Rampa, iulie 1931 (Anul 16, nr. 4031-4056)

1931-07-01 / nr. 4031

E singurul cotidian ag românesc ji de film și cinema Dificală NOUTATI JEAN MIHAIL va realiza împreună cu casa „Balaton“ din Budapesta un film documentar de propaganda, sonor şi vorbit ,,România pitorească“ (în joc, cântec şi port). Din America WILLIAM SHART, celebrul interpret al filmelor de aventuri, solicitat să reapară într'un film, a declarat: „Cinematograful nu mă atrage". COMPANIA Radio Pictures are o stea cu numele de Dorothy Lee - o altă vedetă cu acelaşi nume a apărut la Metro-Qolăwyn-Mayer. Care din ele va consimţi să-şi sacrifice numele ? STATISTICA. O recentă statistică făcută de bursa de muncă din Hoollywood ne demonstrează că din 17.500 de aspiranţi, doar 950 de figuranţi au găsit ele lucru. NANCY CARROLL a divorţat de Jack Kirkland şi se a măCarroll ruat apoi imediat cu Bolton şi Mărloryi FAY WRaY şi Estelle Taylor sunt vedetele unui film „The Unholy Garden“. Regia : George Fitzmauric „ITAKS THIS WOMAN“ este titlul unui film interpretat. ford este intitulat „Semant le Vent“. .:.Somul ei film vorbitor „Femeia dezonorată“. ULTIMUL bilanț al companiei Paramount s-a încheiat cu un beneficiu de 2.760.000.000 lei. COMPANIA Metro-Goldwyn- Mayer a turnat patru filme în culori. Fiecare poartă numele culorii predominante în film. Poveste albă, roșie, galbenă și' albastră ' GARY COOPER, *_ în “Morocco” A Paramount Picture de Garry Cooper și Carole Lombard. I NOHL film al lui Joan Crate* Joan Crawfett rOLA NEGRI a terminat pri. Pola Negri in Franţa „SOUS LA CASQUE LE CUTR“, un roman asupra aviaţiei de René Chambe, va fi transpus pe ecran. REGISORUL René Guissart turnează „Nimfc decât adevărul“ cu Etchepart.fi, Turville, Meg Lemournier, Saint-Granier, Mariah Dervidy, Armand Lurvillfi, Pallau, Christiane Delyul, Marcelle Praince, Jeanne Fusier- Gir, Glides. „DANSUL NOU“ este un sketch de tip interpretat de Koyal. JACQUES MAT ANSON, ears a fost director artistic al multor filme mute de succes, va realiză o producţie menită să suscite mare curiozitate. El ■va adopta pentru ecran celebrul roman al lui Ilf Petrov și Bienstock . „Les Bonze Chaises“ DUWONSKY, cunoscutul humorist, turnează în colaborare cu Pellegrin, un film intitulat „Camelots de Paris“. .. In rolurile principale apar Yvonne Guillet și Fred Gonin. Din Germania Cinematograful „Kamera“ din Berlin a prezentat primul film al regisorului Paul Fejes, „Der Detzte Augenblick“. CLAIRE ROUMER care a jucat în ultimul timp pe scenă, va reapare pe ecran în filmul ,,Zu Wasser und zu Lande“, alături de Max Adalbert. ■ 1. HEINZ SALFNER, Lien Deyers, Johannes Riemann şi Iulius Falkenstein sunt interpreţii filmidini. „Motivul de divorţ“, ilustraţia muzicală a acestei producţii e semnată de Grete Walter, fiica lui Bruno Walter. REGISORUL Fritz _ Friedmand-Frederich va realiză un fim „Omul care tace“ cuMitti Adalbert în rolul principal. î Filme pe care le recomandăm Rubrica aceasta permanenta are menirea să răspundă întrebării ce şi-o pune zilnic orice spectator: Ce film să văd astăzi? Iată filmele pe care vi le recomandăm noi * In a doua viziune ..Fraţii Karamazoîf” realizate de Fedor Ozep cu Fritz Kortner şi Ana Sten. (Cinema Regal).Parada dragostei” realizare de Ernst Lubitsch. (Cinema Select). „Nimic nou pe frontul de Vest” realizare de Lewis Milestone. (Cinema Rahova). „Frontul de