Rampa, ianuarie 1934 (Anul 17, nr. 4792-4814)
1934-01-01 / nr. 4792
a aooeoooftoeoeoaoaaeooooooooooaowoeormsaoowoeoeoaeooe Turneul Teatrului Ventura întregul ansamblu ta frunte cu 91 G. Timîcă cu admirabila comedie jucată de peste 100 de ori pe scena Teatrului Ventura întreprinde un turneu bine Vineri 19 Ianuarie Sâmbătă 20 Ianuarie Duminică 21 Ianuarie Luni 22 Ianuarie Marţi 23 Ianuarie Miercuri 24 Ianuarie Joi 25 Ianuarie Vineri 26 Ianuarie Sâmbătă 27 Ianuarie Duminică 28 Ianuarie Luni 29 Ianuarie Marţi 30 Ianuarie Miercuri 31 Ianuarie Joi 1 Februarie Vineri 2 Februarie Sâmbătă 3 Februarie Duminică 4 Februarie Luni 5 Februarie Marţi 6 Februarie Miercuri 7 Februarie Joi 8 Februarie 934 Constanţa 934 Brăila 934 Galaţi 934 Chişinău 934 Bălţi 934 Iaşi 934 Botoşani 934 Cernăuţi 934 Roman 934 Focşani 934 Bacău 934 Buzău 934 Ploeşti 934 T. Măgurele 934 Craiova 934 Timişoara 934 Arad 934 Oradia 934 Cluj 934 Sibiu 1934 Brașov Administrator General: G. CONAB1E pioaaioioicsioiaiaioioioioiQii— *o«n» DEPOZITUL DE BLANURI „VICTOINA“ Proprietari s D. & A. Binder— Bucureşti STRADA SFINŢli Ort No. 26 Desface toate blănurile de calităţi superioare CU PREŢURILE SUB COST Numai până la 20 Ianuarie 1934 Nu pierdeţi ocaziunea 193 MAGAZINELE »MONOPOL AhTA h o d a ~ BUCUREŞTI — Strada Salari, 26 - Bulevardul Elisabsta, I urează Onoratei sale Clientele) „ Ani Mulţi în Fericire şi APARUT ILGINIDRA 1193 vv VD un elegant volum ilustrat asupra aspectului, vieţii, moravurilor, celui mai mare oraş a! Europei de IOAN MASSOFF ' EDITURA „RAMPA” . • 1 _ ^pecîaP^^|t^^^T^r-| bâtori Ceasornice de precizie modeme B’jputerii veritabile Mare Magazin Special de CADOURI Mai eftin ca oriunde găsiţi numai la „PAXU Cale Orivitei. 107_______ Dr. N. BOTEZ Maladii venerice (Bărbaţi şi femei) Sifilis, sancte Complicaţiile blenoragice Impotenţa sexuală Consultaţii 8-12, 4-8 şi ore specii. B-dul MARIA No. 2 (Colţ Bărăţiei) GAINES, CENTURI cu şi fără balene, maillouri, Soutiene de seară gata şi de comandă execută cu preţuri reduse „Corsetăria Modernă”, Str. Eug. Carada, 9 (fostă Karagheorghevici). Un volum nostum al lui Andre Levinzon A apărut recent în editura Bernard Grasset din Paris o carte a de curând decedatului critic Andre Levingson: Les visages de la Danse. Memento premiere Luni 1 Ianuarie Teatrul National : „Dinu Păturică” 3 acte de d-nii Ion Pit şi Mantu. Informaţiuni Teatrul Alhambra, după Floarea din Haway, va reprezintă o veche operetă franceză „Muşchetarii la mănăstire“ de Paul Ferrier şi Jules Brevel. După această operetă va trece pe afiş: ,,Veronique“ de Andre Messager, tezie: La Grand Restaurant Lafayette, în fiecare seară obţine mare succes cea mai bună formaţie de jazz american, Ghindă şi duo vocal „Jumping Brothers”. Preţuri moderate. Localul deschis după teatru. __ Reţineţi mese pentru REVELION. — Surprize — Atracţii După ce va termina de turnat filmul, „Mary, Regina Scoţiei”, actriţa Helen Hayes se va întoarce la Hollywood pentru a turna un scenariu după piesa lui James Barrie „Ce ştie orice femeie!” Petreceţi o seară plăcută a reveillon la „BAR MASCOTA Program cu atracţiuni mondiale. Masa „a la cart”. Preţurile cele mai modeste. Reţineţi mese din timp. Telefon 5.34.85. Balul anual mascat şi nemascat, organizat de Asociaţia Funcţionarilor de Bancă (A. F. B.), Asociata Funcţionarilor din Industrii, Petrol şi întreprinderile Anexe (A. F. I. P. I. A), Asociaţia Funcţionarilor din Asigurări (A. F. A.) şi Asociaţia Farmilciştilor Salariaţi (A. F. S.) afiliate Federaţiei Sindicatelor de