Rampa, iulie 1932 (Anul 15, nr. 4333-4359)
1932-07-01 / nr. 4333
Convorbire cu d. loan Coltor JiL - & (Continuare din pag. î-a) ' mate. Scenele acelea nu le-a putut uita tânărul Teofil toata viaţa. Şi a rămas adânc mâhnit şi nemângâiat, văzând cum a răsplătit 'drăguţul de împărat 'de la Viena pe bunii săi Români pentru sângele ce şi-au vărsat spre slava, casei sale. DIN 1877 ŞI MAI TÂRZIU Singura lui bucurie mare a fost vestea căderii Plevnei la 28 Noembrie 1877. Orizontul întunecat al viitorului nostru naţional începea să se lumineze. De pe câmpiile Bulgariei se răsfrângea întâia rază de lumină şi pe frunţile posomorite ale obidiţilor Români Ardeleni. Fiind el personalitatea cea mai importantă a Blajului de altădată improvizaţia populară i-a închinat următorul cântec : 'iffr* In cetate la Plevna. Baciule Filea, A căzut Osman Paşa, Baciule Filea. Că Românii l-au bătut, Baciule Filea. Tot cu schije de obuz, Baciule Filea, In casa unei rude a mea după mamă, în casa canonicului Manfi, a redactat neuitatul apostol al Românismului, Aron Pumnul, proclamaţia pentru dreptul limbei româneşti în Ţara Ardealului. Chiar tatăl meu, Augustin, întemeietorul întâiei Societăţi a meseriaşilor şi a celei dintâi asociaţii corale din Blaj, îmi spune mai nou d. Prof. Alexandru Lupeanu-Melin, directorul Bibliotecei centrale din acest oraş, că precum rezultă din nişte acte descoperite de d-sa, ar fi luat cu un mare curaj asupra sa toată răspunderea morală pentru distrugerea podului de peste Târnava Mică ca să împiedice venirea la Blaj a comisarului unguresc Ioachim I.Pecsy în vara anului 1867, cu prilejul înfăptuirii dualismului austro-ungar. AMINTIRI DIN BLAJ — Dar amintiri personale nu aveţi ! — Prea puţine. Din anii mei de studii la Blaj, nu pot să uit pe prietenul, Adrian Oţoiu, viceguvernatorul Băncii Naţionale, care se dovedise de atunci bun administrator. El era încredinţat cu desfacerea revistelor „Sămănătorul“ de la Bucureşti şi „Luceafărul‘‘ de la Buda-Pesta, pe urmă de la Sibiu, printre elevii şi studenţii teologi ai Blajului. Ştia una şi bună : frate, nefrate, marfa-i pe bani. Cine n’avea bani, nu cetia revistele. Odată, îmi aduc aminte, îi lăsasem gaj cuţitaşul, până când am făcut rost de parale, ca să nu rămân în urmă cu nouătăţile ştiinţifice şi literare. Dintre cei mari ai Blajului, neştearsă în sufletul meu rămâne figura puternică, de o antică măreţie, prăbuşit ca un zeu în culmea gloriei sale : Augustin Bunea, apoi d. Iuliu Maniu. Lui Bunea îi datorez mai cu seamă alegerea şi trimiterea mea la studii filosofice şi teologice mai înalte în Roma. Lupta se da între mine şi între un fost coleg de clasă, fiu de protopop, cu fraţi şi legături în cler. Pe acesta îl susţinea o însemnată parte a membrilor consistoriului în frunte cu canonicul Isidor Marcu, rectorul de atunci al Academiei Teologice. Acesta spunea împotriva mea că nu pot fi bun preot, fiindcă sunt miop. Dar eu nu sunt miop ? ripostă Bunea şi această meteahnă nu mă împiedică să fac sfintele slujbe ca şi unul cu vederea cea mai ageră. După această întâmpinare, nimeni nu mai avu nimic de zis. Domnul Iuliu Maniu venia adeseori în casa mea părintească, unde-i plăcea să mă ţie pe genunchi pe mine şi pe sora mea şi să stea de i vorbă cu noi, ceasuri întregi, , J»; DELA ROMA ) .. ... — Dar dela Roma ce amintiri aveţi ? — „Infandum renovare jubes, regina, dolorem !