Rampa, august 1929 (Anul 14, nr. 3456-3482)
1929-08-01 / nr. 3456
Vilegiatura Sportul la Predeal Duminecă 4 August se va inaugura la Predeal stadionul construit de Batalionul 4 Vânători de Munte. La orele 10,30 se va oficia un serviciu divin, după care vor urma cuvântări ocazionale. La orele 16 se va desfășura programul sportiv, compus din alergări (pitici, juniori, seniori) sărituri (cu şi fără elan) aruncări ; exerciţii la aparate : box, playgraound-boll, welley, basket-boll, îşi vor da concursul: tabăra de vară „Principele Nicolae (U. M. C. A. Timişul de sus) „Clubul sportiv Predeal” de sub înaltul Patronaj al A. S. R. Principele Nicolae, înalt Regent şi echipele Batalionului 4 V. Munte. . Pot participa toţi amatorii cehi se vor înscrie din timp, la sediul Clubului Predeal (Vila Cernea). TENNIS. — Clubul sportiv Predeal organizează la 14 şi 15 August a. c. campionatele de tennis ale striunei. Probele fiind deschise tuturor amatorilor din ţară, înscrierile însoţite de taxa de 40 lei la simplu şi 60 la dublu, se vor trimite la sediul clubului Vila „Cernea” Predeal. Se dispută probe de : Simplu domni, simplu doamne, dublu domni, dublu doamne, dublu mixt. învingătorii vor primi diverse premii. Câştigătorul la simplu domni va primi o cupă challenge pusă în competiţiune. Miercuri la orele 17 are lor în saloanele „Cazinoului militar” săptămânalul ceaiu dansant, organizat de clubul sportiv „Predealul”. Katz, H. Zeutler, Buc. , familia Frank, Galaţi ; Oproiu, Buc. ; Dobrin Făgăraş, Danielescu, Panaitescu, Buc. ; d-1 Brudiu, Buc.; Lăzărescu, Buc., etc. etc. Olopeşti-Vâlcea BAL. Marţi 23 cor. a avut loc în salonul hotelului Băilor, un bal pus sub patronajul consiliului medical al staţiunii şi dat în folosul societăţii de hidrologie din Bucureşti. Din numeroasa asistenţă am remarcat: general Gavrilescu cu d-na, d-na general Mihăilescu cu d-ra Liliana, d. colonel Grigoriu cu d-na, d. inspector al serviciului R. M. S. Pop Scipione cu d-na şi d-ra Mya, d-na şi d. M. Negreanu Bucureşti, d-na şi d. dr. maior Ionescu, d-na şi d. căpitan Alexandrescu, d-na H. Berger Bucureşti, d-na dr. Schwartz Bucureşti, d-na Kilian Fischer Ploeşti, d-na dr. Buzagiu Bucureşti, d-na Koffler Focşani, d-na şi d. Constantinescu Bucureşti, d-na şi d. căpitan Bratu, d-na Zaigher Bucureşti, d-na şi d. Cucu cu d-na Bucureşti, d-na şi d. Presser Bucureşti, d-na şi d. profesor Pandele cu d-na, d-na şi d. Kriessman, d-na Paula dr. Birnberg Iaşi, d. Fischer Solo, d. şi d-na Pophen Bucureşti, d-na Sophie Ettinger Bucureşti, d-na şi d. Sigmund Weisman Bucureşti. Domnişoarele : Sabine Beuger Bucureşti, Zina Zaigher Bucureşti, Marioara Breasta Craiova, Sylvia Aberfeld Bucureşti, Lucia şi Filofteia Udrescu Craiova, Jeny Fischer Iaşi, Sophie Cernăţeanu Tg. -Tiu, Marga Alamara Bucureşti, Ninita Florescu Bucureşti, Anny Erlbaum R. Vâlcea, Lala Zukerman Craiova, Suzane Koffler Focşani, Anişoara şi Lenuţa Casaru Călăraşi. Domnii : Doctor Buzagiu, Ettinger Bucureşti, maior Trestorianu Buzău, Noel Sternbaum Bucureşti, căpitan Nicolae Dragomirescu Tg. Mureş, doctorand Aberfeld Bucureşti, locotenent Marinescu, doctorand Breasla Craiova, Mielu Weizman, Lică Iancovici Bucureşti, etc., etc. Roman Ateneul „Titgrafu“ la Roman Oraşul nostru a primit ori vizita celor 500 de excursionişti ai ateneului popular «Tătaraşi», care veneau de la Ruginoasa. In gara Mirceşti (Vasile Alexandri), excursioniştii au fost primiţi de şefii autorităţilor comunale