Rampa, ianuarie 1931 (Anul 16, nr. 3885-3908)
1931-01-01 / nr. 3885
L. Cereti «lela papei aria sau librăria unde obişnuiţi sa făceţi cumpărături să vă arate noul model al tocului nezervor şi observaţi cu atenţi«® peniţa de aur masivă Ş* totuşi atât de elastică cu vârful din iridium neuzalel Faceţi o probă (de scris, care nu vă obligă la nimic, şi vă veţi putea convinge cu uşurinţă de marea superioritate a acestui toc rezervor de prima calitata Construcţia desăvârşită face posibilă umplerea tocului rezervor „KAWECO“, printr’o simplă apăsare în puţine secunde. Pentru fiecare scriere peniţa potrivită. Găsiţi Intr’o superba alegere de culori modelul elegant şi frumos care se potriveşte cel mai bine manei Dv., şi care este făcut dintr’un material incasabil KAWECO 14 CAR. AUR 0 @ @ @ KAWECO -LUXE. (^5q) (fii KAWECO • MEISTERKLASSE. Reprezentanţa generală pentru România M. NEMIROWSKY Bucureşti, Spl. Arhivelor 5 STRUGURELE S A DEP.GEN. , CAL.GRIVITEI ÎOO OFERA NUMAI VIN.TRIN STRUGURI O vizită la Sinclair Lewis (Continuare din pagina 1-a) De altfel scriitorul care-şi face duşmani îşi face şi amici. Domnii bătrâni cari au luat la noi în antrepriză literatura şi academiile nu vor fi satisfăcuţi cu discursul meu. Am primit însă în schimb nenumărate telegrame din partea scriitoilor tineri,, cari mă felicită mă aprobă în termeni entuziaşti”. „Este vreme -u mă înnpoiez în America” — încheie Lewis — . PA, nă acum am scris numai îmnpo va Americii, bine înţeles eauA cu ură, fiindcă mă simt antiferican. ins* n-n criv:cat unele ignoravur'i crib—î.ile. Dacă aş rănşâne însă multă vreme în Europa/sar petea să scriu şi o carte împotriva Europei”. Marele Tarnen al Companiei ,CARASUS‘ Direcţia C. TANASE Se va repezenta cel mai mare succes ce s’a văzut până acum in România .BRAVO CĂRĂBUŞ* Revistă in 14 tablouri de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu Această revistă s'a jucat In Bucureşti de peste 100 de ori c’un succes nemai văzut, cu Natalita Pavelescu, Lizica Petrescu, Roji Roji, Willy Petrescu, Cleo Dragomirescu, Lulu Savu, Itala Pelegrinett, Ladislau Graf, Giugariu, Sandi-Huşi, Dan Demetrescu, J. Angelescu, Al. Giovani, N. stoe, ’r ’'•urcus, și C. TANASE 60 Balerine — Mare Balet — 60 Balerine Mare montare cu costume şi decoruri de la Paris Cu concursul celebrei dansatoare spaniole RIORITA??? care a repurtat cel mai mare succes mondial adusă cu mari sacrificii şi care va face cea mai mare senzaţie. Cel mai grandios şi vesel spectacol din ţară. Compania se prezintă cu acelaşi personal in aceleaşi condiţiuni şi cu aceiaşi montare"* ca în Bucureşti. Orchestra promie sub conducerea d-lui BEN HORIS SI Decembrie 1 Ianuarie 1931 2 Ianuarie 6 şi 4 Ianuarie 5 şi 6 Ianuarie 7 şi 8 Ianuarie 9 Ianuarie 10 Ianuarie 11 Ianuarie 12 şi 13 Ianuarie 0 Ianuarie 15 Ianuarie 16 Ianuarie 17 şi 18 Ianuarie 19 Ianuarie 20 Ianuarie 21 şi 22 Ianuarie 23 Ianuarie 24 şi 25 Ianuarie 26 Ianuarie 27 Ianuarie 28 Ianuarie 29 Ianuarie 20 Ian.