‘* (Regină, mă faci sa răscolesc dureri nespuse). Cu acest vers nemuritor din Eneida lui Vergil reia d-sa firul amintirilor. E o durere negrăită să nu ’iţi a arăta în cuvinte ce datorezi tu şi o lume întreagă de creştini unui Giovanni Bruni, fostul duhovnic al Colegiului Urban de Propaganda Eide din Roma. Doar procesul de beatificare ce trebue să înceapă în curând daca va pune în lumina cuvenită virtuţiile acestui sfânt. Prefect, adecă director general al Propagandei era Cardinalul Gotti, unul din cei trei papi de totdeauna ai Romei : papa cel roşu, adecă directorul Propagandei ; papa cel negru, generalul Iesuiţilor ; şi papa cel alb, adevăratul papă. Dintre profesorii mei de pe vremuri amintesc în treacăt pe Cardinalul Bonzano delegatul Apostolic de mai târziu din Statele Unite ale Americei de Nord percum şi pe Luigi Veccia, un mare prieten al Românilor. Graţie acestuia, Românii aşa de distinşi la studii, au rămas şi mai departe în Colegiul Urban de Propaganda Fide şi n’au fost trecuţi în Collegio Rutheno, ca să fie o anexă a acestora, precum sunt Ungurii,bunăoară, anexa Nemţilor în Collegio Germanico Hungarico. Ca să vezi câtă trecere aveam noi Românii laropaganda Fide, notez că într’un an P. S. S. episcopul Iuliu Hossu şi cu mine am luat absolut toate premiile puse la concurs ; ba eu mai luasem un premiu şi la concursul internaţional de filosofie publicat de Academia S. Toma de Aquino. Atunci, cu toată sfinţenia şi bunătatea îngerească ce caracteriza pe colegii celor vre-o.45—50 de naţii reprezentate în diferitele colegii romane, mai ales în cel de Propaganda Fide, se simţi parcă un freamăt, n’aş putea spune de invidie, dar în orice caz, de uimire, de nedumerire întrebătoare : Oare cum se poate ? Şi, iacă, aşa s’a putut ca eu şi P. S. S. episcopul Iuliu Iossu să fim numiţi chiar conferenţiari de matematici şi de morală pentru colegii noştri Americani. PREFERINŢE LITERARE — Ce preferinţe literare aveţi ! — Preferinţele mele literare sunt clasicii latini : Virgil, Horaţiu, Salustiu şi Tacit pe cari am fericirea de a-i ceti în original. Alături de ei, iar în ceea ce priveşte concepţia de viaţă chiar mai presus de ei, aşez pe marii scriitori : Tertulian, Ciprian, Augustin, Ambrozie, ş. a., pe cari încă-i cetesc la fel. Dintre moderni am afinităţi sufleteşti cu Jacques London şi Lewis, cu Maurice Barres şi Robert de Flers, cu Gabriel D’Annunzio şi Giovanni Panini. Dintre Români, deşi am fost crescut în atmosferă „sămănătorista“ nu recetesc decât Alecsandri, pe Eminescu, Creangă şi pe Coşbuc. —■ Ce preocupări actuale mm de seamă aveţi ! — Exclusiv oficiale. Cum sa reduc un buget de 70 milioane la 7 miloane în departamentul ce conduc şi cum să mulţumesc atâta lume nevoiaşă în suferinţă, care vine să ne caute la Bucureşti de la Soroca şi Slotin, ca şi din Caraş şi Timiş-Torontal, din îndepărtatul Maramureş, ca şi din Durostor şi Caliacra, înţelegând că d. subsecretar de Stat mai are să primească după mine audienţele atâtor solicitanţi din regiuni aşa de depărtate, i-am cerut scuze pentru timpul răpit, poate, de la alte lucrări mai importante, mulţumindu-i totodată pentru cinstea de a destăinui atâtea lucruri interesante mai întâi cetitorilor ziarului nostru, ION CEPARU Odată cu terminarea sezonului de primăvară de la Băneasa, o mică privire retrospectivă nu apare numai ca o obligaţie a unei gazete de specialitate, ci şi ca o datorie între semnalarea neajunsurilor ivite, neajunsuri cari au dus la retrogradarea nivelului sportiv şi cari au făcut