Rampa, aprilie 1931 (Anul 16, nr. 3958-3980)

1931-04-01 / nr. 3958

NOUTĂŢI Din Austria IA Vierres a avut loc premiera fil­mu­lui ,„Plagrand delict” (­Einbre­cher) cu care Louis Verneau îşi face debutul ca scenarist. Din Franţa PREMIERE PARIZIENE La sfârşitul săptămânii trecute au fost prezentate filmele­­ „O seară pe front”, realizate de A­lexandre Pydar după piesa lui Henry Kistemaekers. jJ’afis la nuit”, realizare de Diamant Berger după romanul lui Francis Carco. In rolul prin­­cipal: Margueritte Moreno. „Le Tampon du Ű apiston”, co­medie militară cu Bach, Henry Laverne, Dórival, Prince Riga­­din, Alice Tissot, Hellen HalUcr, Pré fits, Oleo, Despeaux Din Germania HARRY PIEL a terminat noul său fum intitu­lat­­,Der Meisterdieb”. ASTA NIELSEN care a trebuit să joace rolul titu­lar dintr’un fum, intitulat ,f­ir, nentra,gödie”, a fost înlocuită cu And Egede Nissen. „DAMA CU CAMELII” de Dumas va fi transpusă pe e­­cran de societatea Tobis.­­TEROAREA GARNIZOANEI’ este fitul unei noul comed­ii mi­litare turnate cu Felix Bressart în rolul titular. Henry Kistemaekers „Omul care După romanul lui Claude Fer­­rere şi Pierre Frondaié, celebrul regizor german Kurt Bernhardt a realizat un film în două versiuni. In acest film — spune critica străi­nă, Bernhardt încearcă şi izbute­şte să rezolve problema transpu­nerii literaturii pe ecran. Scenariul filmului a fost scris de Heinz Goldberg, Hermann Kos­terlitz şi Harry Kahn. Dramaturgia filmului: Carl Mayer. Versiunea germană lansează o nouă vedetă : Trude von Molo. Ea este partenera celebrilor artişti Conrad Veidt şi Heinrich George, interpreţii rolurilor principale. Protagoniştii sunt secondaţi de : Rolf Drucker, Frieda Haerlin, Frie­da Richard, Friedrich Kaysler, Gregory Chmara, Erich Ponto, Hans Ioachim Moebis, Yvctt° Ro­din şi Bruno Ziener. Versiunea franceză e interpre­tată de Marie Bell, Jean Angelo 5* î»e«c?ni»fil şi Gabriel Gabrio. Muzica filmului a fost compusă de J. Salter. Marie Bell Repertoriul cinematografului Trianon - ERATH KARAMASOFF” - „FAVORITUL FEMEILOR” — UN DOMN BUN LA TOATE” - „LIEBE AUF BEFEHL” - CONCERTUL DE FLAUT DIN SANSSOUCF - Pe ecranul cinematografului Trianon rulează „Fraţii Karama­­soff”, filmul turnat de regi­zorul Fedor Ozep pentru comemorarea semi-centenarului lui Dostoiews­­ ky-Vedetele filmului sunt Fritz Kortner şi Anna Sten. CATEVA FILME CARE VOR RULA LA TRIANON Cinematograful Trianon ne va prezenta în viitoarele programe câteva filme care au repurtat mari succese pe ecranele străine. Din repertoriul său face parte ul­timul film al lui Emil Jannings „Favoritul femeilor”, realizat de Hans Schwarz, după un scenariu de Hans Müller și Robert Lieb­­man. Publicul nostru va avea prile­jul să-l vadă pe Willy Forst în filmul „Un domn... bun la toate” (Ein Herr auf Bestellung) reali­zat de Géza von Bolvary după un scenariu de Walter Reisch. Filmul va lansa patru nouă me­lodii compuse de Robert Stolz. Din repertoriul cinematografu­lui Trianon mai face parte și fil­mul turnat în America de Tala Birrell, noua stea descoperită și lansată de celebrul regizor Ewald André Dupont în „Patimi încătu­șate” intitulat „Liebe auf Befehl” (Dragoste la comandă) precum și „Flötenkonezert von Sanssouci) cu Otto Gebühr. In „Liebe auf Befehl” Tala Birrel e secondată de Olga Tsche­­chowa şi Hans Junkermann. Filme pe care Rubrica aceasta permanentă are menirea să răspundă între­bării ce şi-o pun zilnic orice spec­tator : Ce film să văd astăzi ? Iată filmele pe care vi le re­comandăm noi, fără a ţine seama de nici un alt criteriu, decât ace­la al valorii lor artistice