Rampa, august 1933 (Anul 16, nr. 4663-4688)
1933-08-02 / nr. 4663
Ram pa-film Noul spectacol dela Trianon şi Colos 11Zeul Alb- Cinematograful Trianon şi grădina Colos au oferit ori publicului bucureştean un nou film menit să provoace interes prin ineditul său. E vorba de „Zeul alb”, primul film vorbitor din viaţa eschimoşilor. Acţiunea de un intens dramatism se desfăşoară în cadrul impresionant al pământurilor veşnic îngheţate de la Nord. Rolurile principale sunt interpretate de Paul Richter, Mona Bartensen şi celebrul Rudolf Klein-Rogge, creatorul doctorului Mabuse, care-şi face în acest film, după o îndelungată absență, reapariția pe ecranele noastre. Programul e completat de un jurnal Fox Movietone, un desen animat cu Betty Boop, un film documentar „Cum se prind baloanele” și un concert filmat dat de Dalos Bela. Iar la Colos, programul cinematografic e secondat de câteva numere de music-hall. Mistinguett va turn un film vorbitor Reîntoarsă la Paris după zece luni de absenţă, Mistinguett anunţă că va turna un film vorbitor. E vorba de un scenariu original de Pierre Wolff. Acest film va marca debutul pe ecranul vorbitor al celebrei actriţe care a jucat în versiunea mută a filmului „Mizerabilii“ rolul Eponinei. Mistinguett Eri a avut loc la Capitol premiera unui palpitant film poliţist realizat de cunoscutul regizor Carl Lamac : „Răzbunătorul”. Scenariul este adaptat după celebrul roman al lui Edgar Wallace.Dintretoate marile succese ale lui Wallace „Răzbunătorul” este cel mai mare. Cartea ca şi piesa de teatru extrasă din ea au cunoscut un triumf internaţional. Filmul nu putea să mai întârzie exploatarea acestui subiect puternic. Carl Lamac l-a pus în scenă cu o distribuţie de actori apreciaţi : Paul Richter, Maria Solveg, Fritz Rasp, Paul Henkels, Vera Engels, Karl Ettinger. Acţiunea ţine, de la prima până la ultima scenă, încordată atenţia spectatorilor, senzaţionalul se măreşte cu fiecare imagine nouă, surprizele abundă şi fiecare aşteaptă tea nerăbdare deslegarea, după ce în zadar a încercat s’o ghicească... Cine e „Răzbunătorul”? Admiratorii lui Wallace şi amatorii de senzaţii nu vor fi deziluzionaţi văzând acest film cu care Capitolul a repurtat unul din marile succese ale stagiunii estivale. Premierele „Răzbunătorul“ la Capitol In preajma noului sezon cinematografic din Praga Cinematografele din Praga au început să anunţe filmele cele mai importante ce vor fi rulate în sezonul de toamnă. După pregătirile de până acum, e sigur că filmele germane vor fi înlăturate de pe primul plan.. Această situaţie nu se datoreşte atât tendinţelor de boicot faţă de producţia germană, cât mai ales faptului că înşişi producătorii germani stau încă la îndoială în ce priveşte noua lor producţie şi nu găsesc subiecte potrivite. S-a anunţat că numeroşi regişori germani turnează filme importante, însă producţia lor nu va mai fi germană, ci producţii ale studiourilor franceze, etc. In ce priveşte filmele anunţate la Praga pentru viitoarea stagiune vine în primul rând marele film