Rampa, iulie 1931 (Anul 16, nr. 4031-4056)
1931-07-01 / nr. 4031
„ FEMEILE sufăr' de durăi") ele cap, migrene, nevralgii şi, din aceasta cauză, sunt obosite, extenuate. Doar t a b l e t e le de Vilegiatura Dvs., vă devine mai agreabilă având ondulare permanentă executată după renumitul sistem „MAYER” Karlsbad Ultima perfecţiune I. Mayer Bucureşti, Calea Victoriei 38 Informațiuni și Prospecte la orice Birou de Voiaj sau direct la KURVERWALTUNG KARLSBAD BRIOCHE MAGNIFIQUE.FARINE ODR HERDAN LA BOITE.DE " . -B' '!■ Îieâ Mpiumndmx3ee^ euî^demddijauâîăd (Heeaara)&jtiQ d£emuQ(puckă/m fam) vândute deepaBdk.~ K.najevan PARIS PARFUMEURLUBIN RudatiP T.Zcsăi&. Doctorat de literatură, români la Roma Roma. — Ia fa,şi „omisiunii de11 profesori sau ţinut la universitatea din Roma, primele examene de doctorat de literatură română. Studenţii italieni Mollaroni, Pomilio şi Santangelo au susţinut teze despre ,,înmormântarea în România”, despre „Luceafărul” lui Eminescu şi despre poetul Coşbuc, obţinând titlul de doctor cu un succes strălucit. Raportori ai lucrărilor au fost profesorii Isopescu, Bertoni, Rossi, Trompeo şi Pettazzoni. La susţinerea tezelor au asistat d-nii ministru Petrescu-Comneti, Zănescu, însărcinatul cu afaceri, membrii şcoalei române, precum şi numeroşi studenţi italieni şi români. ittSi Viaţa mondenă RECEPŢIA DELA D. ARHITECT PETRE ANTONESCU Prilejuită de logodna d.rei Zizi P.Antonescu cu d. Paul Suciu a avut loc Vineri d. a. la orele 6 in saloanele d-nei şi d.lui Petre Antonescu, din Splaiul Mihai Vodă, o foarte reuşită recepţie. Onorurile casei au fost făcute cu multă amabilitate de d.na Margareta Antonescu. : , In foarte numeroasa asistentă am reţinut numele d.nei şi d-lui ministru Constantinescu, d.nei şi d.lui general Nicoleanu, fost prefect al Capitalei, d.nei şi d.lui preşedinte Miadoveanu, d. dr. N. Bărdescu, dr. N. Minovici cu d-na, D. Mincu fost primar, cu d.na şi d.ra, d. deputat D. luca cu d.na şi d.ra; d. Pompiliu Antonescu cu d-na; d. peşedinte Şeteanu, cu dna; d.nels Suchi, Serghescu, d.na şi d.ra Stellart, Pplescu, d.na Jean Th. Florescu; d-nii: arhitecţi Paul Smărăndescu cu d.na;' N. Nenciulescu cu d.na, Gh. Ionescu cu d.na; d.na şi d. judecător Anton Antonescu, dna Fiorţea Popescu, profesoară la Conservator, d.nii prof. Barbu Dudmitrescu, avocat, colonel Ibulescu, director de bancă; colonel Casian, preşedinte Ionescu,Dolj; Ing. Mladoveanu; Ing. 2 0X0- Dela Federaţia Română de ciclism Reuniunile cicliste, organizate de grupurile afiliate la F. R. C. al căror program nu va purta menţiunea că toate cursele etc. se vor disputa sub regulamentul F. R. C. se vor considera ca neautorizate, chiar dacă anterior s’a obţinut autorizaţia. Acelaşi dispozitiune în ceea ce priveşte afişajul.Toţi cei ce vor participa sau vor da concursul lor la asemenea reuniuni, vor fi consideraţi ca lucrând în contra Federaţiei Române de ciclism, în cunoştinţă sau necunoştinţă de cauză. • Alergătorul Cocişi Gheorghe de la Velo Club Român Marvan, nerespectând o deciziune a comisiunei noastre sportive, este suspendat până la noi dispoziţiuni. Grupările şi persoanele ce le interesează F. R. C. pot căpăta relaţiuni de la sediul său Str. Voicu Diamandi Bucureşti d in fiecare Marţi şi Sâmbătă între orele 5—7, sau în scris contra mărci pentru răspuns. Cupa Interclub disputată Duminici 14 ori s’a atribuit pentru prima probă în anul 1931 Soc. „Principele Nicolae“. 