şi judeţene, în persoana d-lor Dr. Ion Popescu, prefectul judeţului şi I. Timofte, primarul comunei Mirceşti, uvând bun venit excursioniştilor. Aci arhiereul Ilarion Mircea, înconjurat de un sobor de preoţi, au oficiat un serviciu divin marelui bard Vasile Alexandri, apoi P. S. S. arhiereul Ilarion Mircea, ing. Cezar Cristea, av. Mustea şi stud. Vasilescu, au rostit cuvântări despre viaţa şi opera lui. La ora 6, cei 500 excursionişti au sosit la Roman, fiind primiţi de un numeros public. In urmă excursioniştii au vizitat: Sf. Episcopie, monumentul episcopului Melhisedec, soc. «Miron Costin» şi şcoala de arte şi meserii. Seara a avut loc un festival artistic în sala teatrului «Modern», dat de membrii ateneului. D-l Mihail Sadoveanu a conferenţiat despre «VasileAlexandri». Expoziţe. — Şcoala locală de arte şi meserii şi-a încheiat sfârşitul de an, printr-o frumoasă expoziţie de obiecte practice, deschisă zilele acestea. Organizată cu mult gust, în vastele săli ornate cu desemne de geometrie mecanică, expoziţia a fost vizitată de numeroase notabilitaţi locale Este de admirat în deosebi fineţea artistică, cu care a fost lucrată mobila, cu elegante înflorituri de sculptură şi pirogravură. Birourile, paturile, scaunele, măsuţele, şahtable şi restul lucrărilor expuse, fac cinste maeştrilor profesori Uscatu, Gheorghiu, Neacşu şi Şerbănescu, cari conduc această secţie importantă. Aceste produse pot rivaliza cu succes, cu lucrările similare efectuate de fabricile mari din ţară. Deasemeni lucrările de tâmplărie simplă ale secţiiqaaoidon obţnooxa tuns nimid ţiei condusă de d-nii Boni şi TomO impresie deosebită produce secţia de lăcătuşerie mecanică, condusă de d-nii Dima, Roşu, Tărie şi Ressler. Se găsesc expuse aci lucrări, începând de la cheiţe şi zăvoare de minime dimensiuni, până la piese de mare importanţă mecanică. De altfel această secţie este una din cele cu care se mândreşte mai mult şcoala, fiind înzestrată cu cele mai noi maşini, şi având atelierul cel mai spaţios. Mai expun lucrări, care se bucură de atenţiunea, unanimă a publicului vizitator, secţiile: fierărie (d-nii Vlad şi Olariu), vopsitorie şi tapiţerie (d. N. Brăescu) şi metalurgie, sub conducerea apreciatului profesor Gotcu. In general, expoziţia reconfirmă un lucru ştiut şi cunoscut de mult. La şcoala de arte şi meserii din Roman, de sub directoratul d-lui Lupescu şi inspector Cantemir, se munceşte mult şi fără fanfaronadă. CORESP. Din Bucureşti, trei ore de pacientă în tren şi ajungi în Doftana, ultima staţie în drumul băilor Telega. Acarul blazat priveşte insesizabil vijelia trenului ce intră în stafie şi nu se miră; ştie de mult că locomotiva după ce urcă gâfâind panta de colo, calcă repede platoul gărei spre a nu-şi trăda neputinţa bănuită la urcuş. Cei cari au mai fost pe aici ştiu seama şi fac cu mâinile râzând ca la o veche cunoştinţă, a carului, care aici este şi hamal. Asta e destul ca să-l câştigi şi după ce mai răsuceşte un macaz vine încet spre scările vagonului, impasibil şi netămător de vreo concurenţă în faţa atâtor oferte. Cele 4—5 trăsuri care fuseseră în faţa gărei au dispărut subit înghiţite de praf şi cotitura drumului. Unii se resemnează aşteptându-le întoarcerea iar alţii cu geamandancile înşirate pe câte un băţ înfruntă pe jos cei două kilometri cu soare şi praf, până în centrul satului. Ajuns pe deal, cu o privire e deajuns ca să cuprinzi toată regiunea. Pe un alt deal, colo, ca un liceu mare sau