şi 1 Februarie 2 Februarie 3 Februarie 4 Februarie 5 Februarie T.Severin Lugoş Reşiţa Timişoara Arad Oradea Mare Satu Mare Baia Mare Bistriţa Cluj Târgu Mureş Deva Alba Iulia SIDIU Mediaş Sighişoara Braşov Câmpina Brăila Tecuci Ploeşti Moreni Buzău Galaţi Bârlad Vaslui Tighina Chişinău Premierile Teatrului Naţional din Cluj „Nevestele Demna ai Pleşa* comedie in trei acte de Caton Theodoran Nu ştim de ce direcţia teatrului ne-a prezentat tipul biroucratului naţional din Cluj, a ţinut cu arii de la Tribunal, de la „Secţia de dipreţ să dea în ajunul Craciului, comedia aceasta „Nevestele somnului . Pleşu” a d-lui Caton Teodorian, când însuşi autorul n’consideră dintre plăsmuirile lui dramolttice cele mai fericite. Primele Î două acte nu reuşesc să încălzească ''spectatorii. Glumele nu prind. Aminirile şi divorţurilelui Pleşu nu prea stârnesc interes, dar nici situaţia , civilă, nelămurită a d-nei Marina Drăgan, nu provoacă curiozitatea publicului din teatru. In comedia aceasta, autorul pune faţă în faţă, pe«d. Pleşu cu şi_____„ I ’ ro mnvocii m ci vio vorturi”, afemeiat, care-şi pierde şi capul şi averea după neveste, până ce dă de un liman al vieţii, — Marina. Natura l-a înzestrat pe acest actor cu calităţi admirabile, i-a dat vigoare şi relief şi instinct de teatru, pe care le pune în slujba oricărui rol, şi numai aşa reuşeşte să umple golurile lăsate de autor. D-na Beatrice Crivăţeanu, încă odată a acceptat un rol care nu se potriveşte temperamentului ei artistic, — l-a acceptat pe acela al Marinei Drăgan, numai ca să nu i se reproşeze de către direcţie că şi ea refuză rolurile ce i se încredinţează. Cu bunul ei gust de adevăr a întrupat femeia care caută un refugiu după atâtea amoruri nenorocite. D-na Nunuta Hodoş, într’un travesti, în băeţaşul de dugheană, Stoenică, — a fost un mare câştig pentru întreaga reprezentaţie. Plină de haz, sprintenă, şi ochii îi jucau şireţi, ca nişte licurici — fără să forţeze nota a obţinut frumoase efecte de scenă. D. Ion Tălvan, în Mihai Stolnici, ne-a înfăţişat sobru şi concentrat încă un tip reuşit din galeria lui de cinici şi secături. Pentru situaţiile comice, şi-au dat tributul lor remarcabil : D-ra Marcela Borsa intr’o nevestică bătrânica, geloasă şi cicălitoare ; C. Potcoava, în masca izbutită a unui bătrân craidon incorigibil; d. Constantinescu, într’un vlăjgan chefliu; d. Sipiionescu într’un Don Juan plouat. Simpatică d-na Maria Munteanu, într’una din nevestele lui Pleşul LEONARD PAUKEROrul lui întreg de neveste, şi pe d-na Marina Drăşan, cu şirul ei întreg de bărbaţi,peşti, curtezani, cheflii, babalâci. Abia în actul al treilea, când în loc de apă stătută, autorul ne oferă şampanie sprumegandă, publicul pare că se desmorţeşte, şi trece prin sală um curent de reînviorare, mai ales când acţiunea se desfăşură într-un tempo mai vioi. D-l Pleşu dî_r^i mortăciune, devine bărbat zdravăn, renunţă la sfială şi timirţztate, şi arată în fine ce vrea, /â’o ia pe Marina de nevastă, e&upă ce mai întâi curăţă casa i' toţi filfizonii şi candidaţii la dra «rostea Marinei, înşfăcându-i rând pe rând, şi aruncându-i afară, ca nişte zdrenţe omeneşti. După această operaţiune de epuraţiune, de purificare, pătrunde parcă în casă, adică pe scenă un aer nou, aer curat, şi spectatorii respiră mai uşuraţi. Bine că finalul a mai descreţit frunţile. INTERPRETAREA D. N. Voicu în Domnul Pleju. împotriva unui ofios atentat Protestat Asociaţiei Presai Comitetul Asociaţiei gene prinşi de o legitimă indignare rale a Presei Române, adunat împotriva procedeelor barbare în şedinţă extraordinară, luând şi criminale, ce încearcă stupid cunoştinţă de odiosul atentat şi inutil să suprime drepturile care a fost comis împotriva co de libertate ale gândului. Jegului Em. Socor, director al ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”, protestează cu ultimă energie împotriva acestei fapte, pe