s ____ In primă viziune (la cinematografele de premiera­ „Luminile oraşului” de Charlie Chaplin, ,Fraţii Karamasoff” realizare de Fedor Ozep cu Friz Kortner şi Ana Sten. „Maroc” realizat-« de Josef von ie recomandăm Sternberg cn Marlene Dietrich, Gary Cooper şi Adolphe Menjou. David Golder realizare de lulien Duvivier cu Harry Baur. '-»I io M annier, Paule Androl, Gaston Jacqnet. ln a dom viziune (la cinematografele de cartier) „Vagabondul nemuritor” reali­zare de Gustav Ueiczky eu Liane Haid, Gustav Fröhlich, Adalbert von Schlettow. ,.In al 1-lea cer” realizare de Frank Borzage cu Janet Gaynor și Charles Far­rele. La sfârşitul anului trecut s-a anunţat că celebrul regizor Ernst Lubitsch a intentat acţiune de di­vorţ contra soţiei sale, Helene Lubitsch. In acelaş timp ziarele americane au dat detalii ample asupra unui match de box care a avut loc la o serată la Embassy­ Klub între Lubitsch şi vechiul său prieten scenaristul Han Kraely. In jurul divorţului şi a certei foştilor prieteni, ziarele din New-York şi Los Angeles au pu­blicat amănunte savuroase. PRIETENUL CASEI... Hans Kraely era cel mai ve­­chiu şi bun prieten al lui Ernst Lubitsch. La Hollywood erau ne­despărţiţi. Până când, regisorul a descoperit că scenaristul lui e prietenul soţiei lui... A izbucnit un scan­dal. Di­vor­ţul soţilor Lubitsch a fost imi­nent. Lubitsch i-a promis lui Kraely că la prima lor întâlnire îl va face „knock out“.­ REGISORUL NU-ŞI ŢINE PROMISIUNEA Rivalii s’au întâlnit într’o sea­ră la Opera Mare. Kraely era într’o lojă cu fosta soţie a lui Lubitsch. „Boxeurii“ n’au satisfăcut în­să dorinţa spectatorilor care ar fi vrut atât de mult să asiste la un match... La Hollywood se spune că Lu­bitsch a luat lecţii de box cu Perry Hunt, manager­ul atlecţie al studiourilor Paramount. INOUI DESTĂINUIRI In urma știrilor tendenţioase apărute în ziare, doamna Heleni ex-Lubitsch a declarat că se va mărita cu Hans Kraely. Dar nu e sigură de aceasta .­Trebue să­ i se dea răgaz să se gândească”... S’AU PLIMBAT „CA SA-I ARATE“... „Poate că are de gând să mă a­tace la prima ocazie“, a declarat Kraely. „La Operă, în timpul pauzelor, to’am plimbat, cu doam­na Lubitsch în foyere, ca să-i a­­rătăm că nu ne este frică de el şi că vrem să uităm ce s’a pe­trecut“. La rândul său, Lubitsch spune că soţia lui l’a insultat. „Tot ce a spus despre mine nu e adevă­rat. A făcut-o din gelozie“. „M’A BATUT“ -Adevărat este numai că mi-e dat un pumn și atunci a sărit, în­ ajutorul lui Kraely. Desigur că n’am putut, să-i dau replica cu­venită. Și dacă un bărbat nu se apără, atunci poate fi considerat bătut „knock out“. Mă bucură că doamna Lubitsch are un pumn puternic. Dacă pu­terea ei se va desvolta, atunci îi prevăd un viitor frumos. Ma’ mult nu pot să spun“, a încheiat Lubitsch declaraţiile sale. Soţia lui a răspuns însă: ,,Cum să n’am un pumn tare dacă am fost măritată cu el şapte ani? De multe ori am trebuit se mă apăr... Lubitsch susţine că ne-am bă­tut joc de el în public. Trebue să râd... L’a înfuriat faptul că m'a văzut cu un alt bărbat. Când e­ram măritată cu el, nu vroia nici­odată să meargă la Operă. Tot­deauna îl chema pe Kraely să mă însoţească. Acuma se duce sin­gur. Ce schimbare subită! A ştiut că ne va găsi la Operă“. DIVORŢUL NU E DEFINITIV „Şi acum să răspund la între­­barea dacă mă voi remărita cu Hans Kraely. E un bărbat foarte distins. Dar divorţul va fi definitiv abea în luna iulie. Cine poate spune ce se va întâmpla până atunci? Dacă vom fi în aceleaşi rapor­turi, poate ne vom căsători. Dar acum nu mă gândesc la asta“, întrebat. Lubitsch a