Funcţionari Particulari din România cu sediul în B-dul Domniţei No. 12 va avea loc anul acesta, Sâmbătă 3 Februarie 1934 în saloanele Liedertafel. Va fi tombolă bogată, surprize, bătaie de confete, premiu pentru regina balului iar renumitul jazz Groes-Berindey va antrena dansatorii. Hernandez-Giibali a scris biografia popularului Torero Frascuelo. In această excelentă povestire existenţa toreadorilor este descrisă într’un mod foarte puţin romantic, făcută de fi AMPA Viaţa lui I. G. Duca povestită de el însuşi (Continuare din pagina l-a) iar clasele IlI-a şi a IV-a, la liceu la Cantemir, unde am fost coleg de clasa, între alţii cu Dudu Vlahide. Cursul superior l-am urmat la Sf. Sava, împreună cu Mişu Paşcanu, fiind bun prieten cu Grigore Pişculescu, astăzi talentatul scriitor şi duhovnic Gala Galaction. Prietenia mea cu Gala Galaction a fost din cele mai strânse. Ne întâlneam în camera sa din str. Semicercului, unde citeam romane peste romane, pentru ca apoi să trecem la lectura operelor propri. Mai ţin minte că în cl. Ill-a de liceu, în ziua de Sf. Petru şi Pavel când se făcea cu mare fast la Ateneu distribuirea premiilor, am fost încununat de Ghenade Mitropolitul iar cele vreo câteva cărţi oferite ca premiu mi-au fostînmânate de Take Ionescu, ministru al Instrucţiunii, fapt pe care i l-am amintit deseori lui Take Ionescu. Bacalaureatul l’am trecut in Iunie 1897, in faţa unei comisiuni compuse din Istraty, Pangrati, Simeon Mehedinţi, Coco Demetrescu şi Evolceanu. PAISPREZECE ANI DE ZIARISTICA LEGATURILE MELE CU VALCEA POLITICA MILITANTA Ca student la Paris, fără să renunţ la pasiunea mea pentru cai, am dus o viaţă intelectuală. Nu voi uita niciodată frumoasele seri de la „Concert Rouge”, o boite din care executau muzică clasică doar premianţii întâi ai Conservatorului şi unde ne întâlneam la aceiaş masă: George Danielopol, Horaţiu Niculescu şi alţii cari au plecat dintre noi. O mai fi existând astăzi romantismul vieţii de student de odinioară? Serilor petrecute la „Concert-Rouge”, le datoresc cultura mea muzicală. Cu o asiduitate urmăream şi cursele In 1905, am fost numit sub-— Aţi ascultat pe marii ratori străini ? — Dar printre oratorii noştri pe cine aţi admirat ? Ah, mi-ar fi foarte greu să răspund." Tot ce pot" să spun, este că am avut mari oratori parlamentari, cari si pujustiţiei, m’a numit ajutor dejudecător la Vâlcea. Şi de atunci datează legăturile mele cu Vâlcea. Am stat numai trei luni în acest post, vreme despre care păstrez o amintire dintre cele mai plăcute. Am mai plecat apoi la Paris ca să urmez Dreptul. Am stat acolo cinci ani, trei ani de licenţă şi doi de doctorat. Părinţii mei nefiind prea bogaţi, în timpul şederii mele în capitala Franţei, Grigore Ghica, un unchiu al meu bogat, mi-a iulesnit șederea meaîn străinătate. Chiar în primul an dela venirea mea la Paris m’am gândit că n’ar fi rău ca presa românească să aibă o cronică de politică externă. Intr’adevăr, pe vremea aceea, nici un /iarim mrea se odinia de Dolitrat din mediul luxuriant si Si SeSonali P ' i'Mectal al Parisului to saintr’o vacantă venind în Bujoarea pământului natal rebucureşti, m’am prezentat lui tezandu-ma asfel in ape e ! Luigi Cazavillan, care conducea „Universul” pe vremea aceea, și m’am propus ca să scriu odată pe săptămână o cronică de politică externă, Cazavillan m’a ascultat cu atenție și m’a întrebat : — Ai mai scris undeva ? .. —Nu! T- Lam spus eu. — Atunci nu te pot angaja, fără să văd ce poți. — Să’ncercăm ! Primul articol pe care l’am trimis, a fost despre insulele Somova. Era pe vremea când Bulow a pus mâna pe marile insule din Oceanul Pacific. Izbucnise tocmai războiul englezo-bur şi al doilea articol al meu a tratat despre această chestiune. Cazavillan s-a declarat mulţumit şi mi-a spus ca să continui cu articolele, oferindu-mi zece franci de articol. Şi timp de 14 ani neîntrerupţi, până la 1914 când am intrat* prima dată în guvern,tru a vizita Cooperativele şi, mânt, am publicat la „Universul” Băncile româneşti. PESTE MUNŢI * “............................’ cu UNIFORMA DE VOLUNTAR A LUI IONEL BRATIANU teau incontestabil compara cu cei mai iluştri oratori din Parlamentele străine. Ca farmec ca avânt, ca fond la interes, ca valoare oratorică propriu zisă, precum ţi-am spus, erau mulţi şi nu ştiu căruia să-i acord preferinţă. Ca meşteşug însă, ca artificiu oratoric, cel mai extraordinar, era fără discuţie Titu Maiorescu. Cetite, discursurile lui nu prezintă nici un interes. Auzite însă erau extraordinare. Gesticulaţia, accentuările lui, prin mimica figurii şi prin cerconvoluţiunile arătătorului era ceva într’adevăr fără de precedent. Era aşa de curios încât aş vrea spre pildă să-ţi povestesc cum printr’un singur gest al mâniei, a descris şi înfierat, într’un discurs de la 1915 toată acţiunea pe care Filipescu o ducea împotriva guvernului prezidat de el. Şi oricât m’aş căsni, nu reuşesc să-ţi traduc, în cuvinte, neîntrecuta măestrie a acestei execuţii, pe care aş putea-o califica digitală. „D-l Filipescu e un om de caracter”, a spus Maiorescu însoţindu-şi cuvintele cu vre-o câteva zig zaguri prin aer. VIAŢA STUDENTULUI DE ODINIOARĂ .Cronici de politica externă”, semnate I. G. D. In 1914, Cazavillan, mi-a dat un banchet ca mulţumire pentru activitatea mea la ziarul său In 1905, am asistat la serbările „Astrei”, la care au luat parte şi mulţi români din Regat între care Iorga, Filipescu, Ionaş Grădişteanu şi alţii. Aci am făcut cunoştinţă şi cu conducătorii românilor ardeleni, printre care şi cu Sanctitatea Sa, Patriarhul Miron, pe atunci un preot distins şi de o frumuseţe superbă. Am fost apoi în Bucovina la Putna, împreuna cu Morţun, Radovici şi Nicu Filipescu, la serbările centenarului lui Ştefan cel Mare. Actualul Patriarh, era popular in toate cercurile şi cu toţi conducătorii românilor ardeleni m’am revăzut cu ocazia Expoziţiei. După răscoalele de la 1907, am fost ales pentru prima oară deputat la Colegiul al IlI-lea, la Fălciu, prefect fiind dr. de cai, de la Long-Champs şi Lupu, pe care-i cunoşteam înprietenii îmi admirau dexteritatea mea în memorarea numelor cailor. In fiecare vară mergeam la Weimar, încât cunosc bine regiunea atât de bogată la trecut. Amintirile mele despre oraşul în care şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii, marele Liszt, îmi vor rămâne neşterse, că de la Cooperaţie. Prietenia mea cu dr. Lupu a supravieţuit respectivelor noastre vicisitudini politice. EMOŢIILE DEBUTULUI Am debutat in Cameră în toamna anului 1907, făcând o interpelare în legătură cu legea tocmelilor agricole, în localul lîncă cel vechiu al Camer _ Cum l’aţi cunoscut pe lorei. Intre cei ce au debutat Ionel Brătianu ?