ca o clădire de minister, penitenciarul Doftana, în vale ca nişte petice pe fondul verde, cele 6—7 lacuri unde bănui mişunând mulţimea dusă de călduri, încă 1000 metri şi ajungi la baia principală. Dintre ultimii vizitatori notăm: Din Bucureşti, Fam. Prof. Bunescu, Ing. Cociocianu, Ing. M. Ionescu, Octav Petrescu, Loc. Paul Sebastian, fam. Jirmicov, M. Dinescu, D-na M. Manolescu, Elisabeta Niculae, Maria Lobodă, fam. loc. Gică Frunzescu, fam. Constantinescu, d. Emilian Badilescu cu sofia, d. T. Istrate, G. Şerbănescu, I. Lascu, Elena Duţă, Nicu şi Lili Ţoncu, D. Savin, d-ra Tanţi Ionescu şi Tina Tomescu, Matilda Trâmbiţaşu, Const. şi Ion Datcu, Virgil Ioan, D-na Sambulescu, Sofia Bărbulescu, Ana Frumuşanu, d. Fritz Wolf, d-ra M. Florica, Cristine Dumitru, d. Mincu Dumitru, d-na Kreteanu, Ispasia Coman, Rosental, Herşcovici, Iseanu, d. H. Mihai. Din Ploeşti: Fam. Aldea, d-na Negoescu, d-ra Bebe şi Frisinica Ciupală, Maria Cristescu, Aurica Muscalu, I. Duţu, d-na Popescu, Goldstein, Irinescu, d-ra Elena Eftimiu, V. Mocanu, Georgescu, Săniiulescu, Ileana Tonescu, Bugeag Blaga, d. Sima, Nicu Tiţa, I. Coraan, Const. Cârjan, d-ra Spiridula Papadat, d. Gică Chifu. Din Moreni: Fam. Ghenoiu, Baltreş, Bageacu, Maria Colter, D. Condea, d-na Dinescu, P. Năstase, Coman, Ditrich, Gh. Sorban, Sandi şi Nicu Corjaru. Din Comarnic: D. D. Savu, Ion Vişan, I. Buraşovu, A. Răducanu, Gh. Cotei, A. Stancu, M. Călin, St. Constantinescu, D. Caragea. Din Buştenari: Fam. Coman Truşeneanu, S. Rădulescu, Const. Păsculescu, Pr. D. Săvulescu, Const Tancu, d. Teclu Tomescu, Nicu Borza, I. Mantescu, Petre Datcu, D-na Maria Voicu, George Mitoşeru din Iaşi. D. Gh. Ghinescu, Ion Badea, Gh. Iacob din Băicoi, D-na Ana Rădulescu, Elisabeta Nicolae din Scorţeni. D. Ion Pătraşcu, Marin Cătănescu. Ecat. Cârstocea din Dărmăneşti. Fam. Căn. Cristescu şi N. Popescu din Braşov. Căp. Tarnaschi din Azuga. D. Lepădătescu, d-ra Rila, pretor T. Panghel din Buzău. Cât priveşte viaţa aci, în raport cu alte staţiuni balneare, este foarte eftină. O cameră mobilată de la 400—700 lei lunar, baia rece 10 lei, caldă 40, nu cu 2 lei, un kgr. lapte 8 lei. Distracţii deasemeni nu lipsesc, sunt cinematografe, trupe de teatru, baluri în fiecare săptămână, promenadele dealuri etc. IONEL MANTA Tuşnad-Băi Una din frumoasele regiuni din afara noastră este desigur valea Oltului, pentru care natura a fost darnică până la risipă, îngrămădind de-a lungul ei o mulţime de bogăţii. Printre punctele de atracţie ale ţinutului este — fără să exagerăm — şi staţiunea balneo-climaterică Tuşnad-Băi, localitate aflată chiar pe unul din malurile Oltului. Situată la 680 mtr. altitudine şi înconjurată de munţii acoperiţi de brazi seculari ea constitue sub raportul climateric şi al pitorescului una din comorile ţârei, oferind mulţimei refugiate după munca trudnică din cursul anului cel mai prielnic loc de odihnă şi reconfortare. Pe lângă frumuseţile naturale această staţiune mai posedă un imens număr de isvoare de ape minerale. Sursele de ape alcaline, feruginoase şi accid carbonic atrag în fiecare an o mulţime de vizitatori cari îşi refac aci sănătatea sdruncinată de lupta pentru exigenţele vieţei. Traiul fiind relativ eftin, această localitate, înlesneşte chiar pungilor modeste posibilitatea de a-şi găsi aci adăpost pentru o lună de zile, unde redobândesc în schimb noi forţe de muncă şi pe care o părăseşti purtând regretul despărţirei. Printre locurile de vizitat în