Rampa, august 1933 (Anul 16, nr. 4663-4688)

1933-08-02 / nr. 4663

Ram pa-film Noul spectacol dela Trianon şi Colos 11Zeul Alb- Cinematograful Trianon şi grădina Colos au oferit ori pu­blicului bucureştean un nou film menit să provoace interes prin ineditul său. E vorba de „Zeul alb”, primul film vorbi­tor din viaţa eschimoşilor. Acţiunea de un intens drama­tism se desfăşoară în cadrul im­presionant al pământurilor veş­nic îngheţate de la Nord. Rolurile principale sunt inter­pretate de Paul Richter, Mona Bartensen şi celebrul Rudolf Klein-Rogge, creatorul doctoru­lui Mabuse, care-şi face în acest film, după o îndelungată absen­ță, reapariția pe ecranele noa­stre. Programul e completat de un jurnal Fox Movietone, un desen animat cu Betty Boop, un film documentar „Cum se prind ba­loanele” și un concert filmat dat de Dalos Bela. Iar la Colos, programul cine­matografic e secondat de câteva numere de music-hall. Mistinguett va turn un film vorbitor Reîntoarsă la Paris după zece luni de absenţă, Mistinguett a­­nunţă că va turna un film vorbi­tor. E vorba de un scenariu ori­ginal de Pierre Wolff. Acest film va marca debutul pe ecranul vorbitor al celebrei ac­triţe care a jucat în versiunea mută a filmului „Mizerabilii“ ro­lul Eponinei. Mistinguett Eri a avut loc la Capitol pre­miera unui palpitant film poli­ţist realizat de cunoscutul regi­zor Carl Lamac : „Răzbunăto­rul”. Scenariul este adaptat după celebrul roman al lui Edgar Wallace.­­Dintre­­toate marile succese ale lui Wallace „Răzbu­nătorul” este cel mai mare. Cartea ca şi piesa de teatru ex­trasă din ea au cunoscut un triumf internaţional. Filmul nu putea să mai întâr­zie exploatarea acestui subiect puternic. Carl Lamac l-a pus în scenă cu o distribuţie de actori apreciaţi : Paul Richter, Maria Solveg, Fritz Rasp, Paul Hen­kels, Vera Engels, Karl Ettin­­ger. Acţiunea ţine, de la prima pâ­nă la ultima scenă, încordată a­tenţia spectatorilor, senzaţional­­ul se măreşte cu fiecare imagi­ne nouă, surprizele abundă şi fiecare­ aşteaptă tea nerăbdare deslegarea, după ce în zadar a încercat s’o ghicească... Cine e „Răzbunătorul”? Ad­miratorii lui Wallace şi amato­­rii de senzaţii nu vor fi dezilu­zionaţi văzând acest film cu ca­re Capitol­ul a repurtat unul din marile succese ale stagiunii estivale. Premierele „Răzbunătorul“ la Capitol In preajma noului sezon cine­matografic din Praga Cinematografele din Praga au început să anunţe filmele cele mai importante ce vor fi rulate în sezonul de toamnă. După pre­gătirile de până acum, e sigur că filmele germane vor fi înlăturate de pe primul plan.. Această situaţie nu se d­atoreşte atât tendinţelor de boicot faţă de producţia germană, cât mai ales faptului că înşişi producătorii germani stau încă la îndoială în ce priveşte noua lor producţie şi nu găsesc subiecte potrivite. S-a anunţat că numeroşi regişori ger­mani turnează filme importante, însă producţia lor nu va mai­ fi germană, ci producţii ale studio­urilor franceze, etc. In ce priveşte filmele anunţate la Praga pentru viitoarea stagiu­ne vine în primul rând marele film al­ lui Pabst „Don Quichote de la Mancha“ care din diferite motive n'a putut fi până în pre­zent importat în Cehoslovacia. Urmează filmul „Aventurile re­gelui Pausid­e**, realizat sub regia lui Granovski după un roman al scriitorului francez Pierre Louys. Urmează şi un­ alt film francez „Răzbunarea pustiului“, care a fost turnat de celebrul regizor Rex Ingram. Din producţia fran­ceză mai sunt şi filmele „Bătălia"' al lui Claude Farrere din viaţa marinei franceze, acţiunea având loc în Extremul Orient, apoi ,,Ră­pitorii** lui Duwirer, filmul de aviaţie „Pasărea albă“, precum şi două filme de aventuri cu Ivan Moujoukine. Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Răzbunătorul” cu Paul Richter și cu Maria Solvey. SELECT. — „Misterul camerei galbe­ne” și „Parfumul D.nei­m negru” cu Huguette Duflos şi Roland Toutain. * BULEVARD PALACE. — „Piciul" cu Jakie Cooper și „Legea haremului*" cu Jose Mojica. GRADINA COLOS. — „Zeul Alb” cu Paul Richter, Rudolf Klein Rogge şi un sketch nou cu numele de atrac­ţie. CORSO. — „Visul din Schonbrunn” cu Martha Eggerth şi Herman Th­imig şi „Scampolo” cu Dolly Haas, Paul Hörbiger. TRIANON PALAS. — „Zeul Alb” cu Pau Richter. OTETELEŞEANU : „Amicul meu gu­­vernatorul”. VOX. — „Amicul Meu guvernatorul. FEMINA. — „Revizorul” cu Szmoke„Sza­kal Magda Schneider .şi Herman Thi­rig şi „Cavalerii Bulevardelor”. REGAL. — „Trei bărbaţi... şi o secre­­tară” cu Max Hausen şi Paul Mor­­gan. FORUM. — „Fantastic Jazz” cu John Boles şi Paul Whiteman şi „Măga­rul lui Buridan” cu Rene Leferre şi Mona Gage. OMNIA. — „Femeia Spânzuratului” cu Ita­lina şi „Musca Spaniolă” cu Fritz Schulz, şi Betty Bird. LIDO. — „îndrăzneţul”­­cu Martha Eggerth şi Hans Albers şi „Socrul întinerit” cu Ralph Arthur Roberts. RAHOVA. — „Nibelungii” cu Marga­­reta Schon şi Paul Richter şi „Dra­goste şi Sport” cu Max Adalbert şi Evelyn Holt. GRADINA PARIS (fost Nissa Calea Rahovei). — Ansam­blu de revistă Nataliţa Pavelescu joacă revista „Pa­rada Bucureşti” şi fimul „Regele Jun­glei”. LIA. — „Rome Express”­­cu Conrad Veidt şi Dragostea creiază moda” cu Renatte Mueller şi Georg Alexan­der. MARCONI. — „Femeea ^Fatjala” cu Pola Negri şi „Hai să divorţăm” cu Loretta Young şi Richard Cortez. SPLENDID. — „Craii de la Maxim" cu Lee Parry şi Leo Slezak şi „Marion” cu Magda Schneider şi Herman Thi­mig. I Rf I j ț Tl­.i I-1 I !j DOROBANŢA — „Pat şi Patachon la Varieteu” şi „Stan şi Bran şi Cim­­panzeul”. MODEL. — „M I” sau Vampirul din Düsseldorf şi „Victoria şi al el Hu­sar” cu Ivan Petrovici, E. Verebes şi G­redl Theimer. MARNA. — „Floarea din Mexic” cu Dolores del Rio. Jurnal „Miki Mans şi serbarea apelor” film Românesc. GRĂDINA ŞI SALA VOLTA BUZEŞTI. —■ „Dragoste şi Durere” (Liebelei) cu Magda Schneider şi Olga Tschekova „Parada cea mare” şi trupa de revis­te G. Bâd­eişeanu, Giugaru Sandi­­uşi TERASA BASARAB. — „Victoria şi al ei husar” cu Ivan Petrovici şi Gretl Theimer. AMERICAN. — „Domnişoara face ar­­­mată „cu Harry Liedke şi „Inimă de copil’­’ cu Jakie Cooper. MILANO. — „Flirt” cu Ramon Nova­­rro „Arsene Lupin” cu John şi Lio­nel