al lui Pabst „Don Quichote de la Mancha“ care din diferite motive n'a putut fi până în prezent importat în Cehoslovacia. Urmează filmul „Aventurile regelui Pauside**, realizat sub regia lui Granovski după un roman al scriitorului francez Pierre Louys. Urmează şi un alt film francez „Răzbunarea pustiului“, care a fost turnat de celebrul regizor Rex Ingram. Din producţia franceză mai sunt şi filmele „Bătălia"' al lui Claude Farrere din viaţa marinei franceze, acţiunea având loc în Extremul Orient, apoi ,,Răpitorii** lui Duwirer, filmul de aviaţie „Pasărea albă“, precum şi două filme de aventuri cu Ivan Moujoukine. Cinematografele Capitalei CAPITOL. — „Răzbunătorul” cu Paul Richter și cu Maria Solvey. SELECT. — „Misterul camerei galbene” și „Parfumul D.neim negru” cu Huguette Duflos şi Roland Toutain. * BULEVARD PALACE. — „Piciul" cu Jakie Cooper și „Legea haremului*" cu Jose Mojica. GRADINA COLOS. — „Zeul Alb” cu Paul Richter, Rudolf Klein Rogge şi un sketch nou cu numele de atracţie. CORSO. — „Visul din Schonbrunn” cu Martha Eggerth şi Herman Thimig şi „Scampolo” cu Dolly Haas, Paul Hörbiger. TRIANON PALAS. — „Zeul Alb” cu Pau Richter. OTETELEŞEANU : „Amicul meu guvernatorul”. VOX. — „Amicul Meu guvernatorul. FEMINA. — „Revizorul” cu Szmoke„Szakal Magda Schneider .şi Herman Thirig şi „Cavalerii Bulevardelor”. REGAL. — „Trei bărbaţi... şi o secretară” cu Max Hausen şi Paul Morgan. FORUM. — „Fantastic Jazz” cu John Boles şi Paul Whiteman şi „Măgarul lui Buridan” cu Rene Leferre şi Mona Gage. OMNIA. — „Femeia Spânzuratului” cu Italina şi „Musca Spaniolă” cu Fritz Schulz, şi Betty Bird. LIDO. — „îndrăzneţul”cu Martha Eggerth şi Hans Albers şi „Socrul întinerit” cu Ralph Arthur Roberts. RAHOVA. — „Nibelungii” cu Margareta Schon şi Paul Richter şi „Dragoste şi Sport” cu Max Adalbert şi Evelyn Holt. GRADINA PARIS (fost Nissa Calea Rahovei). — Ansamblu de revistă Nataliţa Pavelescu joacă revista „Parada Bucureşti” şi fimul „Regele Junglei”. LIA. — „Rome Express”cu Conrad Veidt şi Dragostea creiază moda” cu Renatte Mueller şi Georg Alexander. MARCONI. — „Femeea ^Fatjala” cu Pola Negri şi „Hai să divorţăm” cu Loretta Young şi Richard Cortez. SPLENDID. — „Craii de la Maxim" cu Lee Parry şi Leo Slezak şi „Marion” cu Magda Schneider şi Herman Thimig. I Rf I j ț Tl.i I-1 I !j DOROBANŢA — „Pat şi Patachon la Varieteu” şi „Stan şi Bran şi Cimpanzeul”. MODEL. — „M I” sau Vampirul din Düsseldorf şi „Victoria şi al el Husar” cu Ivan Petrovici, E. Verebes şi Gredl Theimer. MARNA. — „Floarea din Mexic” cu Dolores del Rio. Jurnal „Miki Mans şi serbarea apelor” film Românesc. GRĂDINA ŞI SALA VOLTA BUZEŞTI. —■ „Dragoste şi Durere” (Liebelei) cu Magda Schneider şi Olga Tschekova „Parada cea mare” şi trupa de reviste G. Bâdeişeanu, Giugaru Sandiuşi TERASA BASARAB. — „Victoria şi al ei husar” cu Ivan Petrovici şi Gretl Theimer. AMERICAN. — „Domnişoara face armată „cu Harry Liedke şi „Inimă de copil’’ cu Jakie Cooper. MILANO. — „Flirt” cu Ramon Novarro „Arsene Lupin” cu John şi Lionel