răspuns că nu știe de ce nu l-a boxat pe Kraely la Operă, după cum a promis... MATCH UT­ DE BOX Cearta, dintre Lubitsch și Krae­ly şi-a atins punctul culminant în matchul de box de la Embassy Klub. Lu­pta a izbucnit în momentul când Lubitsch l-a văzut pe Kruî­v dansând cu fosta lui soţie. Regi­zorul şi-a abandonat în mijlocul dansului partenera, Ona Munson şi a aplicat rivalului său o „dreaptă“. Atunci a intervenit doamna Lubitsch aplicându-i „pumnul4"­ de care regi­zorul vorbeşte mai sus. Prietenii i-au­ despărţit. A doua zi s’a aflat că Lubitsch l’a ameninţat pe Paul Kohnel — care a stat la o masă cu Lupico Tovar, Iosef von Sternberg şi Marlene Dietrich, — cu­ o bătaie, fiindcă s’a amestecat, în cearta lor cu dorinţa de a-i împăca. „A venit la masa noastră“ spu­ne doamna Lubitsch, „şi ne-a spus că l-a ameninţat. Probabil că în noaptea aceea marele Lu­bitsch era în formă“. Hans Kraely a declarat că prie­tena lui îi e foarte dragă, că e o femee adorabilă, dar că de o că­sătorie nu poate fi încă vorba. Lubitsch şi Kraely au lucrat în Germania împreună cincispre­zece ani. Lubitsch l’a făcut pe Kraely scenarist.. Cu trei zile înainte de înaintarea cererii de divorț ei erau încă buni prieteni... Copilul du. e mereu bolnav, doamna mea, nu-i așa? Câteva amănunte asupra celebrului match de box Lubitsch-Kraly Tragi-costt­a unei cas­­eii.- Cam s’ai certat doi dini prieteni din cauza doamnei Lubitsch.- întâlnirea dela Operă.- Soţul landa prin al soţiei Ca să fie apărat de toate bolile care îl înconjoară, trebue să-i ridicaţi puterea de rovidentă a ronilului Dvs. şi să-i întăriţi rezistenţă a copilului Dvs. şi organismul ROMALT­­H E îtâreşte şi nutreşte copitul, ii ofereşte organismul ,i-l face să poată rezista tuturor bolilor de care mate fi ameninţat. OVMALTINE având un gust plăcut, copii o iau cu plăcere, câte 2—3 lingu­riţe in laptele sau cafeaua de dejun. Fabrica pe preparate far­mac eu Tree si dietetice P p WA IM P­E PARIS * TIMISOARA IV, S1n DONNAZ 20 in culisele Hollywoodului Singurul cotidian românesc de film și cinemaRampei -film Studiourile lui Chaplin Studiourile lui Chaplin sunt si­tuate pe La Bréa Avenue din Hollywood şi-ţi fac impresia unui şir de mici case englezeşti. In do­sul acestor case se află o vasta clădire a cărei armatură este de fier„ Studoiul nu este prea mare, de altfel nici nu e nevoe, căci în el turnează o singură societate. Lui Chaplin îi place să turneze ulitizând o savantă dozare a la­trimei solare cu lumina art'T "ala. Studioul poseda un remarcabil e­­c­h­ipament electric,­­ Charlie Chaplin 1% A­IW J» A3 Reprezentaţiile Cinematografului Select In programul de Paşti: „Flagrant delict“ cu Lilian Harvey şi Willy Flitsch Pe ecranul cinematografului Select rulează „Adulter”, o pro­ducţie Gustav Althoff realizată de Johannes Meyer după un sce­nariu de W. Wassermann şi W. Schlee şi interpretată de un an­sa­bl­u în frunte cu Evelyn Holt, Hans Stüwe, Claire Rommer. Acţiunea se desfăşoară într’un ritm antrenant, susţinută de mu­­zică de Sylvain, Althoff şi W. Schmi­dt-Genthner. Pentru programul de Paşti, Se­lect-ul anunţă ultimul film cu celebra pereche Lilian Harvey- Willy Fritsch „Flagrant delict”. „FLAGRANT DELICT” Titlul original ,„Einbrecher”. Filmul este o delicioasă comedie al cărui scenariu a fost scr­is de Louis Verneuil şi Robert L­ieb­­mann după piesa lui Verneuil „Le Cambrioleur”. „Flagrant delict” este o produc­ţie a lui Erich Pommer, eminen­tul producător german care a dat cinematografului atâtea de artă. Realizarea acestui film a fost încredinţată regizorului Hans Schwartz, autorul „Rapsodiei un­gare”, care are la activul s­ău câ­teva mari succese ale filmului german şi care contează astăzi drept unul dintre cei mai mari regizori europeni. Muzica filmului a fost compu­să de Friderick Holländer,, com­pozitorul „îngerului albastru” Vedetele filmului —­ Lilian Harvey şi Willy Fritsch —­ sunt secondate de interpreţi reputaţi ai ecranului german : Ralph Ar­thur Roberts, Kurt Geron, Heinz Rühmann. „Paris Beguin“ este titlul unui film în care își face debutul pe ecran cunoscuta actriță franceză Jane Marnac. f'cr.tiit­­u filmului a fost scris de Francis Catco. Camille Fiamarion văzut şi interpretat Cinematografele Capitol şi Rosu vor prezenta în programul de Paşti „Sfârşitul lumii”, văzut auzit şi interpretat de Abel Gance. Este primul film sonor şi vorbi­tor al lui Gance şi are la bază o temă de Camille Fiamarion. Abel Gance a conceput în felul său şi a realizat fictiv într’o for­mă emoţionantă un subiect dificil, între vis şi acţiune, ipoteză şi sim­bol : sfârşitul lumii. Personagiile principale ale fil­mului sunt: doi fraţi, Jean şi Martial Novalic, Genevieve Mau­de, femee stranie, Schonberg, un bancher satanic. In jurul acestor personagii dom­neşte o atmosferă tragică. Răz­boiul se anunţă. Lumea intră în­tr’o agonie morală. Jean Novalic, vizionar, scriitor şi filozof, visea­ză mijloacele care ar putea opri cursa nebună spre dezastru a po­poarelor. In turnul lui, fratele său Mar­ţial, astronom, își continuiă cu în­cordare cercetările astronomice. Ce vede el prin straniul telescop? Jean a fost victima unui acci­dent. In agonie, el află de la Mar­tial că o cometă se apropie în li­ de Abel Gance­ rie dreaptă de pământ. O catas­trofă e iminentă. Un surâs divin iluminează fața lui Jean. Acum vorbeşte. A spus tot şi apoi... îne­­buneşte. Dar ultimul său gest i-a indicat lui Martial un pachet mis­terios, ascuns în dosul mixiei mese. Ce conţine acest pachet ? Ştirea despre apropiatul sfârşit al omenirii se răspândeşte cu iu­ţeala fulgerului, începe drama banului. Fiecare partid s’a înconjurat de ziare, de posturi de emisiune. Schomburg mizează pe trecut, pe războiu­l Martial pe credinţa. In această luptă grandioasă şi înverşunată, trece câte­ odată, in­vizibilă, o umbră stranie, Jean Novalic, fugit din azilul de ne­buni. Nebunia a făcut din el un vagabond fericit. Data fatală se apropie. Frica domneşte peste tot. Cometa... Sfârşitul... Alături de cei slabi cari nu pot suporta ideea sfârşitu­lui lumii, care se sinucid, Marţial a­ organizat pe acei care au cu­rajul să reziste şi să facă ceva bun înainte de a muri... Iată tema formidabilă pe care a atacat-o Abel Gance, al cărui ta­lent ne-a dat până acum opere ca „J’accuse”. A dispărut Jeanette Mac-Donald? Cercurile cinematografice, nu numai americane, dar și cele eu­ropene sunt viu interesate de zvo­nurile cele mai contradictorii ce s’au răspândit în jurul celebrei vedete americane Jeanette Mac Donald. Intr’adevăr de câteva zile nu se mai știe nimic nu numai de ac­tivitatea artistică dar de însăș soarta delicioasei eroine din „Pa­rada dragostei” și „Monte-Carlo". La început s’a răspândit zvonul că Jeanette Mac-Donald a fost victima unui destul d serios acci­dent de automobil, și că victima s’ar afla într’o clinică chirurgi­cală, care refuză să dea deocam­dată relaţii asupra stării sănătăţii ei. Se zice chiar că artista ar fi fost desfigurată şi pentru a nu-i prejudicia eventualele angaja­mente, accidentul este ţinut secret până se va putea cunoaşte precis, urmările pe care victima le va a­­vea de suferit. Alte zvonuri însă pretind că şti­rea accidentului