Vest 1918” realizce dre G. W. Pabst. (Cinema Terasa Basarab). „Maroc” realizare de Josef voxy Sternberg cu Marlene Dietrich. (Cinema Dichiu). „Harold Lloyd în primejdie” realizate de Clyde Bruckman cu Harold Lloyd și Barbara Kent. (Cinema Facla). După numeroase călătorii, la Londra la Berlin, la Geneva, unde a prezentat singur ultimul său film, „Milionul*’, René Clair s-a reîntors la Labis. Opera sa a obţinut în Europa un succes încă şi mai mar© decât „Sous les toits de Paris” şi a fost salutată de presa engleză şi germană ca o izbândă răsunătoare. Reîntors din acest turneu „intereuropean”, René Clair a acordat ziariştilor parizieni un interview... „Viitorul meu film ? E greu să vorbesc de el, fiindcă tocmai lucrez la scenariu. De data asta, renunț la o adaptare ; vreau să scriu eu însumi scenariul. Nu fiindcă îl cred mai bun ca al altora, ci numai deoarece conceput cinematograf, scenariul poate permite mai multă libertate. Realizând „Mr. Hanul” am avut prilejul să constat din nou dificultăţile pe care le întâmpină pe planul cinegrafic o operă stabilită pe planul teatral. Lucrând la decupaj, am fost constrâns solimb şi să refac scene, astfel încât o adaptare e mult mai complicată decât realizarea unui subiect liber. Pe de altă parte, sunt anumite procedee, anumite idei, pe care vreau să le aplic în viitorul meu film. în cinematograf, ne găsim cu toţii în faţa unor probleme, care, fie că sunt pase diferit, nu pot fi soluţionate decât într’un singur Nu cunosc filmul vorbitor!... Pentru că omul a găsit într’o zi limba, i-a devenit imposibil să explice câteva lucruri fără să recurgă la ea ? Iată ceea ce trebue să izbutească să facă cinesă matograful El trebue să facă inteligibilă o intrigă, fără a se servi de aceste subterfugii. Lucrul este posibil, şi-l voiu realiza în viitorul meu film. Filmul trebue să fie înţeles şi de acei care nu înţeleg sensul cuvintelor. Adevăratul scop al cuvintelor nu este semnificaţia lor intelectuală; principalul este intonaţia vocii. Fără îndoială, e mai emotic, mod. Câteiodată, ne întâlnim, nant, astăzi, să auzim strigătul tocmai în momentul când ere de groază al lui Lilian Gisli dedem că soluţia este strict personală. Astfel, turnând „Maionul”, am crezut că liberez pentru prima oară cântecul de logică. „Trei băeți și o fericire” m’a precedat... I ...... I .... cât să privam imaginea ei mută... Ce ne interesează cuvintele pe care ea le-ar putea spune ! Cinematograful trebue să se bazeze pe voce, nu pe cuvinte. Marii regisori despre fimul vorbitor „Nu cunosc filmul vorbitor“ spune René Glair Cnematograful trebue să se bazeze pe voce, nu pe cuvânt Este oare indispensabil un dialog între două personagii, faţă în faţă, pentru înţelegerea intrigei ? Eu însumi n’am putut să evit dialogul în anumite pasagii ale „Milionului”, pentru că am extras scenariul dintr’o operă teatrală, a cărei acţiune e gândită sub intenţiunea verbală. Dar totul poate fi explicat prin sunet. La el voiu recurge... Nu va fi, fără îndoială, uşor, căci înseamnă să combin dificultăţile filmului vorbitor cu acelea ale filmului mut. Şi afara de câteva încercări, nu s’au putut face filme mute fără subtitluri. Adevăratul cinematograf trebue să se dispenseze de subtitluri, fie vorbite, fie scrise. Evident, e totdeauna posibil să recurgi la imaginea unei scrisori, a unui articol, a unei cărţi, pentru a evea