Barymore şi revista „Balcaniada Milano”, cu N. Stroe, V. Vasilache. FRANKLYN. — „Titanii Cerului” cu Clark Gabie şi Wallace Beery şi „Stan şi Bran excroci”. EPISCOPIA. — „Baby” cu Anny Ondraşi „Pat şi Patachon la Varieteu”. GRADINA ŞI SALA TOMIS. — „Sora Angelica” cu Suzanne Marville, Hugo Haas şi „Milady” Cap. II din cei trei Muşchetari. GRADINA SCALA. — „Justiţia de noapte” cu Anita Page, „Camerista Coniţei” cu Lucie Englisch, Szőke Szakall. KISSELEFF. — „Letty Lynton” cu Joan Crawford şi „Hai să însurăm pe Alteţa Sa” cu Jose Mojica. GRADINA ŞI SALA IZBANDA. — „Serviciul Secret” cu Trude von Molo şi Karl Ludwig „Moştenirea cu bucluc" cu Magda Schneider şi Georg Alexander. LIRIC. — „Tu ori nici una” cu Gitta Alpar şi Max Hansen. REX. — ..Copilul nimănui” cu Boris Karloff, Richard Dix şi Jackie Cooper. GRADINA LION. — „Două inimi fericite” cu Magda Schneider şi „Femeia Vinovată” cu Hary Liedtke. EDISON. — „Ducesa Trafala” cu Lucie English şi „Szőke Szakai motociclist”. NORA. — „Lacheul Domnişoarei” comedie in 3 acte şi ,,Dolly face carieră” cu Dolly Haas. MAGIC TEL — „Poetul Vagabond" şi „Stan şi Branchelneri”. Viitorul film al lui Chevalier O veste îmbucurătoare pentru admiratorii lui Maurice Chevalier ne parvine din Hollywood. Noul film al lui Maurice „Frivolitate** (The Way To Love), a cărui realizare a început zilele acestea, va avea și o versiune sută la sută franceză, „Frivolitate“, care va apare în versiune franceză sub titlul „Le Chemin de l’Amour“, va fi regisat de Norman Taurog. Va fi un film esenţialmente francez. Maurice va fi secondat de Jacqueline Francets, talentata stea parisiană, care îşi face debutul la Hollywood şi Marcel Valléé. Pentru rolurilesecundare au fost angajaţi artiştii francezi cu reşedinţa permanentă la Hollywood. Intervievat la New York, Chevalier a declarat reporterilor că se bucură nespus de mult, că va avea prilejul să apară iarăşi într-un film francez. Franţa e In voga la Hollywood... Lawrence Stallings pregăteşte actualmente la Hollywood o versiune modernizată a piesei lui Rostand „Cyrano de Bergerac” pe care o va interpreta John Barrymore. Pe de altă parte, George Arliss va fi vedeta unei noni versiuni a filmului „Monte Carlo”. George Fitzmaurice i va realiza „Nana” de Zola cu Warren William, Gene Raymond şi Anna Sten. In fine, un film a cărui acţiune ,se petrece în Montparnasse e pe cale de a fi terminat. După cum se vede, Franţa e „en vogue” la Les Angeliers... „3 Anna Sten Douăzeci şi cinci de ani de Cinema Cu noul său film „Ziua şi vârsta“, Cecil B. de Miile, celebrul imealizator american, îşi seribeazil a douăzeci şi cincea aniversare a debutului său în cinematograf. In cursul glorioasei lui cariere, de Miile a descoperit un mare număr de vedete celebre și are laactiv o cantitate considerabilă de filme de mare montare. »,RAMPA” L-a* prino NÎVEA CREMA „ ULEIUL Ambele contribuie la bronzarea pielei, micşorând pericolul arsurilor solare. Culoarea Dv. rumenă va fi admirată. Nu faceţi însă niciodată baia de soare fiind corpul ud, ci întotdeauna masaţiva cu "NIVEA“ Crema Nivea şi Uleiul Nivea nu se pot înlocui şi nici imita, f căci numai ele conțin * “Eucerila“. su s CREMA NIVEA cu fii: T.H (fi.