Barymore şi revista „Balcaniada Milano”, cu N. Stroe, V. Vasilache. FRANKLYN. — „Titanii Cerului” cu Clark Gabie şi Wallace Beery şi „Stan şi Bran excroci”. EPISCOPIA. — „Baby” cu Anny Ondra­­şi „Pat şi Patachon la Varieteu”. GRADINA ŞI SALA TOMIS. — „Sora Angelica” cu Suzanne Marville, Hu­go Haas şi „Milady” Cap. II din cei trei Muşchetari. GRADINA SCALA. — „Justiţia de noapt­­e” cu Anita Page, „Camerista Co­­niţei” cu Lucie Englisch, Szőke Sza­kall. KISSELEFF. — „Letty Lynton” cu Joan Crawford şi „Hai să însurăm pe Alteţa Sa” cu Jose Mojica. GRADINA ŞI SALA IZBANDA. — „Ser­viciul Secret” cu Trude von Molo şi Karl Ludwig „Moştenirea cu bu­cluc" cu Magda Schneider şi Georg Alexander. LIRIC. — „Tu ori nici una” cu Gitta Alpar şi Max Hansen. REX. — ..Copilul nimănui” cu Boris Karloff, Richard Dix şi Jackie Coo­per. GRADINA LION. — „Două inimi feri­cite” cu Magda Schneider şi „Feme­ia Vinovată” cu Hary Liedtke. EDISON. — „Ducesa Trafa­la” cu Lu­cie English şi „Szőke Szakai moto­­ciclist”. NORA. — „Lacheul Domnişoarei” co­medie in 3 acte şi ,,Dolly face ca­ri­eră” cu Dolly Haas. MAGIC TEL — „Poetul Vagabond" şi „Stan şi Bran­chelneri”. Viitorul film al lui Chevalier O veste îmbucurătoare pentru admiratorii lui Maurice Chevalier ne parvine din Hollywood. Noul film al lui Maurice „Frivolitate** (The Way To Love), a cărui rea­lizare a început zilele acestea, va avea și o versiune sută la sută franceză, „Frivolitate“, care va apare în versiune franceză sub titlul „Le Chemin de l’Amour“, va fi regi­­sat de Norman Tau­rog. Va fi un film esenţialmente francez. Mau­rice va fi secondat de Jacqueline Francets, talentata stea parisiană, care îşi face debutul la Holly­wood ş­i­ Marcel Val­léé. Pentru ro­lurile­­secundare au fost angajaţi artiştii francezi cu reşedinţa per­manentă la Hollywood. Intervievat la New­ York, Che­valier a declarat reporterilor că se bucură nespus de mult, că va avea prilejul să apară iarăşi în­­tr-un film francez. Franţa e In voga la Hollywood... Lawrence Stallings pregăteşte actualmente la Hollywood o versiune modernizată a piesei lui Rostand „Cyrano de Berge­rac” pe care o va interpreta John Barrymore. Pe de altă parte, George Ar­­liss va fi vedeta unei noni ver­siuni a filmului „Monte Carlo”. George Fitzmaurice i va reali­za „Nana” de Zola cu Warren William, Gene Raymond şi An­na Sten. In fine, un film a cărui ac­ţiune ,se petrece în Montparnas­se e pe cale de a fi terminat. După cum se vede, Franţa e „en vogue” la Les­ Angeliers... „3 Anna Sten Douăzeci şi cinci de ani de Cinema Cu noul său film „Ziua şi vâr­sta“, Cecil B. de Miile, celebrul im­eal­izator american, îşi se­ribea­zi­l a douăzeci şi cincea aniversare a debutului său în cinematograf. In cursul glorioasei lui cariere, de Miile a descoperit un mare nu­măr de vedete celebre și are la­­activ o cantitate considerabilă de filme de mare montare. »,RAMPA” ­L-a* prino NÎVEA CREMA „ ULEIUL Ambele contribuie la bronzarea pielei, micşorând pericolul arsurilor solare.