dificultatea... E posibil ca în această periculoasă aventură să-mi perd regina. Dar trebue să încerc să refac cinematograful, să-i redau puterea, internaţionalismul său scutindu-l de-a recurge la „dubling’. In ceea ce priveşte viitorul meu film, pot să vă spun că e posibil ca să nu conţină cântece. Totuşi va fi o operă foarte muzicală. Voiu turna în August şi Septembrie. Nu ştiu încă cine vor fi interpreţii.” René Clair a dat până acum suficiente probe ale spiritului său inovator, pentru ca să putem avea încredere în rezultatul întreprinderii sale. Arta dificilă a ecranului va progresa astfel, graţie câtorva oameni care ţin în mâinile lor secretul destinului său. René Clair „« Viitoarele premere zl In paradis1 Ce este viitoarea premieră a cinematografului Capitol Vi-l puteţi închipui pe Adolţiile stagiunii de vară. 1 • *____9 x... 9 rr: at_____ - ... phe Menjou ca înger ? Nu ? Ei bine, îl veţi vedea pe celebrul Don.Juan sub acest aspect în „O zi în paradis”, o mare revistă turnată sub regia lui Frank Reicher, fiul celebrului Emanuel Reicher, Adolphe Menjou care vorbeşte perfect limba germană, în acestfilm într’un sketch cu Paul Morgan, intitulat „Ultima aventură a lui Adolphe”. In cursul acestui sketch, Morgan, soţ gelos, îl omoară pe faimosul cuceritor de inimi al ecranului. II vedem apoi pe Menjou călătorind spre cer, asistăm la primirea ce i se face acolo şi la judecata sa de către Judecătorul ceresc. „O zi în paradis” va rula în programul viitor pe ecranul cinematografului Capitol şi promite să fie una din senza-Paul Morgan, în rolul unui inventator de radio şi entuziast cinefil, vizitează toate personalităţile proeminente ale Hollywoodului — începând cu Greta Garbo, — uriaşele cinematografe din cetatea filmului, cafenelele, locurile de întâlnire ale vedetelor, se duce acasă la ele, etc. Filmează împreună cu Oscar Strauss, Buster Keaton, John Gilbert, Norma Shearer, Hoot Gibson, Ramon Novarro, Joan Crawford, Nora Gregor, Egon von Iordan. Celebrul balet Albertina Rasch apare şi el în câteva numere senzaţionale, iar faimoasele Dodge Sisters au şi ele o scenă originală. Pe scurt, realizatorii și interpreții acestui film speră că publicul nu se va plictisi nici un moment.* ii AMP. „Radiofolie" Jean Tarride, care a fost asistentul lui Kurt Bernhardt pentru versiunea franceză a filmului ,,Omul care a asasinat”, a turnat un mic sketch cinematografic, care exploateaza furia radiofonică ivită de la ult timp încoace. . T.Argumentul nu e lipsit de originalitate. Un tânăr menaj modern, îrn care pacea nu domneşte totdeauna, se duce într’o seară la cinematograf. El, mare amator de radio, uită să închidă comutatorul.. Se transmite o dramă. Strigăte, zgomote de mobile răsturnate, nu atenţia unui vecin, care avertizează poliţia. Soţii se reîntorc acasă. Tocmai se culcă, când se aud voci, poliţia. Soţul, crezând că sunt hoţi, telefonează la comisariat. Vin alţi poliţişti. Radio-ul, rămas deschis, explică totul. Dar poliţiştii nu vor să fie deranjaţi pentru nimic. Toată lumea trebue să urvie la comisariat. U . Protagonistul acestei bande Iste Gabarosche, secondat de: Jane Lovy,nette Dijiay, Le Vigan, 1 0X0 ■ .. J mici El e Mo. Sfif Jacob Karol director de producţie Jacob Karol a fost numit director al producţiei germane a studiourilor Paramount din Join viile. Jacob Karol, unul dintre priîntârzie să atragăroii