-. 34.—. 72.—. tuburi Lei 30.-. 45.— ULEIUL NIVEA: flaconul Lei 55.—. 85.)B«=‹lCDlC3HCDi(=·iCDlCD«C5lCDlC=»BC=)iCDlCDi‰=)BCDlCDJ »Cl CDB CD ■ CJ ■‰=‹■›=‹■ C7·1 C=·1 ‰=‹■ CD ■‰=‹■‹=‹■‹=‹■›=‹■ CD ■‹=‹■ CD. Greta Garbot aduce omagii | Marlenei Dietrich Este un obiceiu în lumea întreagă de a o pune la orice ocazie pe Marlene Dietrich și pe Greta Garbo. Probabil pentru că numele lor alcătuesc cei doi poli magnetici ai cinematografului. Marlene și Greta, fără a fi prietene intime, se stimează mult reciproc, fiecare are o sinceră admiraţie pentru cealaltă- Admiraţia aceasta nu este câtuşi de puţin pătată de rivalitate sau de gelozie. Contrar închipuirilor multora, cele două vedete nu cunosc invidia. Dovadă este şi următorul fapt întâmplat recent la Hollywood. De îndată ce Greta Garbos a reîntors în capitala filmului, după vacanţele petrecute în Europa, reţinând seama de obiceiul ei de a rămâne în singurătate, la rugat pe regisorul Rouben Mamoulian, realizatorul filmului „Noaptea Voluptăţii“*, să i-l proecteze. Evident că Mamoulian a arătat imediat Gretei Garbono al film al Marlenei. După terminarea proecţiei, Greta a fost prima în sală, care spontan, fără nici o umbră de gând ascuns, a dat semnalul aplauzelor. Creaţia celebrei ei carmarade a entuziasmat-o. Greta a adus cele mai entuziaste elogii acestui nou film, în care blonda Venus a ecranului american apare sub un aspect cu totul nou. Se spune că ar fi cel mai bun, jucat până în prezent de Marlene Dietrich. Numeroși admiratori din România ai faimoasei vedete vor avea prilejul să admire filmul în cursul stagiunii viitoare. Premiera lui va avea loc pe ecranele cinematografelor Select și Bulevard Palace. Marlene Dietrich Fişe antropometrice Iată fişele antropometrice ale câtorva populare vedete americane: CLAUDETTE COLBERT Greutatea: 48 kgr. 500. Culoarea ochilor bruni. Culoarea părului: brun. Talia: 1,65. Locul nașterii: Paris. Data: 13 Septembrie. CAROLE LOMBARD Greutatea: 50 kgr. 800. Culoarea ochilor: albaştrii. Culoarea părului: blond. Talia: 1,5?. Locul nașterii: Fort Wayne. Data: 5 Octombrie. GARY COOPER Greutatea: 89 kgr. 500. Culoarea ochilor: albaştrii. Culoarea părului: şaten. Talia: 1,88. Locul nașterii: Helena. Data: ? Mai. BUSTER CRABBE Greutatea: 85 kgr. 200. Culoarea ochilor: bruni. Culoarea părului: șaten. Talia: 1,85. Locul nașterii: Oakland. Data: ? Iulie. Mary Marquet Își va face debutul pe ecran Cunoscuta vedetă a teatrului francez Mary Marquet își va face debutul pe ecran într’o adaptare a romanului lui Alphonse Daudet ,,Sapho‘‘. Filmul va fi pus în scenă de Léonce Ferret. Viena Ecouri de pretutindeni Baronul Maurice de Rotschild a promis societăţii Sascha-Film concursul său financiar pentru dezvoltarea producţiei austriace. Amsterdam Societatea olandeză de producţie ,,Lioscope“ şi-a încheiat bilanţul peanul 1932 cu un beneficiu net