­­ Culoarea Dv. rumenă va fi admirată. Nu faceţi însă niciodată baia de soare fiind corpul ud, ci întotdeauna masaţiva cu "NIVEA“ Crema Nivea şi Uleiul Nivea nu se pot înlocui şi nici imita, f căci numai ele conțin * “Eucerila“. su­ s CREMA NIVEA cu fii: T.H (fi.-. 34.—. 72.—. tuburi Lei 30.-. 45.—­­ ULEIUL NIVEA: flaconul Lei 55.—. 85.­­)B«=‹lCDlC3HCDi(=·iCDlCD«C5lCDlC=»BC=)iCDlCDi‰=)BCDlCDJ »Cl CDB CD ■ CJ ■‰=‹■›=‹■ C7·1 C=·1 ‰=‹■ CD ■‰=‹■‹=‹■‹=‹■›=‹■ CD ■‹=‹■ CD. Greta Garbot aduce omagii | Marlenei Dietrich Este un obiceiu în lumea în­treagă de a o pune la orice ocazie pe Marlene Dietrich și pe Greta Garbo. Probabil pentru că numele lor alcătuesc cei doi poli magne­tici ai cinematografului. Marlene și Greta, fără a fi prie­tene intime, se stimează mult re­ciproc, fiecare are o sinceră ad­miraţie pentru cealaltă- Admira­­ţi­a aceasta nu este câtuşi de puţin pătată de rivalitate sau de gelo­zie. Contrar închipuirilor mul­tora, cele două vedete nu cunosc invidia. Dovadă este şi­ următorul fapt întâmplat recent la Hollywood. De îndată ce Greta Garbo­s a re­întors în capitala filmului, după vacanţele petrecute în Europa, re­ţinând se­ama de obiceiul ei de a rămâne în singurătate, la rugat pe regisorul Roub­en Mamoulian, realizatorul filmului „Noaptea Voluptăţii“*, să i-l proecteze. Evident că M­amoulian a arătat imediat G­retei Garbo­no al film al Marlenei. După terminarea proec­­ţiei, Greta a fost prima în sală, care spontan, fără nici o umbră de gând ascuns, a dat semnalul a­­plauzelor. Creaţia celebrei ei car­marade a entuziasmat-o. Greta a adus cele mai entuziaste elogii a­cestu­i nou film, în care blonda Venus a ecranului american apa­re sub un aspect cu totul nou. Se spune că ar fi cel mai bun, jucat până în prezent de Marlene Die­trich. Numeroși admiratori din Româ­nia ai faimoasei vedete vor a­vea prilejul să admire filmul în cursul stagiunii viitoare. Pre­miera lui­ va avea loc pe ecranele cinematografelor Select și Bule­­vard Palace.­ ­ Marlene Dietrich Fişe antropometrice Iată fişele antropometrice ale câtorva populare vedete ameri­cane: CLAUDETTE COLBERT Greutatea: 48 kgr. 500. Culoarea ochilor bruni. Culoarea părului: brun. Talia: 1,65. Locul nașterii: Paris. Data: 13 Septembrie. CAROLE LOMBARD Greutatea: 50 kgr. 800. Culoarea ochilor: albaştrii. Culoarea părului: blond. Talia: 1,5?. Locul nașterii: Fort Wayne. Data: 5 Octombrie. GARY COOPER Greutatea: 89 kgr. 500. Culoarea ochilor: albaştrii. Culoarea părului: şaten. Talia: 1,88. Locul nașterii: Helena. Data: ? Mai. BUSTER CRABBE Greutatea: 85 kgr. 200. Culoarea ochilor: bruni. Culoarea părului: șaten. Talia: 1,85. Locul nașterii: Oakland. Data: ? Iulie. Mary Marquet Își va face debutul pe ecran Cunoscuta vedetă a teatrului­­ francez Mary Marquet își va face debutul pe ecran într’o adaptare a romanului lui Alphonse Dau­det ,,Sapho‘‘. Filmul va fi pus în scenă de Léonce Ferret. Viena Ecouri de pretutindeni Baronul Maurice de Rotschild a promis societăţii Sascha-F­ilm concursul său financiar pentru dezvoltarea producţiei austriace. Amsterdam Societatea olandeză de produc­ţie ,,Lioscope“ şi-a încheiat bilan­ţul pe­­anul 1932 cu un beneficiu net