1 •- Federaţia Română de Ciclism TE-AŞ PUTEA CERE OARE ! Ce-aş peltea cere oare să-mi dea steaua mea, afară de norocul de-a sta îinpreajma ta ? . Dacă în ţara uşii auto, de inşi suspină, deep să mă mai mir ? Pe lângă flori ţicau droaie albinele într’una. De spadă n’ai nevoie spre a ucide amantul, când doar cu o privire i-omori pe jumătate ! ţţ--Aş mai căta eu Raiul, dacă cu-amea iubită aş respira ’mpreuna ? De vreme ce Destinul îmi face să fiu slab, cine-ar putea da aripi dorinţei mele care, o, mândru chiparos, s’ajung până în vârfu-ţi ’( Nefericitul care simte cum se îneacă, cum ar putea el oare scăparea să-şi găsească, atunci când ştefăhescu, Ing. Sapunaru, Ing. Ale ji’înconjoară şi-l prind de pretuxandrescu şi d.na. d. yiwiJ Om itipoeni aî» Xuhiw zaiyi..i ?. lui Hafiz Traducere de MIHAIL NEGRU De-o mie ele ori dacă mi-aş întâlni Iubita, de fiecare dată eu ştiu c’ar întreba: „Dar cine-i omu’acesta ? Dulce-i vinul cel roşu şi Dulceapropierea celei în veci Iubite. Acestor dulci dorinţe, Hafiz al cărui suflet este pierdut, rămâne de-a pururi credincios... ZEFIRUL, AZI Zefirul, azi, de ziua rozei, ne ’mbată cu a sa mireasmă. Blânda privighetoare unde-i Spuneţi-i să ne cânte un cântec! Inima mea ! nu te mai plânge de sfâşierea despărţirii... In lumea aceasta stau alături durerea lângă bucurie cum stau spinul şi trandafirul. Ca pe un arc m’a făcut mâhnirea, şi totuşi nu mă pot gândi să părăsesc două sprâncene ce m’au pătruns, asemeni unor săgeţi de flăcări arzătoare. „ Nimănui nu voi spune-o vorbă despre a noastră despărţire, căci inima ce nu iubeşte nu ştie să păstreze-o taină. Trădată e a mea durere de-aroma scumpului tău păr. Şi nu e lucru de mirare că moscul spune şi el poveşti... Mii de priviri cată spre chipu-ţi, dar tu nu câţi către niciuna. Inimă, binecuvintează durerea care te sfâşie, respiră mai departe amorul şi’ndură-ţi chinul mai departe. Apleacă-ţi fruntea în ţărână, Hafiz, şi spune-ţi rugăciunea... AU PLECAT, DE ACUM DEPARTE Dragostea ca şi Credinţa au plecat de-acum departe. Ea, curându-mi bietul suflet, mi-a spus: „Du-te, nu mai sta !” Pomenit-aţi însă, oare, ca un om, la o serbare, unde vrea să se desfete să se scoale şi să plece, când serbarea nu-i sfârşită ? De s’ar lăuda vreodată flacăra, o fi să spună că a ars întreaga ijoapte tremurând în faţa ta. Vai !a primăverii boare părăsit-a cu mâhnire mângâierea ce i-o dete trandafirul cu mireasma-i... ^ Te-am zărit trecând pe-aproape şi, ca beat, m am clătinat. Ingerii au venit grămadă, vrând şi ei să-ţi vadă chipul. Chiparosul, până şi el, in trufia lui cea mare, s’a uscat în acea clipă, pismuindu-ţi frumuseţea şi-al tău farmec, o, iubito! RAMPA NFORMATIUNI Rolul Chimenei din „Ciclul" jucat la reluare de d.na Ventura a fost dublat de Madeleine Balzac. Teatrul Cărăbuş continuă să reprezinte in fiecare seară cu mare succes revista „Allo... Radio Cărăbuş“ de d.nii N. Vlădoianu şi N. Constanti nescu. În fiecare seară se joacă la Teatrul Nou de către marii artişti Iosif Bulov, Liuba Radison cu întregul ansamblu, comedia lui Robinson ,,Chibiţul”. In cele trei acte Iosif Bulov, interpretul şi creatorul acestui rol se întrece pe sine însuşi şi publicul care umple grădina până la ultimul loc, aplaudă la scena deschisă hilariantele scene de comedie. ■ „ r * V w La teatrul „Cărăbuş" se joacă cu mare succes spectacolul ,,Allo!... Radio Cărăbuş“. In două note şi 2b tablouri de d-nii N. Vlădoianu şi Nicuşor Constantineseu cu d-nele : Lizică Petrescu, Mia Apostolescu, Cleo Dragomirescu, Lulu Savu, Stefania Popescu, Willy Petrescu și d-nii: C. Tănase, L. Groff, Giigariu Muşi, Dan Demetrescu, M. Milton N- Stroe Cloban, St. Glodariu, Jean Anghelescu, N. Lorenţ, Th. Burcurs. Numere străine-i sunt:■: Trio Blue Plasches, Thilind Edwards, Zoida de Boncza. . Biletele se găsesc în fiecare zi la cassa teatrului. Teatrul National va reprezenta In viitoarea stagiune drama lui Henri Bataille : „Maman Colibri”. Compania de reviste „PITPALACUL“ direcţia N. Ranner, I. Pizone repurtează formidabilul succes la Teatrul de vară Colos lângă Prefectura Poliţiei cu revista „Nimic nou pe frontul,,Bucureşti"‘ în 2 acte 18 tablouri de N. Kiriţescu şi N. Kanner. Ansamblul companiei e format din d-nele: Nataliţa Pavelescu, Rozina Wiqueliniifîteana Doljan,,,« Nelly Caracioani, Alica Mănescu, Vera Tacco şi d-nii N. Kanner, I. Pizone, Niculescu-Buzau, I. Brună, Marcel Emilian, Al. Giovani, Trestian, Ionescu. Baletul sub conducerea maestrului S. Al. Siornin secondat de profesorul Willy. Orchestra-jazz sub conducerea maestrului C. Vermont. Decorurile de Petrescu Muscă. Schiţele şi costumele sunt confecţionate în atelierele proprii sub direcţia d-nei Nadia Apostolescu. Preţurile 85, 65 şi 45 lei. Pierzând carnetul de liberă profesie pe numele B. Godeanu, eliberat de „Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici din România“, îl declar nul şi fără valoare în mâna oricui s’ar afla. Stagiunea Teatrului Național se va deschide la 28 August cu „Chemarea codrului” de G. Diamandy. Piesa va fi pusă în Scenă de d. Paul Gusty. Cu începere de azi la Celetrii Aiseni WERNER SIJ GEORGETTE BDFET Masestre d‘ Al R I m 5 Bias Star Jazz | Haldiţi de Duminica In locul echipei Ungariei ne vizitează o mixtură mediocră!monies, nascetur Pariuriunt ridiculus mus !” Se screm munţii şi iese un şoricel ! Admirabil dicton latin şi se potriveşte de minune în cazul mult trâmbiţatului match de football dintre Ungaria şi România. De două luni, un permanent subiect de discuţie al cercurilor sportive, îl formează eventualitatea angajării senzaţionalului match dintre echipele Ungariei şi României. Schimb de telegrame, promenade feroviare costisitoare aR ”„domnului“ Lukidis, iar telegrame, iar conciliabulei în sfârșit un pomunitat f ----- -rf.