ca, alergările noastre de cai să piardă o mare parte din popularitatea cunoscută. Instalarea totalizatorului mecanic, — care a întâmpinat din partea noastră o rezistenţă dârză şi necruţătoare, — necorespunzând scopului propus, şi-a dat sfârşitul în chiar braţele acelora cari au luptat pentru introducerea luni şi cari prin mijloacele cunoscute au căutat să încetăţenească la noi, falimentarull sistem, — invenţia unui cap pătrat — căruia dacă nu i se punea lacăt, la timp, sportul hippie ar fi avut de înscris cea mai ruşinoasă pagină de la data naşterii lui la noi şi până astăzi. O a doua ruşine a hippodromului de la Băneasa este aceia a concesionării jocului la cotă fixă, cu acordarea exclusivităţii, fapt care a dus la desele scandaluri din ring şi la complecta desfiinţare a mutualului. Acordând această concesiune pe un turneu de 5 ani, cu contract în regulă, Jockey Clubul şi-a semnat singur sentinţa pe toată durata, angajamentului , iar rezultatul nu e un secret pentru nimeni; cursele de cai de la Băneasa, alunecă pe panta care duce la desfiinţare. Cum sa ajuns la acordarea linei asemenea concesiuni, o vom explica mai la vale. Tatonările infructuoase ale diverşilor boochemnkeri străini, cari prezentau garanţii solide şi cari prin ofertele lor garantau nu numai o concurenţă reală în ceea ce priveşte etalarea cotelor, dar şi o cinstită împărţire a rolurilor, —deci nu o distrugere a jocului acasă, — li s’a preferit blockmakerii de azi, cari prin modul de a se purta au reuşit să înstrăineze întregul public iubitor de alergări. Această alergare isvorâtă din interesele unui ..domn’’ care şi-a asigurat, pe toată durata contractului, un venit frumuşel’, îşi are tâlcul ei. Cei doi posesori ai licenţii, cari au sediul în pasaghil Român, găsind un comanditar care să depue garanţia necesară acordării licenţii au pornit la lucru. Şi au reuşit. Cum a reuşit, am explicat în rânduri© de mai sus. Culcenţa a fost acordată, contractul a fost învestit cu dreptul de monopol — a se nota că în nici o ţară din lume nu există block makeri cu drept de monopol — şi lucrurile au mers strună timp de doi ani şi jumătate. Şi astfel a luat fiinţă o afacere aducătoare de milioane. Dar această chestiune mai are o latură, dacă i se poate spune semiumoristică. Garanţia depusă de răposatul comanditar, la Banca Românească serveşte încă şi astăzi la menţinerea block makerilor şi la respectarea unui contract mai mult decât oneros, contract după urma căruia hippismul Român a avut de înregistrat un declin formidabil, Jockey Clubul, pagube însemnate, iar turiştii, decepţia unei inovaţii din care cei câştigaţi, sunt numai blockmakerii, căci prin modul cum activează sunt puşi la adăpostul riscurilor. Deci, o afacere fericită care nu are de înregistrat decât continue câştiguri. Sau cum s’ar spune: Pentru noi tot, pentru voi nimic. Un al treilea motiv care a dus la înstrăinarea publicului, este acela al componenţii programului. Anul acesta, programul prezentat, neavând la bază decât compensaţia morală pe care un anumit ,,personagiu” o datorează grajdului Schlesinger, nu a putut corespunde scopului propus. Alergările doi anilor, câte două şi chiar câte trei pe zi, neprezentând nici un interes, prin faptul că un singur grajd a instituit un adevărat monopol s’au scurs în indiferenţa acelui public rămas încă fidel, sportului hippie. Un program care ar fi conţinut în fiecare zi de curse 3 handicapuri 1 -welter handicap, o cursă