care o consideră ca o incalificabilă încercare de a împiedeca libertatea gândirei şi a scrisului, cere autorităţilor din stat ca să toate măsurile necesare pentru ca pe viitor asemenea fapte să nu se mai repete şi exprimă d-lui Socor toate sentimentele de solidaritate colegială, asigurându-l de cea mai caldă simpatie, în clipa când caută vindecarea rănilor ce a căpătat în exerciţiul demn şi curajos al profesiunii ziaristice, împărtăşind indignarea unanimă împotriva odiosului atentat şi bucuria că nuşi-a ajuns scopul urmărit, ne asociem protestului general, ca şi expresiunea sentimentelor de solidaritate şi simpatie pentru valorosul nostru confrate, d-l Em. Socor. Departe de luptele şi adversităţile politice, de orice natură, suntem tocmai prin aceasta cu atât mai mult, cu-1 Naţional Directorul teatrelor Reinhardt la Berlin vizitează Câm aia (Continuare din pagina l-a) tiga nimic, din punct de vedere financiar. ’ _ REINHARDT DESPRE ROMANIA D. Herzberg ne vorbeste apoi despre o simpatie specială a lui Max Reinhardt. .Ati crede dacă v’aș spune ca Max Reinhardt are o dragoste specială pentru România şi mai ales pentru Bucureşti, oraşul pe care-l socoteşte între cele mai importante centre teatrale din Europa Când mi-am luat rămas bun de la Reinhardt, spunându-i că plec la Bucureşti, el mi-a mărturisit din nou această simpatie adăugând: „Deşi nu am fost niciodată acolo, am impresia că mi-ar plăcea mult acel oraş. Aş fi foarte fericit dacă aş putea să lucrez acolo. De altfel, Profesorul are la Bucureşti şi un prieten personal pe d. Soare Z. Soare pe care am avut prilejul să-l salut, imediat după Sosirea mea aci, în numele lui Max Reinhardt”. D. Herzberg îşi termină declaraţiile pentru a strânge mâinile d-nei Maria Filotti şi d-lui Ciprian care vin să-l salute pe distinsul colaborator al lui Max Reinhardt invitându-l să asiste la unul din spectacolele „Teatrului A. VUIA UN AER USER ...Şi D-zeu deschise gura măgarului... «şi octav Închide a vorbit! ;matchul Grecia—România şi a Sgâlţăit până în străfundurile decontat 509.000 lei, etc, etc. masivului strat de taval cu care îşi grimase obrajii biciuiţi de acuzaţii îngrozitoare, trezit din letargia bravării de lava ferbinte a vulcanicei peniţe a primului redactor al ziarului «Curentul», d. Ion Dimitrescu, individul dubios, cocoţat la conducerea secretariatpl'.intirimul"* «mor'-dul re—'A. nesc care este Federaţia de football, şi-a descîeştat fălcile înţepenite, de până astăzi şi a vorbit! A vorbit Închide! In gazeta facrimiilor de «ţi. canaliac»«vs. » distrus ‘tot ce era sfânt, cinstit în footballul românesc, răspunde d-lui Ion Dimitrescu. După ce încearcă, el veneticul grecotei, să conteste calitatea şi Dacă toate aceste escrocherii int semnalate de pseudonime, însemnează că Închide nu e un exeres? Şi apoi lifta trece la insultarea ziariştilor, care «dae peste grămadă pot totaliza, cu dificultate, câteva clase de gimnaziu», afară bineînţeles de beilicii de la gazetă cari sunt licenţiaţi în şperţuri şi agonii morale! Şi în afară de aceasta şi cronicarul «Dimineţii» şi subsemnatul l-am acuzat pe acest excroc de punigăşerîi ordinare. De ce nu nea acţionat în judecată, dacă se simţea calomniat? De ce a tăcut ca un peşte? Regretăm că lipsa de spaţiu ne competenţa scrisului celui mai sugrumă cea mai mare parte din răspunsul ce se cuvine acestui şnapan. Voiu complecta răspunsul în numărul viitor. Dar asigur pe