apropierea staţiunei sunt : Stânca Şoimilor, Drumul vechiu, turnulApor, lacul Sf-ta Ana etc. etc. Staţiunea mai posedă un frumos ştrand amenajat pe marginea lacului Czucas prevăzut cu tot ce este mai util şi modern. Sâmbătă 27 iulie a. c. a avut loc în Sala Hotelului 3 Husa, un mare bal cu tombolă organizat de Direcţiunea Băilor. Printre cei prezenţi număr pe : familia d-lui dr. Ettingber, Buc. , Nicolaus Komlos, Budapest ; d-na şi d-1 dr. Körner, Budapest; d-na şi d-1 dr. Ornstein, Seghed-1 Darvas Ladislavs, Buda- Eugen Bartók, Budapest; şi d-1 ing. Hamer din Iaşi ; d-ra Roşu, studentă Iaşi ; d-na ing. Kalder şi d-rele din Buc M. Zentler, familia Weber, familia Lövenberg, Bucureşti ; d-na Kupferberg din Buhuşi ; d-na şi d-1 M. Neumann Aohulm, Gustav din post d-na CUTIȚI ROMANUL Viaţa minunată a lui Anton Pans de SERGIU DAN fi ROMULUS DIANU Ireful 60 lei. Câmpulung-Muscel Situat la o înălţime de 580 m, în preajma munţilor Mateiaşul, Căpitanul şi Păpuşa, înconjurat de jur împrejur Cu bătrâni pomi de brazi, din care emană un aer uscat şi dulce mult binefăcător celor suferinzi, Câmpulungul se prezintă printre cele mai frumoase staţiuni climaterice pitoreşti din vechiul regat. Prin cadrul ei fermecător în care e încercuită de cele mai impresionante privelişti meşteşugite de fire Câmpulungul îţi dă impresia unui adevărat colţ de reculegere ideal. Abstracţie făcând de aceasta, staţiunea noastră climaterică în urma deosebitei atenţiuni acordată de către domnul primar al comunei, grădina publică, care zilnic bine îngrijită este un loc cât se poate de bun pentru recreaţia şi reconfortarea publicului vizitator. Pe de altă parte sub directa administraţie a Băilor Eforiei Creţulescu este pus la dispoziţia publicului , care are accesul în fiecare zi — un supe parc înconjurat de minunaţi pomi de brazi, şi eşti sub impresia că te afli în plină pădure. Pretutindeni se poate observa o linişte şi curăţenie exemplară. Viaţa este relativ suportabilă, preţurile în general fiind mai eftine decât în anii precedenţi. In privinţa restauratorilor, îmi permit să atrag binevoitoarea atenţiune d-lui primar ca să ordone o anchetă mai severă printre anumite restaurante, cam lipsite de cel mai elementar bun simţ, pun la dispoziţia publicului vizitator un serviciu din cele mai dezagreabile, plus că tacâmurile pline cu microbi, şi murdare (fabricate dintrun metal aliat cu plumb) involtă îngrozitor atunci când toată rugina şi infecţia dupe ea, rămâne AMIM 1 — la o curăţenie radicală , peşervetul clientului. Pentru distacţia publicului sezonist funcţionează două cinematografe cari sunt foarte frequence, iar muzica militară a regimentului 50 Inf. de sub conducerea maestrului locotenent Apostotescu Virgiliu, delectează vizitatorii în fiece dimineaţă şi seară, Un repertoriu foarte bogat constând in majoritate din fragmente streine, şi care este mult apreciată persoanele melomane. Timpul cu excepţia ultimelor zile cari au marcat şi aici o temperatura mai ridicată, simte o răcire mai accentuată a atmosferii. Actualmente numărul vizitatorilor este ceva mai redus, însă zilnic sosesc trenuri înţesate cu public din toate părţile. Până în prezent notez : D-nii căpitan Constantin Bărbulescu, Piteşti; Atanasescu Niculae cu d-na profesor univ. Bucureşti; Pandele Antonescu cu familia, Bucureşti, maior Ioan Stănescu. Bucureşti, d-na Jetty Rapaport, Bucureşti, Matei Marcus, Bucureşti, inginer Jean Dumitrescu, Galaţi, doctor Iuliu