de 1-100.000 franci francezi faţă de 840.000 în 1931. Cypru Primul film vorbitor prezentat în insula Cypru, a fost ,,Ma Cou­sine de Varşovie‘‘ cu Elvira Po­­pescu. Praga O piesă a lui Edmond Konrad asupra, vieţii lui Thomas­­Alva E­­dison va fi transpusă pe ecran. Moscova Meschrabpom-FVm a turnat un film pentru copii prezentând ro­lul copiilor în revoluțiile euro­pene. Paris După „Paquebot-TenacHy“ Ju­lien Duvivier v& turna „Champi- Tortu“ de Gaston Chérau cu Ro­bert Lynen. Cărţile şi ecranul Sarina Cassvan*. 30 de zile în studio (Ed. Cugetarea) Pentru sezonul estival, autoa­rea „Trupului care-şi caută sufle­­tul” a dăruit vitrinei librăriilor un nou volum şi cetitorilor o oră de lectură plăcută, aproape... „ră­coritoare“ pe canicula aceast­a in­fernală. Intre două călătorii, din con­gres, o operă de propagandă ro­mânească şi o serată diplomatică, Sil­ii­a Cassvan, probabil cu mapa pe genunchi şi stiloul în mana, p­ tren sau pe vapor a găsit timp să însemne, cu un stil rapid, punc­tat de o ironie ascuţită şi un spi­rit de observaţie fericit, momen­tele cele mai însemnate ale anoi­i activităţi de 30 zile într’unul din marile studiouri cinematografice franceze. Ca într’un „Kodak**, retina de­­reporter abil a Sa­rin­ei Cassvan, a surprins, dezbrăcaţi de magia e* cianului, vedetele, regizorii şi toată lumea aeda cosmopolită ca-»­re se agită în ţara filmului. Personagiii© —■ cunoscute de pe ecran — trăesc între paginile cărţii, evoluează nestingherite de-o literaturizare inutilă. Tot timpul lecturii, asişti —■ spectator mirat — la defilarea veridică a sute­i, sute de capete, rupte din viaţă, care se zbat o clipă şi dispar în neant. Sarina Cassvan avea în volu­mul acesta material uman, mate­rial de fapte şi gânduri pentru încă alte zece cărţi. Acest panop­tikum crud al vieţii în studio e însă concentrat în 140 de pagini, de observaţii, cizelate d© inteli­genţa ironică şi stilul nervos al autoarei. Se găsesc, în volumul a* c©sta de 40 pagini câteva reușit redate figuri. De pildă, figura masivă a „dom­nului Jean1, fost excec, trau d­ant de stupefiante și mare muti­lat de război, rămâne întipărită în mintea cetitorilor. O figură căreia i s’ar fi putut consacra un roman e redusă la câteva pagini, fără ca să piardă totuşi ceva, din conturul ei. „30 zii© în studio** e o carte bună. Şi cu atât mai interesantă, cu cât e unul din puţinele repor­­tagii trăite din literatura noas­tră. 1 . 1 T. p II Cu preţuri reduse puteţi cumpăra direct la administraţia ziaru­­lui„Rampa“, Intrarea Zalomit No. 1, urmă­toarele volume: Viaţa lui Leonard de la 100-40 lei ex. de Honoré de Balzac 2 volume lei 60 FECIOARA itin CUUSE de Jérowtougére Lei 5 SPOVEDANIA LUI STAVROGHIN de Dostoewsky Lei 5 PRAPASTIA de Pierre Demousson Lei 5 NOAPTE BUNA de A. de Herz dela 60 30 lei ex. DOAMNA DOCTOR Serafina Chenig Faceri, boli de femei S’A MUTAT în Calea Moşilor 75 colţ cu Sfinţilor lângă B­­is­erica Sfinţilor, Telefon 3.09.60 Dr. SANDU LIEBLICH BOLI INTERNE, NERVOASE, SIFI­LIS, consultaţiuni 8—10 dim. 6—8 d. a. Tel. 206-44, Str. Suvenir, 7 (prin Ro­­mană.

Next