cititorii cari mai speră o nouă eră de cinste, de morală, în sportul românesc, că Închide îşi trăeşte ultimele zile. Şi odată cu dispariţia lui, tot dominul literar de George Fulga, putregaiul care a imobilizat prose ascunde numele de I. Monblatt, greşul footballului indigen, va fi atunci Închide nu mai e excroc!. exterminat, intronându-se o epo-Dacă după 5 luni n’a publicat că de suflu curat, de muncă şi de bilanţul dela Montevideo, prestigiu! Dacă a falsificat bilete de tren. Dacă a încasat 750.000 lei la: -1 JACK BERARIU strălucit gazetar român, d. Dimitrescu, justifică tăcerea cu care a răspuns acuzaţiii cu care a fost asaltat de presa sportivă, prin faptul că... pe doi din cei mai talentaţi ziarişti sportivi, i-ar chema în realitate altfel decât semnează. Auziţi disculpă! Dacă sub pseu m Spoturi de iarnă Echipa primă de hockey a Tennis Clubului Român, s’a deplasat in zilele Crăciunului la Cernăuţi, unde a susţinut trei partide. In prima întâlnire a învins pe Macabi cu 7-0, fără ca jocul să se fi ridicat la un nivel acceptabil. A doua zi bucureştenii au jucat cu Dragoş-Vodă şi au învins, fără dificultate cu 5—0. Ultimul match l-au disputat împotriva reprezentativei oraşului. In formă bună, teceriştii au desfăşurat un joc de toată frumuseţea, surclasându-şi adversarii şi triumfând cu scorul categoric de 5—0. Din cele 17 puncte marcate, 14 sunt opera lui Al. Botez, reputatul tennismen, care a fost cel mai bun om din echipă. Precum am anunţat la timp, în zilele de 6 şi 7 ianuarie, la Sinaia, echipa de hockey a T. C. R.-ului, va juca, în match revanşă cu Klagenfurth din Viena. Banii Juventus-ului* Sâmbătă 27 Decembrie, în saloanele Liedertafel, a avut loc anualul bal al Juventus-ului. S-a petrecut admirabil până la orele 6 dimineaţa. Minunatul jazz şi bogata tombolă, au stârnit entuziasmul numeroasei asistente , care a dansat cu mult antreu şi într'o impecabilă ţinută. S’au evidenţiat ca excelente dansatoare, drăgălaşele d-re : Sylvia Linear, F. Camiel, Zoe Munteanu, Fan, chette Sommerstein, etc. etc. cari au arborat şi nişte splendide toalete. In asistentă: Capsulul Italiei, d. Ettore Brunelli, directorii Băncii Italiene, d. şi d-na Bollingher, d-na şi d-nul Const. Florescu, d-naşi d-nul Melbert, d. Dragomirescu, etc. etc. De la Macabi Sâmbătă, 20 Decembrie, a avut loc festivalul anual al Asoc. Macabi din Bucureşti, cu un program de gimnastică foarte reuşit. Din secţiunea de gimnastică sub conducerea d-lui I. Corn s-au distins instructorii Feldstein şi Rabinovici, a căror muncă a dat roade inimoase. Exerciţiile, de gimnastică la paralele şi la fus au fost mult admirate de public. A plăcut mult dansul ritmic executat de echipa de domnişoare şi pregătit de instructoarea M. Fraentsel. Publicul a avut deasemenea posibilitatea să aprecieze pe d. Schilton, care a dat preţiosul d-sale concurs la program cântând din „Cântecul Naţiunilor“. După program a urmat dans până la ora 4 dim Comitetul Asoc. Macabi ne roagă să aducem pe această cale mulţumirile sale tuturor acelor ce au contribuit la succesul moral şi material a festivalului. Secţiunea de boy-scouts, de curând înfiinţată pe lângă Asoc. Macabi din Bucureşti, şi-a început activitatea educativă, întrunindu-se în fiecare seară în localul propriu din calea Dudeşti, 80. La Brăila s-a desfăcut fuziunea ce a intervenit acum un an între Asoc. Macabi şi PSIG. Asociaţia „Macabi“ din Brăila a recăpătat astfel independenţa de acţiune putând reintra in cadrelemişcăţiei mondiale „Macabi“. APARATE »RADIOLATTICfl) LĂMPI »RADIOraON~ produce »Radio-Corporation, ^ of America* / RADIO Miercuri 31 DECEMBRIE 1930 S94 m. BUCUREŞTI 12 kw. 761 kBz. 18: Muzică simfonică (plăci e gramofon). 