Andreescu cu familia, Ploeşti, d-na Roza Wiedenfeld, Bucureşti, d-na Saly Haimovici. Bucureşti, d-ra Tina Wiedenfeld. Bucureşti, d-ra Elsa şi Lilly Guttermann, Bucureti, familia Heinrich Kornbluth, Bucureşti, Ricu Wiedenfeld, Bucureşti, Drd. Paul Florescu, Turnu Măgurele, arhitect Jules Rottmann, Craiova, Dumitru Antonescu, repr. de concert, Buc., d-na Rebeca Segall, Bucureşti, d. Mayer Segall, Bucureşti, Braunstein Ghermann, repr. de comerţ, Bucureşti, d-rele Ella şi Lilly Bercovici, Bucureşti, d-ra Crisantema Busuioc studentă, Bucureşti, d-ra Elena Busuioc profesoară, Buc., Drd. Theodor Constantinescu, Bucureşti, d-rele Zuckermann, Bucureşti, Cristescu Grigore, Brăila. Adrian Ştefănescu, magistrat, Constanţa, ing. Feldstein Bernard, Bucureşti. Vasile Mateescu, Drd. în medicină, Giurgiu. Măgiescu Dumitru profesor, Buzău. Gheorghe Rusescu dir. Minist. de Agr., Buc., Sadingher Focşeneanu, Bucureşti, locot. Theodor Slăvescu, Bucureşti, Iosef Simici, comerciant, Bucureşti, S. Schwartz, Bucureşti, Melania Ştefănescu, Giurgiu, Alexandru Zaharia, Târgovişte, Sandu Alexandrescu, Târgovişte, Sabina Zoller, Bucureşti, Alexandru Ionescu avocat, Bucureşti, etc. Weida Gazacii de la Don te Întorc in Cehoslovacia Corul cazacilor, înfiinţat acum 4 ani la Praga, sub conducerea dirijorului N. F. Kostriukov, care a făcut până acum numeroase turneuri in Europa, lipsind mai bine de un an din Cehoslovacia, se va întoarce în curând la Praga. In ultimul an corul a vizitat pentru prima oară Olanda şi Grecia, unde a cântat cu un mare succes. După concertele foarte reuşite în Franţa, Bulgaria şi România, corul «Platov» a făcut un turneu în Iugoslavia, unde a concertat până la sfârşitul lui iulie. La începutul lui August, corul cazacilor soseşte în Cehoslovacia, unde va concerta la Praga, Karlovy Vary (Karlsbad) Marianske Lazny, şi alte staţiuni balneare cehoslovce. După absolvirea concertelor anunţate, Corul Platov se va odihni în Cehoslovacia timp de o lună şi după aceasta va întreprinde un mare turneu, vizitând nu numai statele europene, dar și Africa şi Asia (Egipt, Palestina, etc.). --------xox------ Noi agenţi teatrali Ministerul Artelor a acordat autorizarea de a funcţiona ca agenţi teatrali următoarelor persoane : Soc „Astra” regionala Basarabia în oraşul Chişinău. Wilhelm Himesch, librar, în oraşul Braşov. Teatrul Naţional Cernăuţi, în oraşul Cernăuţi. Maximilian Meth în oraşul Cernăuţi, Iacob Kramer în oraşul Cernăuţi. Şi a retras autorizarea de a funcţiona ca agent teatral în oraşul Galaţi d-lui Const. Carlovici. O comedie scrisă de zece autori O comedie nouă care va fi montată în curând la Berlin, la teatrul Piscator e menită să facă senzaţie. Au colaborat zece autori : unii scriitori, alţi medici şi alţii sociologi. Piesa are ca titlu „Căsătoria”. -XOX- Cum luptaţi cu căldurile — Alte răspunsuri la ancheta Rampei — D. General NICOLEANU Prefectul poliţiei Capitalei, omul cel mai activ din Bucureşti, a fost interpelat de un redactor al nostru, tocmai când supraveghea stingerea unui incendiu. — „Cum vă luptaţi cu călău■ rile ? — „Care călduri ! — »?? — .Prost de tot... Pentru astea — „Eu sunt mic — ...