Rampa, mai 1935 (Anul 18, nr. 5190-5213)

1935-05-02 / nr. 5190

. PE ECRANELE NOASTRE CAPITOL ȘI ROXY repurtează cui noul film al Mar­­lenei Dietrich „Capriciu Spa­niol” un succes remarcabil. Marlene Dietrich interpre­tează în acest film, rolul Con­ch al Penez, celebra eroină­­a lui Pierre Louys. „Capriciu spa­niol” este o nouă versiune cine­matografică a romanului „Fe­meia şi paiaţa”. Adaptarea e semnată de marele romancier mexican John Dos Passos. Marlene Dietrich cântă o me­lodie compusă de Ralphi Rami­­ger. Partenerii ^celebrei vedete sunt: Lionel /Atwill, Cesar Ro­mero, Don Alvarado, Edward Everett Horton. Muzica e adaptată după „Claprice espaignol” ,de Rimsky Korsakoff. Josef von Sternberg semnea­ză regia şi fotografia acestei producţii. REGAL !! „Volga­­în flăcări” atrage la Regal un public numeros. Acest nou film de atmosferă ruseas­că, realizat de Vladimir Tur­­jansky, se bucură de o excelen­tă interpretare. Marele actor mongol V. Inki­­jinoff în rolul unui şef de ban­dă, Albert , Prăjeanu, un cuceri­tor ofiţer, Danielle Darrieaux, graţioasă şi seducătoare, Ray­mond Rouleau, Nathalie Kovan­ko, compun un excelent ansam­blu. c­u Turjansky Acţiunea palpitantă, bogată în situaţii dramatice, ţine în acor­dată atenţia publicului de la pri­ma până la ultima scenlă. SELECT ŞI ED. PALACE reprezintă noul film al celebrei vedete Greta Garbo „Vălul pic­tat”. Scenariul e scris de Clemen­­ce Dane şi Salba Vortel, după romanul lui W. Somerset-Mau­gham „The painted veil”. Acţiunea se petrece în China în timpul unei epidemii de ho­leră. Greta Garbo e secondată de Herbert Marshall, George Brent, Jean Hersbott, Warner Oland, Katharine Alexander. „Vălul pictat” este o produc­ţie­­a celebrului regizor Richard Boleislawsky. TRIANON Franziska Gaal, una din cele mai populare comediene ale e­ cranului european, a reapărut pe ecranul bucureștean în „Pu­iul mamei” (Kleine Muthi), ul­timul lor film, care repurtează un răsunător succes. „Puiul mamei”­­a fost reali­zat de Hermann Kosterlitz du­pă scenariul lui Felix Joakim­­son. Partenerii Fai­nciskăi Gaal sunt: Friedrich Beufer, Otto Walburg, Ernst Verebes și mi­cul Baby Bandi. Muzica e compusă de Nico­laus Broidszky. HOLLYWOOD Harry Lachrman turnează „Orchidee pentru tine”. • Se anunță realizarea unei reviste „Broadway Melody 1935”. • Kat­leen Burke, „femeia pan­teră”, va fi partenera lui Jack Holt în viitorul său film. * JRegisorul Allan Dwan tur­nează „Vis și deșteptare” cu Edmund­ Lowe, Gladie Fr­ev­or, Tom Brown. * Noul film al micei Shirley Temple se ii­titulează „Mica noa­stră fetiță”’. Partenerii ei sunt Joel Mc­Crea și Lyle Talbot. * Eroul public No. 1” este tit­lul unui film realizat de J. Wal­ter Ruben cu Lionel Barrymo­re, Chester Morris și Arthur By­­ron în rolurile­­principale. * Raoul Walsh tunează „Baby Face Harrington­”, un film de gangsteri.* Eric von Strohefilm a semnat un contract de lungă durată cu M. G. M.• \ |Un celebru dansator vienez a fost însărcin­at să pună la punct o „mazurcă” pe care o va dansa Greta Garbo în „Ani­na Karenina”. LONDRA Stanley Lu­pi­no, un popular comic englez, va turna „Lună de miere in trei”. * „Cetatea magnificei absur­dități” este curiosul titlu al u­­nui film interpretat de Emyliia Williams, Eve Lister, Eric Ma­turn­­ și Dorothy Vertman. *­ Seymour Hicks este protago­­nistul filmului „Scrooge”.