Rampa, septembrie 1929 (Anul 14, nr. 3483-3508)
1929-09-01 / nr. 3483
1. Contele Rolisrt de Montesqm >u Contele Robert de Montesquieu, poetul Hortensiilor Albastre şi al Liliecilor este un tip epocal. Descendent al unei familii strălucite în istoria Franţei, — strănepot al lui d’Artagnan, — desăvârşit spadasin, de o eleganţă rara şi discretă, el a uimit Parisul de pe vremuri cu inteligenţa lui scăpărătoare, cu bizareria, cu snobismul şi extravaganţele fură El fu modelul acelui cavaler al inversiunii, Des Esseintes, din Pe Dos de Huysmans. Şi prieten cu Marcel Proust — care l-a avut totdeauna drept model de rafinament, intrat in opera acestuia, donquicbottesc şi ridicul, sub numele baronului de Charlus. El este în „Sodome et Gomorrhe” îngerul afectării, al snobismului şi al pederastiei. Acest personagiu ajuns legendar a lăsat la moartea sa preţioase memorii, dar cam — pline, cum sunt — de observaţii crude şi perfide — nu pot fi publicate acum, decât în parte. Noi extragem din ceea ce s’a imprimat până azi, câteva cuvinte pline de sens. NI Hmn caiete conferi tie Do,că aş avea de lămurit în mod orgolios ce este poetul, aş spune: Un atlas interior, un om care poartă în sine însuşi lumea. * Se poate spune că ura, şi ea, are oroare de vid. Gând inimicii noştri nu ne mai urăsc, încep atunci prietenii noştri s’o facă. ' * Verlaine avea un mod plăcut şi rdulce de a răspunde femeilor cari-i cereau voia de a-l numi : Maître. ‘— „Aşa, dar în schimb îmi veţi permite să vă numesc „Maltresse”. ^ Poetul Bainvale se arăta foarte pios în zilele lui din urmă. Asta se traducea în fapte misterioase. Plimbându-se cu el, Mallarmé, îl văzu odată îngenunchiând spre a lega cureaua de la încălțămintea unui băiat care trecea încărcat cu plăcinte. Și după ce făcu acest umil serviciu copilului necunoscut, poetul Ametistelor, fără a face vre-o aluzie, îşi reluă locul de lânctă prietinul său, şi convorbirea întreruptă. Catulle Mendés e singurul om care este fratele copiilor săi, cari sunt toţi naturali şi recunoscuţi de tatăl lor. '.'vu» ,17.'V 'Actriţele cari se mărita cu oameni de lume, cred a intra în turnea bună , se înşeală : bărbatul lor intră în mormânt, fără ca ele să fi intrat în lumea bună. Clerul din Roma cuprinde o lume de mici preoţi, antifizici şi galanţi, pe cari numai dorinţa de a purta fuste i-a împins — în lipsă de altceva mai bun — spre rochia asta supremă. Villiers sta întins pe patul de moarte la spitalul Saint-Jean-de- Rieu. Toţi credeau că murise. Mallarmé și Huysmans intrară. O rază de soare lumină figura scriitorului. Se ridică și strigă: ,,Măria !” și numai atunci muri.(Se știe că străbunii lui Villiers au fost capii Ordinului cavalerilor de Malta, N. R.). # III TrifionPe Rantfer $1 Florile Bunfirii Adolescent, admiram simetria şi arta lapidară a dedicaţiei pe 1 \ ■f K STRAND _ ROMAN DIN VIAŢA DE DRAGOSTE ŞI AVENTURI A CAPITALEI -3 18) de PINGUIN — „Bună ziua domnule ! Iţi pierzi timpul degeaba. _„Vom vedea frumoasă doamnă, vom vedea... Din momentul când s’a despărţit de ea la strand, după o discuţie violentă, agentul era decis să întreprindă cercetări cu orice risc. Amorul lui propriu era în joc. Nu se mai dusese la inspectorul Gustav ca să-i raporteze cele ce constatase. îşi făcuse o sopteală foarte simplă, sperând că într’un timp relativ scurt, va putea demasca femeia învăluită în mister. Dar mai imens de toate, ţinea să demaşte fiinţa care se