—„Matchul Iungaria-România nu s’a putut încheia, întrucât unglrilor le lipsesc cei mai buni jucători, aflați prin turnee în străinătate“. • Și cu asta crejeam că s-a terminat chestiunea. Dar nu. D. Lukidis — o fi având omul un motiv special — vrea numaidecât match cu Ungaria. Şi când vrea d. Lukidis I... iNu se anunţa acum, ca fapt autentic, matchul : Duminică 5 Iulie, la Bucureşti. Ne-am bucurat. O astfel de întâlnire iese din banal, e un eveniment. Aruncându-se, însă, ochii, asupra formaţiei pe care o deplasează ungurii, au rămas înmărmuriţi ; aşa zisa echipă naţională aUngariei nu e decât o mixtură slabă, cu jucători de la echipe cu alde Sabaria (învinsă de Macabi) Somoghi, Cartierul III, etc. Nu figurează nici un nume dela Újpest, Bocskay, Hungária, Ferencváros, etc. ! Dar asupra acestui match de carnaval, intitulat pompos : Ungaria-România vom reveni. la’si face omu’ singur Zagreb-România 0-2! Nici n’am apucat să ne încălzim cumsecade la focul... entuziasmului ce-i alimentau comentariile frumoasei victorii obţinute. Duminică, de echipa naţională a României, în faţa reprezentativei statului iugoslav şi un duş rece vine să ne aducă la o crudă realitate. A doua zi după succes. Luni, echipa României, prezentându-se fals sub culorile Capitalei, — din cei 11 jucători numai trei erau bucureşteni, — a fost bătută de teamul oraşului Zagreb, cu severul scor de 6-2. Iugoslavii au condus, la un moment dat, cu 6-0, şi numai datorită a două penalty-uri, România a putut, marca două puncte ! Această execrabilă performanţă românească nu are darul să confirme rezultatul primei zile. Ea e de natură să pretindă şi alte explicaţiuni ale vctoriei din ajun, decât, doar superioritatea noastră, superioritate care să se fi evaporat în 24 ore. Dar, pentru moment, avem de relevat alte fapte caracteristice. 1) Cu aprobarea oficialităţii sportive româneşti s-a făptuit un fals. Matchul a fost intitulat Bucureşti-Zagreb şi din formaţia noastră, numai trei erau Bucureşti.. 2) Din moment ce Bucureştiul nu putea deplasa echipa, dece s’a angajat această întâlnire inutilă, care sa întunece complect triumful de Duminică ? Ca deobiceiu însă, de, dragul unei personale prosperităţi pecuniare, oficialii noştri, în frunte cu faimosul Octav Lukidis, n’au pierdut ocazia de a-şi bate joc de culorile româneşti ! E timpul ca aceşti indivizi să fie asvârliţi peste bord! Au depăşit toate scadenţele . J. B. b oxol RAMPA Caută corespondenți întrepizi și spirituali în toate STAȚIUNILE CLIMATERICE pentru cronici de vilegiatură și anchete. adio 1 IULIE 1931 394 m. BUCUREȘTI 16 kW. — 761 kHz. ÎS : Muzică simfonică (plăci de gra.mofon). 13.30 : Informațiuni, bursa de ce. •reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării și semnal orar. 13.50 : Muzică vocală (plăci de gra.mofon). . 18 : Orchestra Radio : Meniehetti : Salutul învingătorilor.marş; Baffe : :Uvertură la „Ziganca”; Waldteufel . : Nu mă uita.vals. P. Lincke : Conso. Tare ; Donizetti : Fantezie din opera, „Lucia de Lamermoor”; Rossov:bire şi viată, vss. . P. Lincke : Ga.' votă. 19 : Informafiuni, meteorul şi sem. .nai oral. 19.10 : Orchestra Radio : Godard,: Canzonetta (solo violină d. Teodoru); Ketelbey : Cântec Algerian; Tschankowsky: Cântec trist; Droila: Visiune (solo violină d. Teodoru); E- Kostal : Mănăstirea Sft. Honorat; Wald, teufel : Aclamatiuni - vals. 20: Muzică uşoară (plăci de gra raofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.40 : D. prof. Andrei Rădulescu : Centenarul Regulamentului organic al Ţării Româneşti. . PROGRAMUL DE SEARA 21 : D. Th. Popovici - violă : Bos. şi : Romanţă; Tartini : Andante; Ritter : Valse caprice; Sarasate: Melodie românească. 