pioneri ai cinematografului, care este bine cunoscut nu numai în Europa, dar şi în America, cunoaşte perfect situaţia pieţei germane. Experienţa, talentul şi spiritul său nu vor întârzia să se releve în misiunea ce i-a fost încredinţată. Magnaţii americani în Europa Joseph Schenck, preşedintele companiei United Artists şi Cari Laemmle, preşedintele companiei Universal, şi-au anunţat sosirea în Europa. Cari Laemmle Fica Marlenei Dietrich despre mama Am opt ani. Iubesc mult pe mama. Multă vreme n’am văzut-o pe ecran. Când m’a dus tata la cinematograf ca sa văd cum joacă mama,,“ nu mi-a venit să cred. Acasă ntama e cu, totul altfel... N’are nimic din acea „persoană” care Ia cinema cântă cântece atât de indecenta. M/î T Cea mai mare bucurie a gie- tei mele ? Vizita mea în, America cu mama. 'r ei ■ f }*#** V ■:(;# a , ! ' 1 /. L'i-L ■ , Marie.EHsabeth Sieber« ' 5 Dietrich -0X0- Falsul mareșal în versiune franceză Apreciata HELENE ROBERT este vedeta versiunii franceze a filmului lui Carl Lamac „Falsul Mareșal”. ■, i % ■ -------o y o——— Gerda Maurus e născută în Croaţia şi a crescut în Austria. A debutat pe ecran sub regialui Fritz Lang în „Spioana“. A urmat „Femeea în lună“, „înaltă trădare“... Astăzi Gerda Markus e una din cele mai căutate artiste germane. Unul din ultimele ei filme, „Die Fremde“, a repurtat pe ecranele străine mare succes. Acest film, realizat după un roman de Al. Dumas fiul, a relevat-o pe frumoasa artistă într-o creaţie care i-a adus elogiile criticei. In urma ultimelor ei succese, printre care trebue să notăm, la loc de frunte, „Die Fremde“, Gerda Maurus a primit numeroase oferte din partea producătorilor europeni şi americani. Ea preferă însă să-şi continue activitatea în Germania, patria ei adoptivă, în care a cunoscut gloria şi celebritatea. Le Credo du paysan Noua societate franceză de producţie Syn£hro Ciné, va transpune pe "ecran celebrul cântec al lui Goublier „Le Credo du paysan”. Animatorul acestui film de scurt metraj va fi baritonul Léon Ponzio. ------—oxo ■* Vedetele ecranului Gerda Naurus fiecare *zi !&I. AUTORUL Până astăzi nu s-a turnat încă niciodată un film în forma pe care i-a dat-o autorul. Biroul dramaturgie macină în moara sa manuscrisul de câteva ori, până când nu rămâne decât titlul original și, câteodată, chiar și el e schimbat. Natural că autorii nu prea „înghit“ acest birou dramaturgie. Apoi, se ştie că în studio, autorii sunt consideraţi ca recuzite nefolositoare. Unui autor, care vroia să vorbească pe şleau despre biroul dramaturgie în studio, i-a răspuns prompt producătorul P. : — „Eşti pătimaş, dragă prietene. In industria cinematografică, totul poate fi comparat cu organele omeneşti: dramaturgia, este inima, directorul de producţie este ochiul care vede toate, interpreţii sunt mâinile...“ — „Şi cu ce îl comparaţi pe autor ?“ întrebă omul care a scris filmul. — „Autorul este apendicele ; nimeni nu ştie pentru ce există“. AUTOMOBILUL In timpul turnării filmului „Gloria“, cu Brigitte Helm şi Gustav Fröhlich, acesta din urmă dispăruse deodată din studio. După un timp, a fost descoperit în curte, unde se demonstra calităţile unui automobil ! — „Tocmai l-am cumpărat!“ spuse el mândru regisorului Hans Behrendt. „Priveşte. Apăs pe un buton şi locurile sunt transformate în paturi!“— „Ce folos? N'o să poţi dormi niciodată în automobil !“ răspunse Behrendt. — „De ce nu?