1810: Informalim.nl, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 17 : Orchestra Moscopoli: muzică uşoară. 18: informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 18.15: D-na Nona Rădulescu : Scenă pentru copii. 18 : Orchestra Moscopol: Muzică uşoară. 1 IANUARIE 1931 S94 m. BUCUREŞTI 12 kw. — 761 kHz. 13: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 13.30: Informativ.nl, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 17 : Orchestra Fănică Luca : Muzică românească. 18: informativul, meteorul și semnal orar. 18.15: D-na Victoria Mierlescu: Pit ! Puf ! Puf ! de Cezar Petrescu (lecturi). 1880 : Orchestra Fănică Luca : Muzică românească. 19 : Vasilca de Nicon. 19.20 : D-l Ion Manu: Lecturi combinate de anul nou. UNIVERSITATEA RADIO 19 : D-l Horia Furtună : De nou. 19.20: D l Ciurezu: recitări. 19.40 : Dl N. Kiriţescu şi Kainer : Dialoguri umoristice. PROGRAM DE SEARA 20 : Muzică romanească : (plăci di gramofon). 20.30: Vaeui Gh. şincai: Pluguşorul. Buhaiul şi diferite colinde de anul nou. 2180 ■ plumb topit, revistă radiofonică de Ion Pribeagu. 23 : Orchestra Gr. Dinicu : Muzică uşoară şi muzică românească. 24: Urări de anul nou. Orchestra Gr. Dinicu, continuare, PROGRAM DE SEARA 20 : Muzică românească ■ (plăci , gramofon). 21 : D-na Aura Dumitrescu-catii», Puccini: Arie din „Prinţesa Turando“ ; Arie din „Gianni Schichi“; Arie din „Manon Lescaut“; cântece româneşti. 2180: Orchestra Radio: Concert simfonic — dirijat de d-l Carlo Branetti ; Respighi : Dansuri şi arii italiene antice pentru lăută ; Martuccît Nocturnă. 22: D-l T. Teodorescu-Braniste 7 Cronică de anul nou. 22.15: Orchestra Radio: Saint Saint ? Concert pentru violină şi orchestră. (Solist d. Sandu Albu); Bela Bartolot Dansuri populare româneşti. 23.45 : Infomiaţiuni, Joi anul INFORMATIUNI Mâine seară joi se reia la teatrul „Regina Maria” comedia lui Marcel Pagnol „Topaze“. La Teatrul National se repetă zilnic „Vlad Ţepeş“ de d. Ludovic Dauş. Piesa va fi pusă in scenă de d. Paul Gusty. La teatrul Alhambra continuă reprezentatul comediei: „Una care Îşi face rost“ de Sacha Guitry. In primele roluri d-na Marietta Rareş şi d-nii I. Ţăranu şi C. To neanu.J MS JIXELRAD SOIDEAZA ds°sear STR. CALOMFIrESCU 9 Prima premieră a Operei Române va fi „Căsătoria secretă” de Cimarosa“ . ItiU3na Premiera piesei „Cruciada“ de d. Lucian Blaga va avea loc in seara de 9 ianuarie la Teatrul NaţionaL In curând vor începe la teatrul „Regina Maria“ repetiţiile piesei „Dolari“ de Raul Praxy.. Vor juca d-nele Cătuşă Elvass, Sylvia Demetrescu, Sofica Ionescu şi d-nii Maximilian Groner, Marcel Enescu. I. . Viitoarea premieră a teatrului „Regina Maria’’ va fi „Porumbiţa fără aripi”, de d. Ion Minulescu. Piesa va fi pusă în scenă de d. Haig Acterian. Cadoul când e bine dat, efectul e dublu, deci dăruiţi lucruri utile şi reale în ceasornice de precizie, bijuterii fine şi moderne, cu preţuri pentru orice pungă, găsiţi la PAX, Griviţei 107. In foagerele Operei se repetă „Boris Godunov“; opera se va cânta sub conducerea muzicală a d-lui George Georgescu. CEI TREI FECIORI DE IMPARAT este titlul unei frumoase şi lpresante colecţii de poveşti