retranşa cu un curaj nemaipomenit în dosul singurei calităţi : era femeie.i^Era, frumoasă, .Agentul remarcase din primul moment acele trăsături delicate, corpul tăiat în linii ispititoare, aerul de distincţie al femeie. Cedase încetul cu încetul pasul, şi femeia reușise, fără multă greutate, să-l îngenunche. El singur nu-și dădea seama că se află sub hipnoza ei. încercase o revenire. Ii era imposibil. Nu se mai regăsea. La ștrand însă, întrun moment decisiv, alesese calea. Acum era definitiv hotărît. Știa bine că femeia aceasta frumoasă, inteligentă şi distinsă putea fi spioană şi criminală, hoaţă şi excroacă. Sub masca perfectei femei de lume, putea fi o aventurieră... Dar îşi spunea, îndemnat de o părticică infimă a inimei, că femeia aceea putea fi şi un suflet cinstit.» Seara, ieşi în oraş. Nu ştia ce să interprindă. Se plictisea. Evită centrul, unde putea fi văzut de către cei de la poliţie, şi porni pe Calea Griviţei. Intră la „Răcaru” unde găsi liberă o masă retrasă... Dar nu putu sta prea multă vreme, fiindcă după miezul nopţei, localul fu invadat de actori şi actriţele de la teatrele din apropiere şi de o lume care-i era cunoscută. Eşi în stradă. Auzise de tavernele din Calea Griviţei. In câteva rânduri, îl invitaseră la escapade nocturne în acest cartier, prieteni şi camarazi... Nu-1 tentase însă niciodată să intre în ele. I se părea o renunţare totală la demnitatea lui. In seara aceasta însă e decis să facă orice. Caută o evadare, vre-o senzaţie care să-i procure, fie chiar pentru câteva clipe, satisfacţia de a uita preocuparea... Ştia că prin apropiere e casa de rendezvous cu trecut celebru al Lorenzoaei. A desgusta. Intră în gangul hotelului „Europa”. De mult, cu vreo doi ani în urmă, legase prietenie cu o artistă de varieteu care borda aici. Serj dea rândul venise în hotel, de unde pleca dimineaţa. Jenny — aşa-i spunea cântăreţei de varieteu — nu-şi putuse schimba felul de viaţă. II iubea pe agent, dar nu putea renunța la clientela localului ei. Intr’o seară, când venise ca de obiceiu la ea, agentul găsi patul ocupat Jenny încercase o scuză : agentul fără să-i spună nimic coborâse scările, și de atunci n’o mai văzuse. Acum când intra în hotel, o dorință veche i se realiza. Portarul îl cunoștea de pe vremea când venea în fiecare seară. — „Bună seara. — „Bună seara. Jenny mai stă la voi ? — „Da, est*.. — „Tot acolo. — „Tot. — „O fi singură ! — ...Singurică. Cunoștea camera. Era în aripa din fund a hotelului, la al doilea etaj, în capul unor scări înguste pe care abia se putea furișa un om. Sui repede scările. Bătu la ușă. Glasul lui Jenny se auzi dinăuntru ■.Cine-il — „Om bun. Ușa se deschide repede. In prag, Jenny îmbrăcată sumar, rămăsese mirată . — „Tu ?.. — „Eu... ^ Femeia abia își putea reveni. II luă de braț și-l trase înăuntru. — „Ai venit.. — „Da, am venit.—■ „Răutăciosule... De ce n’ai dat pe aici atâta vreme. — „Lasă astea. Am venit la tine pentru altceva. ■— „Anume. — „Vroiam sa te rog să mă conduci într’o tavernă de pe aici. Tu cunoști cartierul. — ..Ce ţi-a venit ? — „Mă plictisesc îngrozitor. *— „Şi vrei să te duc eu 1 — Cunoști mai bine decât mine locurile de pe aici. *— „Și de ce tocmai aici... ■— „N’ași putea să-ți spuu. Jenny se pregătea să înceapă, o lungă conversație cu agentul. Aeesta însă vroia să plece cât mai curând de acolo. De, aceea, interveni : „Jenny, te-aş ruga să te îm — „Să mai stăm frate câteva clipe. — „E