este pe deantre­­gul inventată, dispariţia Janettei fiind datorată unui accident cu totul de altă natură... E vorba de un accident amoros. O dragoste subită, neîmpărtă­şită şi de o violenţă ...cinematogra­fică ar fi determinat pe strălucita vedetă să-şi părăsească ocupaţiile şi locuinţa, plecând spre o des­tinaţie încă necunoscută. Se dau chiar amănunte . Că dezamăgita şi îndurerată îndrăgostită s’fir fi izolat într’o localitate balneară, puţin frequentată, mai ales în a­­cest timp, şi că refuză să primea­scă pe cineva ori să dea vre­o re­laţie asupra dispoziţiei sufleteşti şi a intenţiilor ei viitoare. A anunţat numai că renunţă la angajamente şi la cariera, fiind hotărâtă să se izoleze pentru multă vreme de viaţa care i-a pri­cinuit o atât de amară deziluzie. In sfârşit, cercuri ce se pre­tind bine informate, pretind că toate svonurile în jurul pretinse­lor accidente ale Jeanettei Mac Donald sunt complet, false şi totul s’ar reduce la o abilă reclamă a casei „Paramount ”, maestră în a­. . , a­semenea materie. Dispariţia celebrei vedete ar fi, pretind aceştia, comandată de ser­viciul de presă şi reclamă, care ar fi alimentat şi diferitele zvonuri pentru a cree o vâlvă în jurul nu­melui vedetei din ultima produc­ţie a casei. Fapt­ este însă că doar cu acest pri­lej Jeane’ s Mac-Donald poate con­stata că se bucură de mult interes şi mare simpatie în lumea întrea­gă. Ştirea dispariției ei fiind o­­biectul unor pasionate curiozităţi. Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Maroc“ cu Marlene Die­trich, Gary Cooper şi Adolphe Men­jou. TRIANON. — „Fraţii Karamasoff“ cu Fritz Kartner şi Ana Sten. SELECT. — „Adulter“ film vorbitor şi cântat, în limba germană cu Hans Atawe, Claire Römmer, Evelyn Holt şi Jurnalul Fox. ROXY. — „Maroc“ cu Marlene Die­trich, Gary Cooper şi Adolphe Men­jou. REGAL. — „Luminile oraşului“ cu Charlie Chaplin., VOX.— „Cafeneaua cea mică“ cu Mau­rice Chevalier, Tania Fedor, Yvonne Vallée. FEMINA. — „Anny, ce dulce ești“ cu Anny Ondra. BULEVARD PALACE. — „David Gol­der“ cu Harry Baur. CORSO. — „Pat şi Patachon delegaţii congresului“. AMERICAN (Calea Moşilor). — „Val­sul dragostei“ cu Willy Frit­ch şi Lilian Harvey şi Malec în „Unde mi-e nevasta“. A. R. P. A. ATENEUL ROMAN, Sala Franklin , , Dansatoarea de revistă“ cu Dna Gralla, Werner Fütterer. Sala Episcopiei. — „Şoricelul albas­­tru“cu Jenny Jugo, Harry Halm, Al­bert Paulig. DOCHIU. — „Două inimi intr*un vas“ complectare jurnal vorbit de M. S. Regele Carol Il-lea. EDISON A. R. P. A. (Calea Dudeşti) colţ Anton Pan). — „Intre cer şi pă­mânt“ cu Harry Piei. FACLA (Cal. Călăraşi 128). — „Setea de dragoste“ cu Bebe Daniels. FILANTROPIA (Edu­ Col. Mihail Gh­i­ca 48). — „Venus“ cu Constance Talmadge, Jean Murat, André Roane. GLORIA. — două filme „Rivalii“ cu Lily Damita şi „Fetiţa pricepută“ cu Coolen Moore. JUPITER (Calea Moşilor). — „In al 7-lea cer“ şi revista „Liliacul“. MARNA. — „No No Nanette“ (sonor şi cântat) şi Revista de Contrabandă cu Grof, Giugaru, Sandi Huşi şi Li­­zica Petrescu. MARCONI (Cal. Griviţei). — „Vaga­bondul nemuritor“ cu Liane Haid şi Gustav Eröhlich. OMNIA. — „Fraţi de cruce“ cu Ro­nald Colman. RAHOVA. — „Prinţ şi ţigan“ cu John Barrymore. REX : „Parada Paramount“ cu Mau­rice Chevalier, I. Iancovescu, Illery. VOLTA BUZEŞTI. — „Oraşul cântecu­lui“ cu Brigitte Helm şi Ian Kiepura, TERRA. — „Patima însângerată“ cu Lupe Velez şi o complectare, seara, artişti. ATENEUL OBOR (B-dul Ferdinand 89) „Domnişoara cu protecţie“ şi o co­medie. MACEDONIA (Tei). — „Spioana“ cu Wily Fritsch Gerda Maurus. Ru­dolf Klein Rogge.

Next