de 1-100.000 franci francezi faţă de 840.000 în 1931. Cypru Primul film vorbitor prezentat în insula Cypru, a fost ,,Ma Cousine de Varşovie‘‘ cu Elvira Popescu. Praga O piesă a lui Edmond Konrad asupra, vieţii lui ThomasAlva Edison va fi transpusă pe ecran. Moscova Meschrabpom-FVm a turnat un film pentru copii prezentând rolul copiilor în revoluțiile europene. Paris După „Paquebot-TenacHy“ Julien Duvivier v& turna „Champi- Tortu“ de Gaston Chérau cu Robert Lynen. Cărţile şi ecranul Sarina Cassvan*. 30 de zile în studio (Ed. Cugetarea) Pentru sezonul estival, autoarea „Trupului care-şi caută sufletul” a dăruit vitrinei librăriilor un nou volum şi cetitorilor o oră de lectură plăcută, aproape... „răcoritoare“ pe canicula aceasta infernală. Intre două călătorii, din congres, o operă de propagandă românească şi o serată diplomatică, Siliia Cassvan, probabil cu mapa pe genunchi şi stiloul în mana, p tren sau pe vapor a găsit timp să însemne, cu un stil rapid, punctat de o ironie ascuţită şi un spirit de observaţie fericit, momentele cele mai însemnate ale anoii activităţi de 30 zile într’unul din marile studiouri cinematografice franceze. Ca într’un „Kodak**, retina dereporter abil a Sarinei Cassvan, a surprins, dezbrăcaţi de magia e* cianului, vedetele, regizorii şi toată lumea aeda cosmopolită ca-»re se agită în ţara filmului. Personagiii© —■ cunoscute de pe ecran — trăesc între paginile cărţii, evoluează nestingherite de-o literaturizare inutilă. Tot timpul lecturii, asişti —■ spectator mirat — la defilarea veridică a sutei, sute de capete, rupte din viaţă, care se zbat o clipă şi dispar în neant. Sarina Cassvan avea în volumul acesta material uman, material de fapte şi gânduri pentru încă alte zece cărţi. Acest panoptikum crud al vieţii în studio e însă concentrat în 140 de pagini, de observaţii, cizelate d© inteligenţa ironică şi stilul nervos al autoarei. Se găsesc, în volumul a* c©sta de 40 pagini câteva reușit redate figuri. De pildă, figura masivă a „domnului Jean1, fost excec, trau dant de stupefiante și mare mutilat de război, rămâne întipărită în mintea cetitorilor. O figură căreia i s’ar fi putut consacra un roman e redusă la câteva pagini, fără ca să piardă totuşi ceva, din conturul ei. „30 zii© în studio** e o carte bună. Şi cu atât mai interesantă, cu cât e unul din puţinele reportagii trăite din literatura noastră. 1 . 1 T. p II Cu preţuri reduse puteţi cumpăra direct la administraţia ziarului„Rampa“, Intrarea Zalomit No. 1, următoarele volume: Viaţa lui Leonard de la 100-40 lei ex. de Honoré de Balzac 2 volume lei 60 FECIOARA itin CUUSE de Jérowtougére Lei 5 SPOVEDANIA LUI STAVROGHIN de Dostoewsky Lei 5 PRAPASTIA de Pierre Demousson Lei 5 NOAPTE BUNA de A. de Herz dela 60 30 lei ex. DOAMNA DOCTOR Serafina Chenig Faceri, boli de femei S’A MUTAT în Calea Moşilor 75 colţ cu Sfinţilor lângă Biserica Sfinţilor, Telefon 3.09.60 Dr. SANDU LIEBLICH BOLI INTERNE, NERVOASE, SIFILIS, consultaţiuni 8—10 dim. 6—8 d. a. Tel. 206-44, Str. Suvenir, 7 (prin Romană.