târziu. — „Nu mai vrei să stăm singuri Mai bine rămânem aici... Nu-i mai bine decât să umblăm în tavernele acelea ordinare ? — „Nu, nu... Imbracă-te. Cu un aer de cochetărie, Jenny își scoase halatul de casă. Avea un întreg arsenal la dispoziție pentru a căpăta atenția agentului. Goală în fața oglinzei, femeia încetini fiecare mişcare, cu intenţii bine stabilite. Dar agentul o privea cu nepăsare. Corpul îi era cunoscut. Nu-i spunea nimic nou. — „Vezi Jenny că s’ar putea să te vadă cineva prin fereastră. — „Te jenează ? — „Pe mine nu. Femeia își puse cămaşa, îm-‘ brăcă deseurile, deschise dulapul. — „Nu știu cu ce să mă îmbrac! Unde ai de gând să mergem ? — „N’aşi putea să-ți indic. Du-mă într’o speluncă unde putem găsi vin bun, și unde să nu ne întâlnim cu mutrele pe care le vedem în fiecare zi. — „Atunci să îmbrac ceva mai ixeshi. Affi o rochie cu care jgntam o șansonetă de apași... ■ Scosese o rochie neagra, simpl* care-i venea până la genunchi'.. Incălță o pereche de pantofi negrii vechi cu tocurile joase. — ..Ce zici ? — „Par’că ai fi o vânzătoara dintr’un magazin. — „Asta și vreau. 'Acolo unde mergem nu-i nevoe de mătăsuri.— „Foarte bine. \ y — „Ești gata .. . „Gata. (— „Să mergem. — „Să mergem.N (Va urma) ‘ SAlA la ora 9K precis seara Zvâpâ'âta comedie muzicală în 3 acte cu Elena Zamora, I. Brună, etc. Ochestra I. Blum ^ IbBSLAM&i l care Baudelaire a scris-o pentru Florile Durerii . POETULUI IMPECABIL Desăvârşitului magician în litere franceze Prea iubitului şi prea veneratului meu MAESTRU ŞI AMIC THÉOPHILE GAUTIER Cu sentimentele Celei mai adânci umilinţe Dedic Aceste flori maladive Şi m’am întrebat nu odată car sunt motivele acestei lungi efuziuni. Presupuneam atunci un Gautier, somptuos şi lubric, o lume de piatră şi metal. „Ce monde rayonnant de métal et de pierre”. Cunosc azi fauna stearpă, invenţia facilă şi tehnica — mai ales — a poetului Comeelor. Pretutindeni simţită , în cazul mortal al rimei, în turul de formă al versului. Magicianul nu este decât prestidigitator Şi mi-am adus aminte că Beethoven preţuia mai mult decât de Dan Li dio toţi compozitorii pe Cherubini şi Catulle Mendés — azi aproape uitat — făcea încântarea lui Mallarmé. Inspiraţia poeţilor merge până la cer şi optica lor până la vârful nasului. IV. Flori fie hârtie .Şueratul lui Vania avea intensitatea tăcerilor din catedrale sau emisiunea soprană a guşilor cu aripi numite privighetori”. V. Semne Dolni Be’nhepor Domnul Matei Caragiale autorii Crailor de la Curtea Veche a scris un nou roman intitulat: Soborul Ţaţelor. Domnul Iou Marin Sadoveanu a sfârşit o nouă piesă de teatru, în şeapte tablouri, intitulată Domnul Ludovic sau Tragedia Unui obez. Domnul Al. O. Teodoreanu va da publicităţii o piesă de teatru Părul Colombinei. Lucrarea va fi ilustrată de pictorul Ion Anestin. NOTA. — Rog ca toate cărţile, revistele şi publicaţiile, interesând această rubrică şi a căror recensare se cere, să se trimită ziarului în dublu exerrmtar pentru „Mişcarea Literară”. Baudelaire Zece autori scriu o piesă de teatru din Berlin se anunţă că zece literaţi şi oameni de ştiinţă au semnat un contract colectiv pentru tratarea în formă dramatică a problemei căsătoriei moderne. Omul care a decavat banca de la Monte Carlo A fost o vreme când toată lumea cânta la Londra un cuplet intitulat «Omul care a decavat banca de la Monte Carlo». Eroul acestui cuplet purta numele pompos de Captain