■’ acelaş an în Cameră, au fostj — Ionel Brătianu şi Vintila In toamna anului 1902, după d. Iorga, şi mi se pare asiie Brătianu au fost amândoi, ele ie mi-am luat doctoratul m’am Sassu, vii tatălui meu. Amândoi tranapoiat în ţară şi Eugen Stă- Take Wuescu’. Deşi adversar au urmat matematicile. Ioescu pe atunci ministru al politic, mi-a scris cu prilejul net se pregătea pentru Şcoala primului discurs o mişcătoa politecnnică, iar Vintila penne scrisoare de felicitare petru Şcoala centrală, care o voi da odată publicităţii ! Cele mai vechi amintiri pe pentru a arăta cât de civiliza- cari le aiu despre Ionel Brate în unele privinţi, erau moraţîanu, se leagă de pe vremea vurile parlamentare ante-be- când îşi făcea voluntariatul în free. I regimentul 2 Artilerie. Ionel Unul care deasemenea nu a venea la noi acasă pe str. Ştirînconjurat de la început cu abey Vodă,în uniformă, cu cernfecţiune şi care mi-a dat multironul şi diagonala albe date ___________ Are sfaturi din cele mai utile, a cu cretă. Frumuseţea uniformâneşti. Am găsit aci o socie- fost Alexandru Djuvara, un mej pe mine m’a impresionat tare plăcută şi foarte ospita- mare artist şi incontestabil nu grozav şi de câte ori ne vizita lieră. __ _ nul din cei mai străluciţi din eu examinam detaliile îmbră oratorii noştri, cuminţei şi el îmi dădea ei. Deasemenea datorez multe multă răbdare toate explicasfaturi utile,în privinţa tacti-ţiile. In special centura albă, _ _______ „I___ cei parlamentare, lui Ferechi era obiectul admiraţiei mele, director la Casa Centrală a de, care avea o practică paria- gj îmi desena cai la tablă, şi Cooperaţiei. Despre „Coope- j mentară fără precedent, şi ca angajam lungi discuţii asupra raţiei, trata şi teza mea de recu via lui inteligenţă şi pă- vieţii acestor patrupede. trundere, cunoştea psichologia adunărilor mai bine ca om doctorat. La Casa Centrală a Cooperaţiei, am stat patru ani, până la 1907, după Răscoală când am intrat în politica militantă. Politica m’a pasionat încă de o MARII ORATORI Când aţi vorbit prima pacai'o. Cu Vintila Brătianu am lucrat în strânsă colaborare, ară cu Regele Carol I ? _______ __________ proape zilnica, şi aveam o mai — Mama era intimă ca refoarte tânăr şi pot să spun că fie afecţiune pentru el, carelina Elisabeta şi Regele, aproapcă din copilărie urmăream contrariu aparenţelor lui as- dia în mod deosebit pe tata, cu nesaţiu desbaterile paria-ipre ,era în raporturile intime Nu voi uita niciodată atitudimentare din gazete, asistând un sentimental, un om de o ex- nea bătrânului Rege la moarchiar la foarte multe din ele. tremă delicateţă şi un prieten rea tatălui meu, care a murit Ca subdirector al Cooperaţiei, neîntrecut, fără să lase avere. De altfel am umblat în toată ţara, vns-! Era greu până îţi acorda în toate împrejurările, Regele pectând Băncile populare şiîn prietenia şi stima, dar odată Carol a ajutat pe ai mei, fiinţând obştii de arendare. Şi ce ţi le acorda, puteai conta? Când pentru prima oară, am tot în acea epocă am fost pen-;pe el, în toateîmprejurările a prestat jurământul ca minis____ __tra prima dată în Ardeal pen-, bune și rele, până la mortru, Regele a spus în faţa întregului Cabinet : — „Pe Duca il cunosc încă de când. era copil. Când el s’a născut, eu domneam de cincisprezece ani in ţara aceasta . Coincidenţă curioasă: mie — Da, urmăream cu pasiune mi-a fost dat ca ministru al Cui desbaterile de pe vremea când telor să pecetluesc la Argeș, eram încă student. Am luat mormântul bătrânului Rege. A parte la desbaterile Parlamén fost o scenă impresionanta pe titrul englez și lucru ciudat, care am descris o în memoriile chiar ale celui spaniol. mele, cu deamănuntul. Pot spune că am auzit pe cei mai mulți dintre oratorii de seamă ai ultimelor decenii. Am auzit pe Waldeck Rousseau, Jaurés, pe Viviani, Briand, ca să nu vorbesc Poincaré, Barihou și celelalte dl — Am auzit că sunteți un pasionat bibliofil ?