de vânzare şi două alergări rezervate numai elementelor născute în ţara, ar fi avut darul de a forţa reîntoarcerea acelora cari absentează astăzi după turî. Şi sunt atâtea!... De ce nu ne acomodăm vremurilor? Iată o întrebare care nu mai conteneşte: Suntem oare datori să satisfacem obligaţiuni? HIPPISM Din ce în ce mai rău Există două alternative: Sau pentru motivul că publicul ne dă conducătorii Jockey Clubului vor să plătească datoriile funcţionaru lui lor prin acordarea de premii proprietarilor atacaţi, sau de nu, — în cel mai bun caz — o tolerare, care apare cu atât mai mai inexplicabilă, cu cât ea duce fatal la un faliment moral şi totodată la un faliment hippie. Ambele alternative duc în aceeaşi concluzie. O revizuire a vechilor sisteme, ne-ar putea repune pe tabloul actualităţii, adică pe acel tablou unde noi am deţinut odată locul de frunte. Procedând în consecinţă vom salva toate trei tabere: Societăţi de curse, proprietari şi pariori. Un al patrulea motiv care a dus la indiferenta publicului pentru alergări este acela al cotelor de la pariul ,,mutual”. De unde înaintea introducerii blockmakerilor jocul la cassă a cunoscut adevărate recorduri de retetă, astăzi, acest joc nu mai este decât o umbră. După mizele căzute vine şi cota proporţionala. Nu avem mize, nu avem nici cotă. Dar de ce nu avem mize la „mutual”? Intrebatu-s’au vreodată conducătorii Jockey Clubului, de ce „mutualul’este pus la index? Poate că da, poate că nu. Sau poate mai mult nu, decât da. Explicaţiile noastre de astăzi vor dovedi dreptatea spuselor noastre. In primul rând, jocul la cassă nu mai prezintă nici un interes. ION CTR, acei cari aveau câte o miză, două pe el. Rămâneau deci la parior. Pariorii câştigau, jucau mai departe —nici unul nu fugea să îi depus la bancă — şi banul rula mereu. Astăzi când câştigă un outsider — cum a fost de pildă Boris — banii rămân în gentile boockmakerilor. Jocul nu se mai face dela parior la parior, ci dela parior lui boockmaker. Şi cum totdeauna boockmakerii sunt mai norocoşi, banii rămân în vistieria celor din pasagiul Român. Iată de ce mutualul nu mai cunoaşte succesele de odinioară şi mai ales iată dece publicul refuză să-şi dea concursul Lipsa de bună gospodărie a dust la completa lipsă de interes. Acesta este adevărul şi nimic şi nimeni nu-l poate ocoli. Dintr’o neglijenţă condamnabila, avem de înregistrat cel mai prost bilanț. Dacă vom persevera pe această cale vom merge din rău în mai rău. LILLY MODES Calea Dorobanţilor (Apartament) 21 Telef. 212/15 Soldez pălării, primesc reparaţii, preţuri excepţionale Zilnic primesc noutăţi pariziene. Dr. Silvia Mitache DENTIST STOMATOLOG s-a mutat în str. Xenopol 5 (Grădina Icoanei), unde şi-a reluat consultaţiile între orele 10—12 5—7 Intercraşe Bucureşti zdrobeşte Braşovul cu 5-0 (2-0) După un match în care au fost. Cei mai buni jucători au fost : Selesi, Simşinovici, Vogel, Schileru şi Văleanu. Vâlcovii prea personali. De la Braşov ne-au făcut impresie următorii : Savay, Balint, Vogel, Ströch III şi Csomag. Arbitrajul d-lui I. Petrescu, acceptabil. net superiori bucureştenii înving în mod surclasant pe reprezentaţiva oraşului de la poalele Tâmpei. Deşi în jocul de câmp au arătat lucruri frumoase, în faţa porţei au fost de o ineficacitate revoltătoare. Pentru Bucureşti au marcat toţi cei cinci atacanţi în ordinea următoare: Schileru Colea, Dumitrescu, Văleanu şi Petea. .xox- GR. T. EAMPA BOX Buletinul săptămânal al „onoare!