Artur de Correi Bower şi era tipul aventurierului, care reuşise să aibă o legătură perpetuă cu zeiţa norocului, spre deosebire de alţi colegi cu mai puţin succes, cari deabia au putut numai în treacăt să sărute mâna acestei doamne cu toane. Lui i-a rămas chiar Credincioasă, sau mai bine zis, s’a reîntors mereu la el, după ce se despărţea câteodată temporar. Chiar şi cu moartea lui a avut succes, repede şi fără durere, a murit zilele trecute de un ataci de inimă.11 A murit ca asociat al firmei bancare Hainan, Bower et comp., ca personaj de seamă în City. O VIAŢĂ DE RISIPĂ ŞI DE BINEFACERI ! ^Dacă întrebai pe Captain Bower de câte ori a câştigat milioane în viaţa sa şi de câte ori l-ea perdut iar, îţi răspundea râzând: «Lucrul acesta n’are nici o importanţă, important este că am câştigat întotdeauna alt milion când cel vechi se topise. La mormântul său merită să se spună că nu s’a priceput numai ,să adune botrâtu — cu toate că n’a mers întotdeauna pe drumul drept spre a le găsi — ci tot^ atât de bine, ca să te cheltuiască.^ N’a fost niciodată sgârcit. Mâna lui era tot atât de deschisă ca și el însuși și cine voia să aibă bani dela el, îi avea. Niciodată nu te duceai degeaba la el, când voiai să strângi bani intr’un scop oarecare sau pentru cineva, şi sunt foarte mulţi la Londra care îşi datorează existenta acestui aventurier. El a stat şi la închisoare pentru bancrută, dar era unul dintre acei căruia i se iertau şi lucrurile diiamante şi societatea continuă să-l ţie în sânul sau. Ca dovadă despre aceasta e că Captain Bower fusese de câteva zile înainte de moartea sa invitatul contelui Louis Shannon, frequenta cele mai bune cluburi, astfel că cu toate aventurile vieţii sale, a fost dus la groapă ca gentleman onorat. IN AMERICA DE SUD Era încă tânăr când fu cuprins de dorul de aventuri şi plecă în America de Sud. Se duse în Chili, de atunci încă terra incognita, obţinu acolo concesii, de salpetru şi deveni pentru prima oară milionar. Cu buzunarele pline de bani şi cu carnete de cekuri, se reîntoarse la Londra şi reuşi, mai repede de cât se credea, să rămâe fără ei: amici buni, femei, masa de joc, caii, plăcerea sa de a trăi bine şi de a face pe ceilalţi să trăiască bine, l-au servit admirabil în opera aceasta de risipă. Când a perdut ultimul penny, nu s’a plane, ci a dispărut într’o bună zi dela Londra, fără^ ca nimeni sa ştie încotro s’a îndreptat.După câteva luni s’a reîntors iar cu buzunarele pline. De data acteasta Marocul îl ajutase şi anume, o concesie de fosfaţi pe care reuşise s’o obţie acolo şi care-i scăpă din nou, pentru mai mult timp, de griji. I IN MAROC O ZESTRE FABULOASĂ In această nouă perioadă se încadrează povestea căsătoriei sale. Aleasa sa a fost o doamnă, cunoscută prin aceea că un magnat ungur, prinţul Batthyani, îi lăsase o sumă echivalentă cu vreo 20 milioane mărci. Cu banii aceştia, noul menaj cumpără o casă splendidă la Piccadilly, şi un castel în apropiere de Maidenhead. Peste câţiva ani soţia sa muri şi atunci se constată că din toată l. Hmr O fraza a lui Chariot Mai mulţi ziarişti americani, s-au gândit să ia câte un interview foştilor camarazi de circ ai lui Chariot. Aceştia le-au încredinţat această frază uimitoare pe care ar fi pronunţat-o Chariot înainte de-a fi turnat vreun metru de film: — «Un artist de circ trebue să-şi fi perdut orice urmă de mândrie ca să se coboare până «colo încât să consimtă a juca în film». Si