21.30 : D. Ing. L. Burada : Gamerile agricole In slujba ridicării agriculturii. 21.45 : D. G. Stefanovici,tenor dela Opera. Română: Piennino : Dece ? Meyerbeer : Arie din „Africana”; Bătrânii: Frunză verde baraboi ; Brăiloiu : Cântec de leagăn. 22.15 : D.ra Nadia Chebappiano : Bach: Fantezie în do minor; Beethoven : Ecossaise; Chopin: 4 Preludii, Nocturnă, Studiu; Liszt: La marginea unui isvor. 22.45 : informafiuni. Săi m. BUCUREȘTI 16 kib. 761 kHz. 13 : Muzică de, carieră (plăci de gramofon). 13.30 : Informafiuni, bursă de ce, reale, bursa de efecte, cetiri apelor Du,nării și semnat orar. ±,.13 50: Muzică ' uşoarăplăci de gramofon'ni'V, ■' y ’ 18: Transmisiune dela Basinul Lido (Jazzul lânjiy Morris). Muzică de dans. 19 : Informafiuni, meteorul şi semnat orar ■ (T | ■19.10 :■ Transmisiune dela bazinul Udo : Muzică de dans. 19.£t: D,.la Lya Dracopol: Ora copiilor. .. 20 : Muzică românească (plăci de gramofon). UNIVERSITATEA RADIO DE VARA 20.46 : D. G. Gongopol: Libertatea presei. - V PROGRAMUL DE SEARA 21: D.na Aura Durretrescu, canto Tosii : Dacă ai vrea, Ninon; Oddone.î Cântec de leagăn; Brăiloiu : Dragul penii Mărioară; Scheletti : Ce te legeni codrule. 21.30: Orchestra Radio : concert simfonic dirijat de d. Carto Brunetti; Haendel: Concerto grosso No. 1 ; We, bér : Piesă de concert pentru piano şi orcaeslră.. (la pian d. Ciolac). 22 : D. T. Teodorescu.Branişte : Actualităţi. 22.15 : Orchestra Radio , (continuarea concertului simfonic) Darius Milhaud: Trei.Rag Caprices , Joi, 2 IULIE 49 31. turneul dela Am arătat, în numărul nostru de eri, ca marele turum internaţional dela Wimbledoy, considerat drept campionatul mondial al gpirtttîrarw'i»■aftKtifî de finală.Printre ultimele rezultate mai importante, avem de înregistrat la proba de simplu domni, victoria lui .Hughus asupra campionatului său Sharpe, recentul învingător al lui Cochet. Hughus a învins , 4—6, 6—2, 6—4, 6—3. Boussus a fost ușor bătut 6—2, 1—6, 6—2, 6—1 de ame- Tennis Wimbledon • ••••_ .. ■ • * ricanul Van Ryn, a cărui iâîsăa îl indică drept unul dintg£ fina- 1 iști. Deasemenea Frank ^ScHelds» tânăra și viguroasa sPQtranță a americaniîlor, â**s5c 'döfj^Ui'D ■*''"* 6—2, 6—0, 6—2, '4 englezul ’ diiff. La doamne de semnat uşoara izbândă a elveţianei Mot asupra anglezoaicei Bennet-hitingstall : 6—2, 6—2. La dublu domni, Grego Collins, faimosul cuplu britan au învins Austin-Kingsley,6, 6—4, 3—6, 6—2. . . CONTINUARE DIN PAGINA I-a prumuturile sale şi ducea detaşarea sa până acolo încât compunea lista autorilor în care juiza nu numai subiectul, dar şi întorsăturile fabulelor sale. „Va fi posibil ca munca mea să facă să se nască în alte persoane dorinţade-a duce lucrurile şi mai departe” scria el, nevoind să-și descurajeze succesorii săi, destul de rari până acum. Nimeni nu găsea nimic de spus împotriva acestor