“ când posibilitatea cotei în raport cu miza jucată preferă abţinerea. Vasăzică unul nu joacă, doi, trei şi atâţia alţii. Dar, de ce s’or fi întrebând unii cu mirare? Pentru că mizele jucate în ring nu mai văd lumina zilei, decât atunci când sunt deşertate din genţile bockmakerilor. înainte, jocul se făcea între pariori. Chiar când câştiga un ex- ^___ ^ _ trem outsider banii erau luaţi de noştri organizatori, Ie găsim de-1 plasate şi condamnabile. Sar părea că, expediţia teanm lui nostru naţional la Balcaniada de foot-ball de la Belgrad, îşi are o parte de influenţă în farmentismul, care bântue în Capitală. Şi lucrul acesta e cu atât mai intolerabil, cu cât nu are nici măcar scuza lipsei de elemente proeminente, luate la Belgrad. Nu sunt plecaţi decât Steinbach şi Robe, aşa că... Se vede că este un sistem special cu care vrea să se consacre soccerul bucureştean: puturoşenia sportivă. Vacanţa de iarnă o începem mult prea devreme şi terminăm mult prea târziu. Iată că şi vacanţa de ară a început să manifeste aceleaşi simptome. Halal de orientalismul nostru. In anul 1932 ne mai complăcem în cât mai prelungita dormitare a trândăviei asiatice. De! avem şi noi amorul propriu de a fi tradiţionali (sic!) VENUS Campionii şi-au croit drum frumos în finala campionatului naţional. Astăzi îşi cunosc adversarul. E U. D. R. din Reşiţa. Echipă tare şi greu de învins. Lupta e anunţată pentru 10 iulie. Până atunci mai este o bună bucată de timp, înţelegem că pregătirea cea mai utilă, pentru marea răfuială oficială, e odihna. Dar Venusul face exces. Trei săptămâni ca interval între doua matchuri e prea mult. Domnule Leoveanu, serviţi băeţilor un match uşor, necesar menţinerii elasticităţii. Insă ceva mai serios decât parodia cu echipa Cărăbuşului, anunţată pe Sâmbătă. Sportivii Capitalei sunt în drept să fie supăraţi. Pe lângă neajunsul vreunei ploioase, care le-a amânat săptămânala savurare a galei de box şi a reuniunei de motocicllism, mai au fost vitregiţi şi de un spectacol mai de soiu de foot ball. In această ultimă lună a prezentului sezon suntem în culmea dorinţei de a viziona un bun spectacol de football. De aceea lenea echipelor şi pasivitatea puţinilor Ceferiştii nu ştiu de glumă. Preceptele de bază ale unui mare club sunt sterile de lege ale activităţii lor. Odată campionatul terminat, nu s’au dedat la somnolenţa prodromică a vacanţei de vară, îmbinând dorinţa de distracţii excursionistice a echipierilor săi, cu datoria morală de mare club de a propaga intens frumuseţea şi utilul soccerului, alb-violeţii cutreeră mereu ţara şi unde poposesc desfăşoară calitate aleasă de foot-ball ,spectacol frumos pentru ochii spectatorilor, pedagogie bine-venită pentru perfecţionarea colegilor locali şi abia apoi victorii, modeste ca scor, pentru complectarea mulţumirii sufleteşti. Sâmbăta şi Duminica, ce au trecut, au fost oaspeţii Cernăuţilor. In linia aspiraţiilor lor, caracterizate mai sus, şi-au făcut datoria şi în capitala Bucovinei. Neobosiţi în râvna lor lăudabilă, fericit îngrijiţii domnului ing. Codreanu, mai au ca obiective de deplasare: Arad, Iaşi, Oradea, Satu-Mare. Apoi îşi vor lua luna de necesară vacanţă, pe care o vor petrece — probabil — în tabăra proprie, la Eforie. UNIREA-TRICOLOR Clubul oborean, fiind membrele de execuţie ale excelentului lor conducător, d. Nicu Lucescu, e cel mai în activitate în sezonul extra-oficial. împrejurări neprielnice au împiedecat aducerea