— Intr’adevăr citesc foarte mult şi sunt la curent cu tot ce ilustraţiuni ale tribunei franse scrie privitor la viaţa reală. ceze. Iar în Anglia pe Balfour, Asquit, pe bătrânul Chamberlain şi chiar într'o scurtă alocuţiune pe Lloyd George. — Pe care l’aţi admirat mai mult ? Preferinţele mele merg In special citesc cu pasiune memoriile. Citesc mai puţin romane, căci viaţa reală mi se pare infinit mai interesantă şi cred că nu poate fi întrecută de fantezia scriitorului, oricât de bogată ar fi ea, spre Waldeck Rousseau care — Aveţi o bogată colecţie de ca orator parlamentar era într’adevăr neîntrecut. Era lipsit de toate artificiile obişnuite oratoriei, dar avea prestanţă la tribună, conciziune lapidară şi o puritate de formă şi limbă care făceau din cuvântările lui, adevărate cape d’opere. Acest om rece prin puterea dialecticei şi splendoarea formei, domina Parlamentul francez,într’o măsură pe care n’am văzut’o atinsă de nici unul din ceilalţi mari oratori, capabili totuşi să stârnească mai mult entuziasm de cât dânsul. Era ceva ce eşea din comun, o oratorie sui-generis, şi după mine, cel puţin, plină de un straniu, dar neîntrerupt farmec, tablouri ? Ce pictori preferaţi? — Pe Luchian, Pe Costin Petrescu, şi în, alt gen pe Tonitza. — Dar în muzică ? — In privinţa asta am gusturi foarte ecclectice. Prefer Beethoven, Bach, Wagner, Berlioz, Debussy. ...De la 1914, evenimentele care au dominat cariera mea politică, îndrăznesc a o spune, sunt destul de cunoscute ca să nu prezinte nici un interes, repetarea lor. Aceasta este convorbirea pe care am avut-o cu I. G. Duca Sunt în această bune coincidențe cari te fac să crezi în ceea ce oameni au numit în nevolnica lor necunoştinţă fatalitate. I G. Ducu mi a povestit fragmente din viaţa sa într’un tren rapid ,pe distanţa Sinaia-Bucureşti, drim care azi i-a fost fatal şi pe care l’a străbătut ultima oară mort Sinaia — draga lui Sinaie, nu i-a purtat pârla la urmă norm . TITU MAIORESCU ORATORUL REGELE CAROL I PREFERINȚE , Ioan Massoff " Anul literar Cont. din pag. l-a devie o autoritate, atâta timp cât Henri şi Europa, Africa şi Asia corectitudinea d-sale profesională! d-lui Demostene Botez („In căuîşi vi păstra vigoarea s tarea mea*'). Dacă forţa unei lucrări se află Aşa trăieşte şi moare un an. sauîn scandalul pe care îl provoacă, peiAntea e numai o iluzie. Cele atunci .'Emînescu din punct de 305 de zie sunt încărcate de fenovedere, psihanalitic“ a d-lui dr. mene. Vlad este, nu mai încape îndoia- In 1933 s au întâmplat şi lulă, o curte cu însuşiri, cruri extraordinare . Catastrofe Şi totuşi fără să ne scandali de cale ferată, cutremure de păzări, nu respectăm punctul de ve- mânt, revoluţii şi schimbări de vedere, fie el şi psihanalitic al d-lui gim. dr. Vlad. Paradox cultivă d. Streitman în ,,Mi se pare că“. Cartea de cunoaştere prin voiaj e şi ea prezentă în 1933. Lumea a fost împărţită astfel : America d-lui Petre Comarnescu (vezi „Homo Americanul“), Orientul d-lui Crin Petrescu (,Jiapid —Constantinopol — Bioram"), Londra d-lu‘ Ioan Massoff (vezi Londra 193X), Germania (hitleriată), d-lui Petre Pandrea, Italia d-lui Tudor Vianu („Imaginista- Al. Robot Misiunea mea sr a mărginit însă la enumerarea cărţilor, talentelor şi originalităţilor. Ar mai fi trebuit să pomenesc cele câteva reviste. Sunt însă aceleaşi din fiecare an, chiar când titlul lor e altuL 1934 ne aşteaptă cu alte evenimente, cu alte surprize şi cu alte evoluţii1. Şi s’ar putea să evadăm ca indivizi din Caragiale şi ca scriitori de semănătorism.