și al dracului — „Mă refugiez, în defensivă la Sinaia. După cum vezi, evit lupta... TITA BOBES Ador căldura şi n’am decât un singur regret că nu pot trăi toată viaţa întro ţară în care temperatura minimă să fie de 25 gr. Reaumur. Nu lupt cu căldura, ci mă simt foarte bine ziua mai ales de la orele 12 până la 17. E adevărat însă că în timpul acesta fac plajă şi înot la basinul de la Tir. De altfel cred că nu poţi petrece vilegiatura mai bine şi mai plăcut în ţara românească decât în Bucureşti. Ziua e cald iar seara răcoare, agreabil şi chiar frumos de la o anumită oră ! RĂSPUNSUL D-LUI N. DAVIDESCU Cum lupt cu căldura ? Mărturisesc că nu-mi dădusem până acum seama că lupt cu ea. Mă găsesc, astfel în infernul acesta canicular cum mă găsesc şi în aerul cu microbi al Bucureştilor, sau în acela cu praf de hârtie al redacţiei. Şi căldura devenise un mediu al cărui rezultat sufletesc pare că apucasem să fiu întrebarea domniei tale însă m’a tulburat. M’a tulburat pentru că am aflat din ea că mi e cald, şi pentru că am băgat de seamă că, nu numai că nu lupt pentru a-mi procura ceasuri de răcoare, dar că profit de acest torid torent de lumină, de zi lungă, și de dificultate de a părăsi casa, pentru a pune la Punct ultimele file ale noului meu roman : „Fântâna cu chipuri“. E un fel de a mă ..beautoutimorumena“ ^ de a respinge,, cu presiune lăuntrică, efectele aerului prea rarefiat de căldură, al verei. Asta până peste câteva zile când nădăjduesc, că voi putea poposi pe undeva, la Predeal, de care le vezi se găsesc pompieri. Pentru celălalte... ION PRIBEAGU — „Pălăria îmi ajunge _ î 1» • — „Fac vânt cu ea. GR. MARCULESCU meesm» INFORMATIUNI Opera Română va reluat în prima parte a stagiunei opera „Paiaţe” de Leoncavallo. Rolul Canio va fi cântat de tenorul N. Apostolescu Teatrul Gaite Lyrique din Paris va deschide stagiunea de iarnă cu o reluare a operetei „Pep” de Planquette. ROMANUL lui F. KESSEL ,Frumoasa de zi‘ O operetă nouă de Rene Pujol cu muzica de Rene Mercier va fi creată în stagiunea de iarnă la Scala din Paris cu Dranem. Abonaţi-vă la : BIBLIOTECA DE ÎMPRUMUT pentru plăci de gramofon cel mai bogat repertoriu în muzică clasică şi divertisment; orchestraţii instrumentale, vocale 6 STR. SĂRINDAR 6 peste drum de Cercul Militar Teatrul Benaissance din Paris va juca peste câteva zile piesa „Les desaxes de Paris" de Yons de Hausevick. Rolurile principale vor fi jucate de Trebel şi de Armand Bernard, primeşte abonamente de vilegiatură cu Lei 100 lunar La Paris se construește actualmente un teatru de Marionette în parcul Montesouris. Compania de comedii de la Parcul Otetelișeanu continuă să reprezinte în fiecare seară : „Ideea fixă de G. Feydeau. In primee roluri d-nii V. Maximilian, C. Toneanu, I. Talianu, Nora Piacentini, Mary Voluntaru, Maria Antonova, Camelia Mihail, Valeria Dumitrescu, N. Gărdescu, Chr. Eterle, N. Stroe, G. Acsente, V. Bulandra, V. Basil etc. TEATRUL ELITA (FOST FRASCATI) A la fonie ! de NICON-NICAN cu Sily Vasiliu, Rozina Wiquelin, Doljan, Mia Georgescu, Al. Bărcănescu, Gh. Timică, Groner, Şerbănescu, Christian şi N. Kainer Teatrul Cărăbuş va reprezenta în tot cursul săptămânei în fiecare seară: «Miss Revisia» 2 acte şi 10 tablouri de d-nii N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. In primele roluri apar d-nele : Nataliţa Pavelescu, Lizica Petrescu, Violeta lonescu, Lizica lonescu, şi d-nii: C. Tănase, Giugariu, Codruţ, Dan Demetrescu, Lorenz, Şerbănescu, Giovani, etc. «Miss Revista» e montată cu un fast deosebit. Conducerea muzicală a cm d Ben Parris. Piesa va fi pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare. La teatrul Grand Giugnol din Paris se va reprezintă o comedie într’un act de Andre Bansan intitulată : „Regula de trei’’. Compania de