merituoasei echipe H. T. V. din Sibiu. In ultimul moment s’a recurs la un match cu Macaby. Oborenii s’au prezintat fără Solosi, Steinbach și Mihai. Deci toată compartimentele au avut de suferit, mai ales mijlocaşii. Şi totuşi albaştrii au făcut o partidă bună. Goalul care le-a adus înfrângerea, se datoreşte unei greşeli a tânărului portar. Teritorial au dominat şi doar forma minunată a lui Zauber şi Simşinovici i-a privat de cel puin un match nul. Odată în plus s’a remarcat neajunsul tipic al oborenilor. Atacul lor e prea dependent de Cârján. Dacă acesta are o zi bună sau o zi rea și restul atacanților sunt perfect în remorca dispoziiei sale. E un neajuns, căci conducătorul ofensivei albastre e unul din cei mai inconstanţi jucători ai Capitalei. Momentan trece printr-o passă neagră şi implicit tot atacul e în aceeaş notă. JUVENTUS Bulevardierii şomează, dar anunţă pentru la toamnă, o activitate intensă şi regeneratoare. MACARY Echipa domnului Silberman e departe de a-şi fi impus inactivitatea de vară. Şi la ei se resimte buna şi laborioasa conducere. Au jucat cu Unirea Tricolor şi au terminat în învingători, confirmând ultimile două victorii, cari încheiau palmaresul întâlnirilor lor cu oborenii. Duminică am putut constata bucuroasa revenire în formă a internaţionalului Zauber şi a impetuosului Simşinovici. Cei doi stâlpi apărării alb-albastre şi-au sumai plinit restul colegilor şi au reedidat o ispravă curentă a zilelor lor bune: au oprit toate atacurile adverse. Şi astfel goalul norocos, reuşit de Blumer, a putut decide partida. Cum se anunţă ca probabilă vizita C. A. O., suntem nerăbdători să savurăm întâlnirea, atât de promiţătoare, dintre Macaby şi atleticii Oradiei. OLYMPIA Nu mai dă nici un semn de viaţă. Păcat. Se anunţă undeva că d. Gusti, preşedintele grupării alb-negre pleacă în străinătate şi cu această ocazie urmăreşte şi angajarea unor matchuri internaţionale pentru la toamnă. Frumoase şi lăudabile planuri Dar până atunci.... VOEVODUL MIHAI E un model de consequenţă. S’a dovedit un club exclusiv de campionat şi nici în ruptul capului nu vrea să-şi depăşească cadrul. Ce vitregită e frumoasa lor arenă. SPORTUL STUDENŢESC Universitarii sunt lăudabila pildă de „sport pentru sport ’. Cu umilele lor mijloace, dar cu marele lor entuziasm tineresc, sunt mereu în activitate. Duminică au făcut vizită Ploeştilor. Au dat replica Prahovei și au cedat la limită (1—2). Un rezultat merituos, dat fiind puterea adversarului și mai ales handicapul special al locului de disputare. R. B. C. F. R. Sâmbătă seara: Beasley-Călinescu; Stamate-Edward; Stieff-Pavelescu; Milea Desnoulet întârziată cu o săptămână,— din cauza timpului cu desăvârşire nefavorabil, — reuniunea internaţională de box proectată pentru 25 iunie, se va desfăşura Sâmbătă seara, la Arenele Romane, într’un ansamblu şi mai de preţ decât cel anunţat la început. Afişului i s’a accentuat nota de atracţie prin introducerea unui nou şi pasionant match internaţional, — Stamate — Edwards, — şiîn înfăţişarea lui de astăzi este unul dintre cele mai frumoase programe pugilistice. Sunt, în aceiaşi seară, patru matchuri internaţionale, toate interesante, iar două din ele, intr’adevăr, captivante. Bătălia principală e între negrul Jack Beasley şi Dumitru Călinescu, campionul României la categoria uşoară. Despre Călinescu, a cărei reintrare este aşteptată cu o legitimă curiozitate şi speranţă, se spun lucruri foarte frumoase. La