metode de lucru curente. Racine s’ar fi mirat foarte mult dacă ar fi fost tratat drept „dezgropător de cadavre”. Dacă s’ar fi făcut aceasta, Racine, mai bine crescut, n’ar fi ezitat să răspundă : „Chiar dacă totul ar fi fost găsit de cei vechi, va exista totdeauna noutatea aceasta, de-a şti aplicarea, utilizarea abilă şi combinarea celor găsite de alţii”. Din fericire, gândul unui asemenea reproş nu s’ar fi născut nici chiar în spiritul rataţilor celor mai invidioşi. Lucrul e atât de adevărat încât Richelieu, autor dramatic mai cunoscut ca ministru, ulcerat de succesul Cid-ului, cerând Academiei franceze, pe care o sprijinea, un raport defavorabil asupra Cid-ului, îl obţinu, dar, printre acuzaţiile articulate de Nemuritori împotriva lui Corneille, nu figura aceea de a fi imitat o piesă spaniolă, căci cei Patruzeci vroiau să facă dovadă de rea credinţă, dar nu de stupiditate. „Noi credem că a fi imitator sau inventator este unul şi acelaş lucru” precizează ei în raportul lor, căci toţi scriitorii din vremea aceea mărturiseau că nu s’ar putea „întrece cei vechi decât imitându-i; dacă augurii de atunci găseau de făcut vre-o critică, aceasta era aceea de-a nu fi copiat modelul destul de fidel : de-a-l fi făcut pe Neron prea galant sau pe Fédra jensenistă! Să ne ocupăm de timpul nostru, de curiosul nostru imp ! Marea diferenţă care separă lucrul scris astăzi de lucrul scris altădată, este că lucrul scris astăzi e o marfă; este că produsele, sub-produsele, şi rezidiile spiritului uman au căpătat o valoare brutal comercială. Nu mai sunt amatori cari se bucură, ci profesioniști cari trăesc de pe urma lor. Un autor este prezentat, astăzi, ca o natură mecanică; o carta se lanseaza ca un săpun de ras Ori, din punct de vedere comercial, a copia un brevet de mătură mecanică, a utiliza formula unui săpun de ras, constitue un delict de contrafacere. Deci, delictul de contrafacere se va întinde şi asupra operelor spiritului. Tribunalele vor avea a face cu ele. S-a stabilit o jurisprudenţă, care prevede similitudinea, impregnaţia şi împrumutul tolerat. Frumoase formule ! Suntem în prăvălia literară. Neîncrederea domneşte. Fiecare autor e în gardă. El îşi apără pâinea zilnică. Se găsesc deasemeni, uneori, obscuri oameni de litere, dornici să se facă cunoscuţi, cari nu ezită să strige „Săriţi hoţii!” sperând să profite de pe urma zgomotului pe care ei îl orhestrează savant. Şi încă, nişte bieţi oameni de litere, cari îşi înscenează abil micul lor scandal profitabil, au, la rigoare, o vagă scuză în ambiţia lor mereu şi mereu decepţionată; dar acel fabricant de parfumuri nebun care, nu de mult, îl ocupa pe tandrul, delicatul Henri Duvernois de-a-i fi furat... ce ? Un flacon de loţiune capilară ? Nu ! o piesă de teatru! Acest parfument grizatde esenţe rare, fără îndoială, se pretindea adevăratul autor al acestei mici capodopere : Seul. Lui Henri Duvernois i-a fost uşor să dovedească judecătorilor că o povestire publicată de el, în Le Journal, în 1914, conţinea deja subiectul piesii sale. Tribunalul spăla deci capul parfumeurului, cavaler al shampooing-ului. Fiecare la rândul său ! ,ISStJBSBPIni