Rampa, decembrie 1931 (Anul 16, nr. 4162-4184)
1931-12-02 / nr. 4162
Cî se lucrează în studiouri III la Bollywood EICHAED BARTHELEMESS in turna un film intitulat bin in the Colton ANN HAP.DINC, «c irită americană care a repurtat mare succes in primul ei film „EAST LYNNE“ va reapare alături de Adolphe Menjou în ,JPrestige". PENTRU noul film al lui Richard Dix „Escadrila perdald,*" sau ulilizat cincizeci de avioane. VIITORUL film al lui George Arliss se va intitula „O fericită calamitate La Berlin „CADAVRUL VIU" de Tolstoi va deveni film vorbitor. In rolul principal va apare Alexandru Moissi. EWALD ANDRE DUPONT a început turnarea unui nou film ,Jeter Foss, hoţul de milioane". Rolul principal e interpretat de Willy Forst. La Iondra .,PRINŢUL NOSTRU FERMIER“ este titlul unui film asupra vieţii Prinţului de Galles turnat pe moşia sa din Cornwall. „Ca Richard Barthelemes” „SALTO MORTALE" Pe ecranul cinematografului , mai perfecte opere ale filmul Regal a avut loc ori premiera lui vorbitor. Un grup de artişti talentaţi interpretează rolurile principale. Anna Sten este vedeta acestei mari producţii care a repurtat ori un triumfal succes Partenerii ei sunt : Reinhold Berndt, Alfred Wohlbrueck, Kurt Gerron, Otto Wallburg. Partitura muzicală e semnată de Paul Dessau. Un public numeros a făcut filmului o foarte călduroasă primire. „Salto mortale» va tine desigur timp îndelungat, afișul Regalului filmului „Salto mortale», ultima realizare a celebrului regisor Evald Andre Dupont. Acțiunea emoționantă a filmului se desfășoară în mediul artiștilor de circ, pe care faimosul regisor l-a mai exploatat odată in „Variété», filmul care a înscris o dată în istoria cinematografului. Ceea ce a fost pe vremuri „Variété» este astăzi „Salto mortale». Un triumf al cinematografului. Utilizând cu arta-i incomparabilă obiectivul și microfonul Dupont a creat una din cele Premierele Cronica permneitâ ■M— hi wmmmmam Kelle filme prezentele în Capitali ATRACŢIUNEA CEA MARE. - tin nou triumf al lui Richard Tauber. Un film frumos, cu multe calităţi, pus In scenă cu abilitate şi meşteşug de Max Reichmann. Un regal muzical ca toate filmele lui Tauber, constituind, in adevăr, „atracliunea cea mare" pentru publicul bucureștean. B. C. ca. două copios. B. C. „CONTE CARLO SUB BOMBE” un film de mari aventuri realizat lu I mijloace grandioase^ Intriga deși frisează opereta e agreabilă și seducă, între datorită interpretării megt Ura. •, le a lui Hans Albers şi Ana Stenn impotriva viţiuni şi destrăbălării cu minunată fotografie de artă. Muzică pupătoare şi împodriva propriilor lui plăcută. Excelentă regia laborioasă a ■instincte şi impulsiuni. O excelentă lui Hans Schwarz. y. T. „TROTUARUL- - Berlin Alexander plat - un mare film de artă de o înaltă valoare etică. Omul (virtute și sănătate morală din luptă biruitoare ore, amuzamentul cel mai $f esterele Capitate! CAriTOL : t.Atracţiunea cea mare" del Rio, Don Alvarado şi o complec. i*n Richard Tauber. tare. TRIANON . ..Berlin Alexanderplaz“ REnErE FERDINAND). _ „Banii“ cu Heinrich George. (Vargent) cu Brigitte Helm şi Al. SELECT. - „Adevărul gol, goluţ" in . __* „ ... " , , ' . coover și o complectare. limba germană cu Jenny Jugo și UDF) _ &htecul dragostei“ cu Gus tSl^r Karl",els3- „ tav Fröhlich şi Renate Müller REGAL. „Monte Carlo sub bombe LYRA (fogt Gloria) Monte Carlo sub cu Hans Albers şi Anna Sten. bombe cu Hans Aîbera, Anna Sten. F ii LAGE. - „Malec.Casanovarea o complectare sonor& și journal Fox nai bună comedie a lui Buster «. . . .. Movietone steaton. * „ .... ROXY : „Atracțiunea cea mare" cu LUCIFER . ..Mammy" cu AL Jason. Richard Tauber. WARNA. - „Enigma“ cu Hans Stuwe. FLMINA (Premiera) - „Kismet“ cu MARCONI . La Miezul Noptii CU A* Dita Parlo şi Gustav Fröelic. **albert von Schlettow Seara teatru. Olt SO. „Lup de Mare“ cu Milton MODEL . Cocoşatul de la Notre Dame GJUa ' cu Lon Chaney. Fisa sonor. Ediţie A H P. A. Ateneul Român. Sala E. N°u8piscopiei „Fata Pădurarului" cântat MILANO. — „Alteţa Sa ordonă* cu și vorbit cu Irene Elsinger Paul Paul Frank şi Billie Wilder. Richter, Oskar Karivreiss, etc. MACEDONIA (Tel). — „4 Draci“ ep. Sala Franklin. „Adulterul Imperiu medie şi Jurnalul“ cu Ivan Petrovici Agnes Ester. „MUNCA“. (Fabrica de chibrituri „Fl. Kazy, Marykid, Georg Alexander, laret“). — „Drumul Siberiei, sonor, etc. OMNIA : Dragoste de Ţigan cu Lau. AMERICAN : Balul de la Opera Mare rence Tibbet şi Etan şi Bran, cu Ivan Petrovici, Liane Haid, Georg' „POZITIV". — „Mamă, de ce plângi T" Alexander, şi alte două filme. VOLTA BUZEȘTI : Tabu, Jurnalul PaRAHOVA : Montparnasse (plăcerile aramonit comedie cu Micki Maus. I morului cu Liane Haid, Walter Ri. „CERCUL SUBOFIŢERILOR“. — „Io. Ua şi Oscar Karîweiss, minou! negru . DICHIU - „3 băeţi $1 o fericire". EDISON. — „Aventurierul blestemat“ şi ..Patul Patachon“, comedie irezistibilă in 8 acte. FORUM (fost .,Teatrul Mic“) : Jenny Lind cu Grace Moore. FACLA : Secretul Doctorului cu Arleta Marchia şi Maxudian. FILANTROPIA : Carmen Jai Dolores REX. — „Traficanţii“ cu Dita Parlo şi două complectări SPLENDID : Unchiul din Provincie cu Felix Bressart şi o complectare sonoră. TOMIS . „Enigma“ cu Hans Stuewe. Gerda Maurus. Journal şi complecctare. TERRA. — „Călăreţul din Texas" ţi ^Falsul logodnic“ Premiera de mâine „Denunţătorul“ la Roxy şi Capitol Cinematografele Capitol şi Roxy vor prezenta mâine unul din ultimele succese ale filmului poliţist, „Denunţătorul“, o adaptare cinematografică a romanului cu acelaş nume al lui Edgar Wallace. Wallace este fără îndoială cel mai interesant personal în lumea literară contemporană. El este în acelaş timp romancier, autor dramatic, director de teatru, regizor, teatral şi cinematografic, şef redactor al unui mare ziar, expert hipic şi candidat politic. O statistică recentă a stabilit că din 9 cărţi engleze cetite în Anglia, 6 sunt ale lui Wallace. Deși abea în vârstă de 35 de ani, Wallace a scris până acum 150 romane criminale, 200 de nuvele și 12 piese de teatru. De altfel, aproape întreaga sa activitate literară este consacrată numai acestui gen atât de remuneratoriu care este literatura detectivă şi criminală. Wallace a câştigat o avere imensă graţie talentului sau prodigios. „Denunţătorul" a fost transpus pe ecran de cunoscuţii regizori Carl Lamac şi Mac Fric. Scenariul e semnat de Rudolf Kätscher, Egon şi Otto Eis. „Denunţătorul" este unul din romanele cele mai citite ale celebrului scriitor. Este povestea misterioasa a unui denunţător anonim care ajută poliţiei londoneze să prindă pe cei mai periculoşi criminali. Intrigată, poliţia vrea sa afle cine este acest denunţător, începe o goana nebună prin tavernele şi cluburile elegante ale Londrei până când misteriosul personaj e prins de o femee şi moare într’un accident groaznic. Subiectul acesta a furnizat un scenariu plin de mişcare şi peripeţii emoţionante. Filmul a rulat în străinătate cu mare succes. Un grup de artişti reputaţi interpretează personagiile create de fantezia prodigioasă a lui Edevar Wallace. Distribuţia reuneşte următoarele nume : Lissv Ama, Cari Ludwig Uiehî. Fritz Rasp, Pe~*v Norman, Paul Horinger, Szőke Szakáll, Robert Thoeren, .Tack Mvlong-Muenz, Ernst Reicher, Karl Forest, F. Leska, Fritz Greiner, Marianne Kupfer, Antoine Jaeckel, Iw» Wan ja. Ilse Lange. Michael von Newlinsky, Paul Rehkopt, Hans Ritter, Gustav Pütjer. Szőke