comedii de la Parcul Otetelesianu va mai reprezintă în cursul stagiunei piesa „Hotel Ștrand". Teatrul Sarah Bernhardt din Paris joacă actualmente comedia de moravuri de provincie : „Ces dames aux chapeaux verts . Opera din Paris a reluat „Boris Godunov” de Moussorgsky cu baritonul Perriet în rolul titular. La teatrul des Capucines din Paris obţine mare succes comedia „Claude” de Jean d’Aragny. Comedia Franceză anunţă reprezentarea piesei „La voix humaine” de Corteau, cu Berthe Bovy în rolul principal. Vineri 9 August are loc la Parcul Oteteleşianu premiera comediei „Amedeu Stânjenel” de 2r. Vlădoianu şi V. Rodan. Autorii de comedii Bernauer şi Ostereicher au terminat o nouă lucrare dramatică intitulata „Roşu şi Albastru”. Opera din Paris a reluat „Romeo şi Julietta” de Gounod, cu tenorul Karvin şi soprana Eide Norena. Compania de comedie de la teatrul de vară Marconi continuă să joace cu mare succes farsa : „Grigoraş şi Mustociide". In primele roluri d-nii Qhiberlion, Rolland de Iassy, Chamnel, Balăban şi d-nele Wauvrina, Nely Dordea, Balăban, etc. Ansamblul muzical american The Revelers, cântă actualmente la teatrul Empire din Paris, Comedia Franceză va relua în curând „Poliche" de Bataille cu Leon Bernard în rolul creat de Maurice de Feroudy. Se anunţă moartea compozitorului Bror Beckman directorul conservatorului din Stokholm. GRADINA SCALA (fost Colos) Orele 9 seara, premiera Mic şi al dracului Mare revistă într’un prolog şi 8 tablouri de ION PRIBEAGU cu Marilena Bodescu, Irizone, G. Rădăşanu, Titu Protopopescu, etc. Pianiştii Jean Wiener şi Clement Doucet, cari au fost iarna trecută la Bucureşti sunt acum la Rio de Janeiro. Teatrul Michel din Paris vr deschide stagiunea cu piesa Teddy and partner de Ivan Nye. Rolurile principale vor fi jucate de Signoret şi Pierette Caillot. Săptămâna aceasta se reiau la Opera Română repetiţiile operei „Tanhauser” de Wagner. La Berlin se vor monta în iarna aceasta două comedii de Pirandello. Opera Comică din Paris a reluat „Manon” cu d-na Mary Mack Connack în rolul titular. ' •. Au fost angajaţi pentru concerte la Ostende, următorii artişti : Elvira de Hidalgo, Toţi dai Monte, Lotte Schoene, Auseau, Benvenuto Vranei, Tita Rufo şi Chaliapin. A apărat VIAŢA LUI LEONARD Un volum de aproape 350 pagini, 100 lei DE VÂNZARE LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Teatrul Studio des Champs Plysées va deschide stagiunea cu piesa „Le Peche’’ de A. Orna. Ansamblul de Operă rusă de la Paris de sub conducerea d-nei Kyrisnezoff a plecat în Statele Unite unde va face un lung turneu. Duminică, 4 August, ora 6 p. m... la teatrul «Cărăbuş» va avea loc primul concert simfonic în spirit adevărat popular şi cu intrarea cu preţuri absolut populare, dat de «Orchestra simfonică a Municipiului Bucureşti». Această instituţie educativă, a cărei existenţă era de mult dorită, oferă următorul program: Uvertura Buryante de Weber, Espana, rapsodia de Chabrier, 1812 de Tschaikorosky şi Rapsodia română în La de G. Enescu. Concertele se vor da în fiecare Duminică. Al doile concert va fi un festival ceho-român. Biletele se găsesc de vânzare la agenţia Ipcar. La teatrul de vară Marconi s-a pus în repetiţie: «20 de zile la răcoare» farsă de Hennequin şi Valabreque. Vor juca d-nii Ghibericon, Roland de Iassy, Chamel, și d-ncile Wauvrina, Nely Dordea, Anca, Balahan etc. ■ URKCeMISS REVISTA Joi încep la teatrul Naţional repetiţiile piesei „Letopiseţii’’ de d-l M. Sorbul.