antrenament, „Jim” se arata fi într’o formă extraordinară, susţinând matchuri de uzură,— pe cari le câştigă prin citi, cu Jean Marinescu. Acţiunile lui au crescut simţitor şi pentru unii, — care se pretind iniţiaţi pe deplin asupra posibilităţilor actuale ale lui Călinescu, — o victorie prin knockout a campionului român e departe de a mai constitui o surpriză. Alţii, dimpotrivă, — şi aceştia sunt cei mai numeroşi, cari se conduc după fapte consumate şi verificate, — dau ca sigură victoria negrului, socotind-o chiar că se va produce înainte de limită. Deci, un match foarte disputat între... suporterii respectivi şi care promite a fi aşişderea şi pe ring. întâlnirea semi-vedeta este intre francezul Johnny Edard învingătorul lui Domenico Bernasconi şi Lucian Popescu, şi Gheorghe Stamate, campionul României la categoria cocoş. Cunoscută fiind combativitatea şi duritatea celor doi combatanţi, este cert că va fi o luptă formidabilă, bogată în faze emoţionante şi purtată cu o ardoare uluitoare. Campionul României la toate categoriile, Dumitru Pavelescu, trage cu pugilistul german Egon Stieff, finvingătorul lui Tauwell, la rându-i l învintor prin K. O. asupra lui Pavelescu. Iar cea de a patra întâlnire internaţională va fi între exceentul boxeur francez Raymond Desnoulet şi Nicolae Mica, campionul României la categoria ușoară. XOX Va fi ridicată suspendarea lui Spakow ? După cum am anunţat în numărul nostru de ori, Spakow soseşte Duminică în Capitală, venind de la Paris. I se va ridica însă suspendarea? Din lipsă de spaţiu, nu ne puteau ocupa în numărul de astăzi de această chestiune, ci amânăm pe mâine articolul redactorului nostru, d. Jack Berariu FOOTBALL Tennis Campionatul mondial dela Wimbledon — MARŢI — In cea de a şaptea zi a turneului internaţional de la Wimbledon, s-au jucat sferturile de finală ale probei de simplu doamne. Ellen Jacobs (America), a dispus, cu o neaşteptat de rapidă facilitate de Hilde Krahwinkel, a doua jucătoare a Germaniei. Scorul: 6-2, 6-4. De asemenea, este surprinzătoare neta înfrângere, — ruşinoasă chiar, — pe care a suferit-o Betty Nathall din partea franţuzoaicei Simone Mathieu: 6-0, 6-5. Declinul frumoasei jucătoare engleze se accentuează zi de zi şi de unde, anul trecut, era clasificată între primele rachete mondiale, anul acesta, fără îndoială, locul ei nu mai este între cele 10 alese. Chiar de-ar face Wallis Meyers clasamentul. Și chiar Spence, — logodnicul superbei Betty, — dacă l’ar face! Inepuizabila campioană Helen Wills-Moody, totdeauna aceiaşi, totdeauna imbatabilă, a câştigat fără luptă, 6-0, 6-1, partida cu englezoaica Round Miss Heeley, o proaspătă revelaţie a Angliei, a eliminat pe compatrioata sa Bennet Whilingstall, în trei seturi : 5-6 6-4. Dintre rezultatele de la dubli domni, merită să fie semnalată uşoara victorie a echipei engleze Perry-Hughes, asupra cuplului irlandezo.japonezRogers-Roky : 6-5, 6-5, 7-5. WV EFTIN Lichidarea falimentului Strada Lipscani No. Ulmi p.uralni ia Ui 12leepideMoelll0BD0lna,as" 26 imprimeuri dein Buri p Crepe dimnette culori ieia pură „SAMARITAINE“ lei 1 ii 2000 (repede Moi Imprinat Sea Lei ÎBOI Volle de Wlîtase „230 Stofe p. Borii si Pardesiori „ mn Mar de Mătase daturi di Perdele de filet numai lucru de mană, Perdele, Ridouri şi Stoluri din Tul, marchizei , şi etamină,Draperii şi Transperante VANZAREA ÎNCEPE LA ORA 8 DIMINEAŢA (repede Chine Bayadere mătase pară de a ,. NI! (oroare plusate 2x30030