Szakáll .Studentul cerştor* la Trianon Cinematograful Trianon anunță populara operetă a lui Milbpecker „Studentul cerşetor» transpusă pe ecran cu două celebrităţi ale scenei lirice germane în rolurile principale realizate de artă cinematografică. In care fulg,grafia aduce o inteligentă c olaborare cu psichologia dramei, in infarmila Novotna și Hans Hein/lerpretare Heinrich George are o crea Bollmann. tie impresionantă. V. r. Opereta reînviată defilmul I vorbitor este genul care se bia MALRC... Casanova. — E clar că, £„la pretutindeni și totdeauna un asemenea subiect, şi cu un vina de favorurile publicului. terpret ca Matec, realizatorii au putut. Regisorii au reuşit să-i impun turna o comedie bogată in situaţii de me ritmul cinematografic, rea un haz irezistibil, tn care momentele lăsând filme care sau bucurat bufe să se succeadă foarte des. O «*-' medie care provoacă timp de de mare succes. „Studentul cerşetor”, una din cele înai populare operete a devenit un triumf al filmului muzical. Adaptarea cinematografică conţine elemente destinate să cunoască mare succes. Montarea fastuoasă, cadrul în care se desfăşoară acţiunea amuzantă, bogată în peripeţii de un comic irezistibil, precum şi interpretarea excelentă au întrunit sufragiile tuturor celor care au văzut acest film. Iarmila Novotna apare „Studentul cerşetori, pentru prima data pe ecranele noastre. Hans Heinz Bollmann, Friz Schulz, Paul Westermeier şi Herman Picha sunt principalii interpreţi masculini. Trus van Aalten face şi ea parte din distribuţia acestei producţii. Janet fiiptr vine in Europa Janet Gaynor, frumoasa ingenuă a ecranului american și-a anunțat vizita în Europa. Este prima dată când Janet Gaynor trece oceanul. „Emma" MARIE DRESSLER este vedeta filmului .Emma". Celebra actriță e secondată de : Jean Bersholt, Dale Fuller, Barbara Kenton și Richard Cromwell. Ciw-boy, boxeur şi actor Viata aienînaasft a lui George O'Brien „Răsărit de soare», neuitata scrie la* colegiul din Santa Clapperă a lui Murnau, a consacra* ra. Pasionat admirator al cinema un nou star : George O Brien Creaţia sa de Ti acest film i-a deschis un viitor strălucit : celebritate şi bogăţie. Astăzi George O ’Brien este una din figurile cele mai proeminente ale cinematografului american. George O ’Brien este un „selfe-mademan». Un om care şi-a câştigat cu preţul muncei sale locul pe care-l deţine astăzi pe firmamentul ecranului. A muncit din cea mai fragedă vârstă. Tatăl lui era şeful poliţiei dintr’un mic oraş de lângă San- Francisco. Tânărul George şi-a făcut studiile la colegiul din Santa Clara. Plictisit de şcoală, el pleacă într’o zi la ferma unui cunoscut unde un cow-boy cu care s’a împrietenit repede l-a învăţat să lupte, să călărească, să boxeze. Peste câţiva ani, George se întoarce in casa părinţilor săi ca şampion de box al flotei americane. Tatăl lui îl convinge să-şi urmeze studiile si George se reintegrafului. George O ’Brien începe să-l idolatrizeze pe Tom Mix, ale cărui aventuri îi reamintesc de timpul pe care l-a petrecut şi el printre cowboy. Admiraţia sa pentru faimosul artist îl decide să plece la Hollywood. In scurt timp George O’Brien izbuteşte sa se introducă in studiouri şi după o îndelungată figuraţie i se încredinţează un mic rol. Succesul obţinut în acest rol l-a indicat ca vedetă al unui mare film de aventuri: „Calul de fer». Regretatul Murnau l-a ales apoi pentru „Răsărit de Soare». Fizicul lui George O’Brien a făcut o mare impresie asupra publicului american. Astfel s-a născut un nou star. Filmul vorbitor a găsit în George O ’Brien un strălucit interpret. După „Răsărit de soare» el a turnat o serie de filme care au repurtat mare succes, dintre