminat o nouă lucrare dramatică intitulata „Roşu şi Albastru”. Opera din Paris a relu­at „Ro­meo şi Julietta” de Gounod, cu tenorul Karvin şi soprana Eide Norena. Compania de comedie de la tea­trul de vară Marconi continuă să joace cu mare succes farsa : „Gri­­goraş şi Mustociide". In primele roluri d-nii Qhibe­­rlion, Rolland de Iassy, Chamnel, Balăban şi d-nele Wauvrina, Nely Dordea, Balăban, etc. Ansamblul muzical american The Revelers, cântă actualmente la teatrul Empire din Paris, Comedia Franceză va relua în curând „Poliche" de Bataille cu Leon Bernard în rolul creat de Maurice de Fero­udy. Se anunţă moartea compozito­rului Bror Beckman directorul conservatorului din Stokholm. GRADINA SCALA (fost Colos) Orele 9­ seara, premiera Mic şi al dracului Mare revistă într’un prolog şi 8 tablouri de ION PRIBEAGU cu Marilena Bodescu, I­ri­­zone, G. Răd­ăşanu, Titu Protopopescu, etc. Pianiştii Jean Wiener şi Cle­ment Doucet, cari au fost iarna trecută la Bucureşti sunt acum la Rio de Janeiro. Teatrul Michel din Paris v­r deschide stagiunea cu piesa Ted­dy and partner de Ivan Nye. Rolurile principale vor fi ju­cate de Signoret şi Pierette Cail­­lot. Săptămâna aceasta se reiau la Opera Română repetiţiile operei „Tanhauser” de Wagner. La Berlin se vor monta în iar­na aceasta două comedii de Pi­randello. Opera Comică din Paris a re­luat „Manon” cu d-na Mary Mack Connack în rolul titular.­­ ' •. Au fost angajaţi pentru con­certe la Ostende, următorii ar­tişti : Elvira de Hidalgo, Toţi dai Monte, Lotte Schoene, Auseau, Benvenuto Vranei, Tita Rufo şi Chaliapin. A apărat VIAŢA LUI LEONARD Un volum de aproape 350 pagini, 100 lei DE VÂNZARE LA AD­MINISTRAŢIA ZIARULUI Teatrul Studio des Champs P­­lysées va deschide stagiunea cu piesa „Le Peche’’ de A. Orna. Ansamblul de Operă rusă de la Paris de sub conducerea d-nei­ Kyrisnezoff a plecat în Statele Unite unde va face un lung tur­neu. Duminică, 4 August, ora 6 p. m... la teatrul «Cărăbuş» va avea loc primul concert simfonic în spirit adevărat popular şi cu intrarea cu preţuri absolut populare, dat de «Orchestra simfonică a Munici­piului Bucureşti». Această institu­ţie educativă, a cărei existenţă era de mult dorită, oferă următorul program: Uvertura Buryante de Weber, Espana, rapsodia de Cha­­brier, 1812 de Tschaikorosky şi Rapsodia română în La de G. Enescu. Concertele se vor da în fiecare Duminică. Al doile concert va fi un festival ceho-român. Bi­letele se găsesc de vânzare la a­­genţia Ipcar. La teatrul de vară Marconi s-a pus în repetiţie: «20 de zile la ră­coare» farsă de Hennequin şi Va­­labreque. Vor juca d-nii Ghibericon, Ro­land de Iassy, Chamel, și d-ncile Wauvrina, Nely Dordea, Anca, Balahan etc. ■­ URKCeMISS REVISTA Joi încep la teatrul Naţional repetiţiile piesei „Letopiseţii’’ de d-l M. Sorbul.

Next