“ — „Din cauza ratelor...“ replică rece regisorul PĂPUŞILE Ştiţi că noua stea e superstiţioasă ? Ea nu consimte să turneze decât după ce s-a asigurat că micile ei fetişuri sunt în studio. Marlene Dietrich are şase păpuşi. Fetişele artistei i-au adus noroc. Regisorii ştiu că e inutil să înceapă turnarea dacă păpuşile nu sunt in apropierea faimon.**, Lola Lola. Aceste păpuţe au călătorit în toată lumea. Din ziua în care Marlene Dietrich a fost descoperită de Josef von Sternberg, ea nu s-a mai despărţit de ele. In culise 'ibilirRampa-film 05 Marlene Dietrich Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Melodia Slavei“ cu Magda Sonia, Hans Feher, Jara Kocian. TRIANON. —. ..Port soarele în inimă“ cu Janet Gaynor şi Charles Farrell. SELECT. — „Parada dragostei” cu Maurice Chevalier şi Jeanette ’MacDonald; compleetare Jurnalul sonor Fox. REGAL. — „Fraţii Karamazoff“ cu Fritz Kortner şi Anna Sten. BULEVARD PALACE. — „Monte Car Io“ vorbit şi cântat cu Jeanette Mc Donald şi Jack Buchanan şi Jurnalul Fox. . 'DEMINA. — Reluarea marelui succes „Numai pe tine te am iubit“ cu Hans Stüwe şi Mady Christians.. CORSO. — „Maroccio“ cântat şi vorbit cu Marylene Dietrich şi Gagy Cooper.... A R. P. IL ATENEUL ROMAN. Sala franklin. — „Două, orfeline“ cu Lil’ Ran Gish şi Dorothy Gish. Sala Episcopiei. — „Femeia care nu poate fi uitată" cu Darotirea Wieck, Hary Hart şi Oscar Marion. AMERICAN..?: „Elfi“ cu Colleen Moore şi „Aventurile unei căsnicii“ cuWilliam Haines. GRADINA AURORA. — „Titanic“ cu George O’Brien şi trupa Ronny. VOLTA BUZEŞTI. — „Prinţesa carnavalului“ cu Anny Ahlers, Victor de Kowa, Walter Janssen. BOGACIU. — „Orgoliul“ cu Vilma Banky şi Sten şi Bran TERASA BASARAB (Bul. Basarab 1771. „Pe frontul 1918“ (vorbitor, cântat). DICHIU. — „Maroc“ cu Marlene Dietrich. I DOROBANŢI. — „Mântuirea" sonor şi Stan şi Bran în „Copiii poshaşi“. EDISON . (Calea Dudeşti 27, colt Anton Pan. — „Demonul Femeie“ şi „Dragoste de Prinţesă“ cu Norman Kerry şi Lewis Stonne.' GRADINA ŞI SALĂ' FILANTROPIA.~— „Femeia Altuia“ cu Lya de Putty şi Pat şi Patachon în „Roata Norocului“. GRADINA FACLA. — „Harold Lloyd ln primejdie“. JENNY (Str. Verzişori 66, colţ cu Lânăriei). — „Cilly” şi o complectură sonoră. LIDO — Douglas Fairbanks, Billie Dove în, „Piratul Negru“ (sonor). MARNA. — „Totul pentru bărbaţi“ cu Colleen Moore. MODEL. — „Nevinovata“ cu Anita Page şi „Navigatorul“ cu Malec. MARCONI. — „Floarea Rinului“ sonor şi cântat, complectată cu „Miki scamator“ şi Roland.de Yassi va juca„Mas se însoară“ comedie în 3 acte. MACEDONIA (Tei). — „Copilul Circului” diu Francisc Ford, seria H.a şi o comedie, cu Stan şi Bran. OMNIA (Bul. Schitu Măgureanu, 4). — Jeanette Mac Donald în opereta „înapoi la .Natură” şi complectări sonore, SALA ŞI GRADINA RAHOVA. — „Nimic nou pe frontul de Vest“ (Im Westen nicht Neues) cu Louis Wolheim, Lewis Ayres, John Wray, Slim Summerville,REX. . .„Rechizitoriul“ cu Marcella „Chantal” şi „Farmecul, unei femei” CERCUL SUBOFIŢERILOR. „Tari, geff“ şi-o comedie...^ GRADINĂ „VENEŢIA” (Grigitei 284.— i,tând Londra doarmă” cu. Big tin-tin. GRADINA ŞERBAN . VODĂ , iŞerban- Vodă 113). — Romanţa din .Rio Grande” cu Antonio Marino, Mary Dunion; complectare sonoră Paramount. * TERRA. — Wiliam Heines Şi Anita Page în „Aventurile unui gazetar“ și John Longden îh „Visuri realizate“; seara, trupa GeorgescuIaşii.