care cităm : „Călărețul din Texas», „Minunea din Wyoming»,„Spioana din Gibraltar», etc. Totul pentru, vot temei ű°umoasel PALATUL CICLOP Bulevardul Take loneacu 12 DECEMBRIE — 10 IANUARIE 193S Suî»^ patronatul ^Uniune» Camerelor de '"austrie, organizată de Rudolf Messe S. A pentru prima oară tn România • două etaje special amenajate, industria, casele de modă și firmele de primul rang în legătură cu moda vor expune ultimele creaţiuni și modele, menite să îndrumeze femeia eleganta și modernă, care ar vrea să fie în curent cu moda, avea loc și demonstrațiuni ale.# modei, al căror program îl vom anunța la timp. Ecranul american a consacrat un nou regizor : Wesley Ruggles. Wesley Ruggles a fost premiat de Academia cinematografică din Los Angeles ca realizator al unuia din cele mai bune filme turnate în anul 1931, „Cimarron". Technica utilizată de Wesley Ruggles la realizarea acestei mari producţii, a cărei acţiune ne redă una din cele mai palpitante drame din istoria Statelor Unite ale Americei de Nord, l-a situat în galeria marilor regizori ai cinematografului. Wesley Ruggles a realizat până astăzi o serie de filme care au atras asupra sa atenţia cineaştilor de pretutindeni. Regia sa trăda un talent prodigios ce se dezvolta rapid şi care a atins culmea în „Cimarron“. „Cimarron“ este triumful carierii lui Wesley Ruggles şi în acelaş timp al filmului american. Publicul ÎMK vestean va avea şi el în curând prilejul să admire această canad’opera a cinematografului de peste ocean și să aplaude arta lui Wesley Ruggles. Portrete Wesley Ruggles lom nu un agoniz Tom Mix, celebrul interpret al cowboylor se află în agonie. Din Hollywood se anunţă că în timpul din urmă a fost onorat de apendicită în condiţiuni foarte grave. Medicii care l-au consultat spun ca este într’o stare mai mult decât critică, ci că de apendicită sa declarat cu trei zile înainte, ca Tom Mix, să fi început turnarea unui nou film în care, după cum se spune, marele actor își pusese mari speranțe. Se știe că de la anarhia filmului vorbitor el a abandonat rolurile de cow-boy. In ultimii doi ani a fost vedeta unui mare circ. Koa, filme germane ARNOLD KURNEMANN a realizat un film sonor asupra vieţii pisicilor. HANS STEINHOFF este regizorul filmului ,,Mein Teopold" cu Max Adalbert in rolul principal. ALBERT BASSERMANN, Trude von Molo, Johannes Z’lmann, Else Bassermann, Ellen Schwannecke, Paul Otto şi Reinhold Berndl sunt interpreţii filmului .,Hinter den roten Mauern von Tichlerfelde" (CadeH) pe care turnează regisorul Georg Jacoby. TONY VAN EICK vedeta filmului ,.Dnşmann »finnétui" turnează soh regia lui Herbert Jutt- Jce : „Kiity schwindett sich ins Glück". Din distribuţie fac parte : Blandine Ebinger, Paul Otto, Oskarxilly Stettner, Margarete Schlegel. Muzica : Joe Hayes. CARL BOESE a terminat „Cel mai frumos bărbat al țării" cu Siegfried Arm. Constance Reven la Paris? Din Hollywood se anunţă, că celebra vedetă Constance Bennett intenţionează a părăsi definitiv scena. Noua marchiză de La Fabaiee de la Coudraye, doreşte să părăsească mirajul rampei pentru a se consacra, gospodăriei şi menajului ei. Astfel una din cele mai frumoase stele ale Hollywood-ului va deveni una din cele mai frumoase femei din Paris. information! Duminică 6 Decembrie la ora 10 Yzi dimineaţa, are loc la Teatrul Naţional a şasea conferinţă experimentală închinată comediei delle arte. Ondulaţii permanente la FRIZERIA I. BEER Moşilor 53 Telefon 315/73 Face D-l BEER personal In matineul de Joi 6 Decembrie, Teatrul Naţional reia piesa „Puiul de lup“ de d-na Lucreţia Petre,seu Croială precisă și lucru conștiincios, îs» CASA FAUL SCHWARTZ Aalend, Mantou, Blănuri STR. CAROL I.