non e verő e ben trovato’ -OXO Charlie Chaplin averea uriașă nu mai rămăsese nimic. Dar Bower nu se dădu învins. De ce există oare Monte-Carlo, care așteaptă doar pe oamenii norocoși cum era el? El se duse la Monte-Carlo înarmat cu un «sistem» pe care-1 încercase în tavernele de joc din America. Se dedică lui «Trente et quarante», pe care-1 juca exclusiv şi câştigă într’o zi cu şase asistenţi, cari jucau pentru el, o avere, — se spune vreun milion de mărci aur — şi decară banca. Cu averea aceasta se reîntoarse la Londra şi după ce o cheltuise şi pe aceasta, reveni la Monte- Carlo şi iar reuşi să câştige o jumătate de milion! Banii acesttia reuşi să-i ţie mai mult timp, apoi dădu faliment, fu închis, reuşi însă să se puiedin nou pe picioare. Dar cum începuse să îmbătrânească, îi cam pierise gustul de aventuri, deveni asociat al sus amintitei bănci şi-şi sfârşi viaţa în mod onorabil. vor- Snort Primul concurs automo- Mlst In Balcani Asociaţia şoferilor bulgari împreună cu Auto clubul din Sofia au luat iniţiativa organizării unui mare concurs automobilist, care va fi primul concurs de acest fel din Balcani. Concursul va avea loc în 15 Septembrie pe linia Sofia-Klisura-Karlovo- Plovdiv - Bazargio-Kosteneţ-Raduil-Ciam - Komria-Samokov-Sofia. La concurs au fost invitaţi să participe toate Auto cluburile şi asociaţiile de şoferi din Balcani şi România, precum şi reprezentanţii tuturor fabricelor mari de automobile. Câştigul acestei întreprinderi va folosi pentru repararea şoselelor şi fixarea semnelor de orientare, obişnuite în relaţiile automobiliste internaţionale. —.—-oxo—--- -00- 3 Teatrul Maria Ventura va juca pentru întâia oară la noi, o piesa din literatura dramatică- sârbească. A fost aleasă «Ploaia de toamnă», drama lui B. Nusiei. Teatil Ben Kemli din Tunis, va fi transformat într’un garaj de automobile. TEATRUL ELITA A la fonté! de NICON-NICAN cu d-rele : Silly Vasiliu — Rozina Virquelin — Nutzi Morţun — Jeana Doljan — Olga Habel şi d-nii : Al. Bărcănescu — Lică Radulescu — Nae Simionescu — Gh. Ierbăneseut — S. Cristian — Einhorn şi N. BANNER Costume — Balet Cuplete noi de actualitate. Şcoala superioară de muzică şi artă dramatică Eg. Massini, deschide cursurile anului şcolar 1929—930 în ziua de Luni 2 Septembrie, ora 10 a. m. Secretariatul şcoalei anunţă elevii înscrişi să fie prezenţi la cursuri. __ Miercuri 18 Septembrie se redeschide teatrul Nouvel-Ambigu din Paris cu piesa «Paris- Cocktail». Cel mai triumfător succes revuistic al stagiunii este excelenta lucrare a d-lor N. Vlădoianu şi N. Constantinescu, «Miss Revista». Fiecare cuplet şi fiecare scenă provoacă tunete de aplauze. In fruntea distribuţiei stau d-nele Nataliţa Pavelescu, Lizica Petrescu, Violeta Ionescu, Sofica Ionescu şi d-nii C. Tănase, Giugaru, Codruţ, Dan Demetrescu, Lorenz, Şerbănescu, Giovani, etc. Montarea extraordinară. Jules Romains va întreprinde în curând o călătorie mai lungă la Moscova. Tenorul Petre Raipeff va cânta în viitoarea stagiune la Scala din Milano. Teatrul Comedie des Champs- Élysées din Paris își redeschide stagiunea în seara de 6 Septembrie cu piesa lui Marcel Achard ,,Jean de la lune’. Din literatura dramatică ungară, Teatrul Maria Ventura va juca în stagiunea aceasta celebra comedie «Sărac ca un şoarece de biserică», de Fodor László, în traducerea d-lui Isaiia Răcăciuni. Marea revistă.Mic şi al dracului, de Ion Pribeagu, de la «Scala» (fost