pentru copiii mari şi nici, localizate de d-ra Eliza B. Marian. A apărut în editura „naţionala” (Ciornei), pe hârtie bună cu planşe colorate şi numeroase clişee. Cartea aceasta e cel mai potrivit dar de sărbători şi cea mai plăcută lectură pentru copii, fiind menită să aibe acelaş succes ca celelalte două volume anterioare ale autoarei: Zâna Lacului şi Domnita Lia. Câteşi trele cărţile se vână la toate librăriile din țară. Opera Română repetă : „Mignon“ de Ambroise Thomas. Opera va fi reluată în prima jumătate a lunei Februarie. La teatrul „Maria Ventura“, s-au început repetiţiile delicioasei comedii americane „Roxy” de Barri Conners şi „Comedia Zorilor“ 4 tablouri de Mircea Ştefănescu. Aceasta din urmă va fi piesa de deschidere a „spectacolelor de studio“ ce vor avea loc în luna Ianuarie. Luni 5 ianuarie, fiind ajunul Bobotezei, spectacolele sunt interzise la teatre şi cinematografe. Teatrul „Maria Ventura” continuă cu mare succes reprezentaţiile piesei. „Duşmanca“ de Andre Paul Antonia, D-nii Tony Bulandra şi Ion Manolescu vor face cu începere de la 5 Few febiware un turneu cu piesa „Călătorria din urmă“ de C. R. Sheriff. *--------- '1 Pe scena Teatrului Național se repetă „R. U. R.“ de Karel Giapek. Piesa e pusă în scenă de d. Soare Z. Soare. , rri !- t ■ • r»i ■ La teatrul „Maria Ventura“, se reprezintă în fiecare seară „Dușmanca“ de André Paul Antoine, în traducerea d-lui C. Cristobald. Această piesă ce a repurtat mari succese atât in străinătate cât şi la noi, se joacă în faţa unor săli arhipline, cu strălucita interpretare a d-nelor Aura Buzescu, Marietta Deculescu şi d-nii Ion Morţun, George Vraca, C. Danielescu, V. Lăzărescu şi Jules Cazaban. Direcţia de scenă, Victor Ion Popa. In vederea revelionului spectacolul va începe la orele 8 luni. Astă seară Miercuri toate spectacolele teatrelor particulare vor începe la 8.30 spre a se sfârși la orele 11.30. Vineri 9 ianuarie are loc la Ateneu primul concert al Spa Compozitorilor Români. Va fi un concert de muzică de cameră cu concursul maestrului George Enescu. a TT . La teatrul „Maria Ventura“, s-au început repetiţiile delicioasei comedii americane „Roxy“ de Barri Conners şi „Comedia Zorilor“ 4 tablouri de Mircea ştefănescu. Aceasta din urmă va fi piesa de deschidere a „spectacolelor de studio“, ce vor avea loc în luna ianuarie. Baritonul Zalesky, directorul Operei din Lemberg, va pune în scenă câteva opere la Opera Română. Astă seară — Revelionul — spectacolul cu „Femeia şi Paiaţa“ la Teatrul Naţional, se termină la, orele 11 şi un sfert precis. .......... .. . . Reparațiunile de la teatrul Lyric, sunt aproape terminată. Stagiunea se vă deschide la sfârșitul lunei Ianuarie. In ziua de 11 Ianuarie, Filarmonica va da un concert simfonic dirijat de maestrul George Enescu. * 4 Premiera piesei „Cruciada“ de l 1 Lucian Blaga, are loc în seara de 9 Ianuarie la Teatrul Naţional. Reprezentaţiile a onoarte potrivităa Teatrul Naposa. Primăria Municipiului Bucureşti continuă să dea seria reprezentaiilor populare la Teatrul Naţional. Biletele se distribue de către Direcţia Mişcărei Culturale, în mod gratuit, tuturor categoriilor de muncitori nevoiaşi, care nu pot participa la astfel de manifestări din rodesta lor agonisire pentru trai. Duminică 4 Ianuarie*Dl ora 10 dim’nea’a mers se va da a doua reprezentaţie populară. Se va juca: Flacăra Sfântă. Publicul este rugat să nu întârzie peste era indicată mai sus.