Colos) obţine în fiecare seară un succes neobişnuit. Potop de aplauze salută apariţia Merilenei Bodescu, al lui Pizone, Rădăeşanu, Titu Frotopopescu Brătulescu, Rabega, Valeşteanu, Doamnele Veve Gigalia, Nuţa Morţun, Nelly Nicolau, şi toate cupletele se bisează timp de 2 ore de râs, glume, balet Borislavska, orchestră Schwartzman, sketchuri şi anecdote cari asigură revistei o serie nesfârşită.WUOOm BHE Autorul dramatic francez Henri Jeanson a terminat o piesă în trei acte. Premiera piesei «Ultimul ar», la teatrul Porte Saintartin, a fost fixată pentru seara de 18 Septembrie. La: Mi «Inamica», piesa lui JA. Antoine, fiul marelui critic teatral francez va fi jucată și la New-York. Grădina SCALA la ora 10 seara Mic şi al Dracului revistă de Ion Pribeagu cu Marilena Badescu, Nina Botty, Niculescu-Buzeu, Pizone şi Bâcleşeanu «Marius» şi «Topaze», cele două mari succese ale lui Marcel Pagnol, vor fi reprezentate pe două scene din New-York, în cursul viitoarei stagiuni. La cazinoul «Empire» din Paris, a debutat un nou jazzband «Australian Boys». Piesa lui Claude Anet «Mil© Bourrat», se va juca la New York. Abonatî-vă la : BIBLIOTECA DE ÎMPRUMUT pentru plăci de gramofon cel mai bogat repertoriu la muzică clasică și divertisment, orchestrat" instrumentale, vocale 6 STR. SĂRINDAR 6 peste drum de Cercul Militar Teatrul Odeon din Paris _e reprezenta în viitoarea stagiuna noua piesă a lui Henri Chert «Le Beauxnetier». Marele Magazin „LAMARITAINEft deschide Luni 2 Septembrie e, noul local din Str. Lipscani No. 26 și roagă Onorata clientelă să-i dei şi pe viitor concurs. Cu ocazia inaugurărei, mare Expoziţie de mărfuri absolut noi, cu preţuri excepţionale, oferind şi frumoasa surprize. D-l George Zamfirescu, autorul piesei „Sam’’ care se va juca în stagiunea aceasta la Teatrul Haiţional, lucrează la o nouă piesă intitulată „Nu ştiu”. Astă seară va avea Ioc pe ie*, renul Romromft din B-dul Eli- 't,Isabeta o mare serată dansantă dat de clubulsportiv ’ «Juventus». D-l Brăiloiu, profesor la conservatorul de muzică din Bucureşti a fost decorat cu Legiunea de onoare în gradul de Cavaler. --- 0X0------—— ... până la 15 Septembrie In centrul Capitalei, la îndemâna fiecărui trecător un magazin distins cu o reputaţie vechie şi bine stabilită anunţă : «reducerea preţurilor la toate mărfurile până la 15 Sept. a. c.». Acest magazin este vecinic asaltat de clienți din toate straturile sociale, fiindcă proprietarii lui au înţeles că numai prin sacrificii, adică servind mărfuri bune cu preţuri convenabile se poate mulţumi clientela. Este vorba de MAGAZINUL BULEVARD din B-dul Elisabeta 5 (Palatul Eforiei) bine asortat cu încălţăminte şi galanterie, care şi-a asigurat concursul clienţilor pentru felul cum ştie a-i servi. Mărfurile —adică încălţămintea şi galanteria au garanţia firmei în ce priveşte soliditatea şi calitatea, recunoscute şi ca mărfuri de bun gust. A cumpăra la MAGAZINUL1 BULEVARD (vis-a-vis de Cinema Scala) înseamnă a-i rămâne client fidel. .. J FOST FRASCATI Regina Revistelor zEISs IKON —1 Garantează calitatea Această marcă 60EBZ - ERNEMANN - CO ’SäESSA-lCÄ fuzionate Aparate fotografice Aparate de mărit Accesorii Peliccie Aparate de cinema de luat vederi de proecţie Ep’-d'asctspie Pentru amatori'profesionişti'SColV'featre Cataloage gratis prin magazinele speciale sau prin reprezentant general I. B. GIBSON Str G C. n r» Ta r.iT7”in r* Afi rțiroiiTvamfi INFORMATIUNI