­­ Un tânăr artist Stephen Hag­gard, va interpreta rolul lui Mozart în „Favoritul Zeilor” cu Victoria Hopper. Aceiaşi pere­che va turna apoi „Vino să tră­ieşti cu mine”. • Charles Laughton va fi pro­tagonistul filmului pe care îl va turna la Londra celebrul re­gizor francez René Clair. » Alexander Korda intenţionea­ză să turneze „Cytrano de Ber­gerac” cu Charles Laughton. PARIS WTI!"S Pierre Richard-Wilim, va tur­na „Stradivarius”. Versiunea germană a acestui film de Geza von Bolvary va avea ca inter­­pret pe Gustav Froehilch. * Georges Lacombe pregătește „Domnia femeilor” cu Frans Caise Rosay, Renée Saint-Cyr, Pierre Richard-Wilhn, Ray­mond Cordy, Pierre Larquey. * Leon Mathot turnează „Mas­cota” cu Lucien Baroux, Pierre Benoit Drauem, Thérése Dorny, Ger­maine Roger, Lestdlly şi Janimé Guise. li ' Jean Pierre Aumont face par­tte din­­distribuția filmului „O­­chii negri” cu Harry Baiur și Smone Simon. * C. F. Tavamo turnează „Ex­celența ÎSa Antoine” cu André Berley și Raymond Cordy. Paulele Dubost, Paul Azais și Larquey sunt vedetele unui sketch intitulat „îngerul Ga­briel”. * Josephine Baker va turna în, Tunisia „Deux Amours” sub re­gia lui Edmond T. Greville. • Leon­ce Perrel, Jean de Mar­­quemat și un regisor german, vor să transpună pe ecran „Ma­dame Quinze” d­e Jean Sar­ment. Se vorbeşte de Maiurice Biscaude şi Edwige Felaliére ca interpreţi. Pi­eri­e Benoit va pleca în E­­tiopia pentru a se documenta în vederea unui scenariu de film. Marcel L’Herbier va turna, în decorurile „G o­­ g o t h e i”, „Drum Imperial” cu Kalie de Nagy, Pierre Richard-Willm şi Jaque Catelain. ..­­reunii Celebrul comic Bach turnea­ză sub regia lui Henri­y Wulsch­­legen „Bach toreador”. Piesa „Mesagerul” ide Henry Bernstein va fi transpusă pe e­­cran cu Gaby Morr­ay şi Pier­re Richard-Wilim. Se vrobeşte de realizarea u­­nui film „Lucreția Borgia”. Marcel Pagnol turnează un film cu Fernande­ şi Orane De maz­is. . . Abel Gauee va turna „Un le­nne Hormmc pauvre” de Octa­ve Feuillet, cu Marie Bell şi Piérre Fresnay. ;ţ' • : * Michel Baruhcim şi Charles BaiTois pregătesc „Marie des Aingnoisses” 'de Marcel Pre­­vost, cu MoreiMe Bálim, Suzy Pum, Francaise Rosay, Dorvil­­le, Pierre Dux şi Henri Rollan. ■;wT din studiouri • 1 I :*i , i ! * v ,il'F Hír Greta Garbo Franciska Gaal Charles Laughton Eric von Stroheim René Clair HOLL YWOODI AN A A MURIT O VEDETA. Leo, leul studiourilor M. G. M., a murit; el a sucombat în grădina zo­ologică din Fn­adeiba, îh urma unei boli de inimă, la vârsta de douăzeci de ani. Leo, fusese capturat foarte tânăr, n’avea nici un an când a fost prins în deșertul Nubiei și dus în America, unde a fost expus la­ bâlciuri, în cil*, cum­ şi in grădinile de aclimatizare. Apoi a fost dus la Hollywood și a apărut în numeroase filme de „junglă“ Dar adevărata sa carieră a început în ziua în care M. G. M. l-ai ales pentru a forma figura centrală a mărcii sale cunoscută astăzi în lumea întrea­gă. In timpul filmului mut, Leo își în­torcea doar capul spre public, dar când imaginea a început să fie acom­paniată de sunet răgnetele lui Leo au devenit repede familiare și chiar sim­­patice publicului. DIN SPITAL IN STUDIO Claudette Colbert, căreia Academia cinematografică din Los­ Angeles i-a decernat anul acesta cea maai invidi­ată recompensă pentru rolurile cre­ate în 1934, este o femee care ştie să se organizeze Ştiţi ce face când e pe punctul de a debuta într’un nou film ! „Mă duc la un spital şi mă în­scriu sub un nume fals. Ceea ce vreau e să rămân în spital timp de o săp­tămână, să nu fac nimic. Spitalul e singurul loc unde nu sunt deranjată, unde am linişte complectă. Când îl părăsesc, sunt odihnită, plină de e­­nergie, gata să muncească ziua şi noaptea, şi capabilă să suporte toate oboselile studioului“. Claudette Colbert a adoptat metoda spitalului preventiv... CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE Un savant care se ocupa până acum cu studiul muştelor, şi-a găsit o nouă ocupaţie. El e curios să ştie ce devin numerosele baletiste din filme. Şi a ales un film din 1933 în care au apărut 180 de tinere fete şi a fă­cut cercetările necesare. Iată­ rezulta­tul : 41 au figurat într’un film tur­nat în 1934, 31 sunt măritate (12 sunt mame), 24 sunt în alte studiouri, 18 au ab­andonat cinematograful fiindcă sau îmbolnăvit, 9 au obţinut roluri mici, 16 s-au retras, deziluzionate la familia lor, 4 au plecat la New­ York pentru a figura în reviste, 1 e misio­nară în Mexic, 2 sunt învăţătoare, 3 cântă sau dansează în cabarete, 1 e bolnavă în Arizona, 20 au devenit mo­dele. Celelalte au dispărut şi e­­imposi­bil să li se găsească urma. Noutăți RAMPA Rampa Film Hollywood ii reabilitează pe autorii de filme Nu trebue să ne mirăm. Holly­wood a plătit totdeauna sume mari pentru drepturile de adap­tare ale romanelor şi pieselor de teatru, numai pentru că producă­torii erau convinşi că un nume ilustru le poate ajuta să-şi vândă mai uşor marfa, cu alte cuvinte, fiindcă erau convinşi că publicul se ocupă mai puţin de conţinutul unei opere când ea are privile­giul să fie celebră. In schimb, autorul scenariului era neglijat. De câtva timp însă, se poate observa o schimbare importantă. Scenaristul, care era obişnuit să fie considerat ca a cincea roată de la care se vede brusc înconju­rat de o deosebită atenţie. Direc­torii de producţii se grăbesc să-i angajeze pe cei cari au făcut do­vada posibilităţilor lor şi le ofe­ră salarii care uneori rivalizează cu acelea ale vedetelor. Se citează, astfel, cazul lui George Kaufmann, unul din au­torii la modă ai Broadway-ului, angajat pentru o sumă fabuloasă ca să scrie viitorul film al fraţi­lor Marx. De ani de zile, George Kauf­mann refuza contracte interesan­te, nu-i plăcea Hollywood-ul nici locuitorii săi. In piesa sa „Once in a Lifetime’’ a ridiculizat pe producători. Când, în fine, a acceptat să sem­neze un contract, a pus o condi­ţie: nu va fi obligat să lucreze în birourile studio­ului, la ore fixe, ci, avea dreptul să compună sce­nariul după placul său, acasă. Lucru extraordinar:: producăto­rul a acceptat. In ultimul timp, producătorii şi-au dat seama că numai vede­tele nu pot decide de soarta unui film. Ei îşi dau seama acum că o ve­detă atrage publicul, dar nu e destul pentru a-l reţine în faţa unei producţii inepte.Filmele din ultimul timp au pe afiş numele autorului tot a­­tât de mari ca ale vedetei. Robert Riskin, de pildă, scena­ristul filmelor „S’a întâmplat în­­tr’o noapte” și „Aristocrată pen­tru o zi”, a dovedit că n’a fost o întâmplare că filmele adaptate­­ de el au fost bune­ Această reabilitare a scenaris­tului este un simptom foarte sim­patic. Scriitorii cinematografului se pot bucura de această schimbare de atitudine. Recompensa nu este numai morală, dar și financiară. Media hebdomedară a salariilor este de 75.000 de lei. Numărul sce­nariștilor care lucrează la Holly­wood este de două mii. 363ftooo<»ooaeooaoaaeooeoaooaeea<>a<»a<v»ooooooooeoooooo> Filmul Strogoff va fi realizat in România? Ziarele terioarele Igoff, pus Eichberg mânia şi Naţionale gisorului şi o mie parisiene anunţă că ex­­filmului „Michel Stro­­în !scenă de Richard vor fi realizate în Ro­că ministerul Apărărei a pus la dispoziţia re­­trei mii de infanterişti de cavalerişti. Un concurs de compoziţii muzicale inspirate de ideia sportivă Cu prilejul celei de a XI-a O­­limpiade care se va ţine la Ber­lin în 1936, comitetul olimpic francez, organizează următorul­­concurs : 1) Compoziţii pentru canto, pentru solo sau mai mulţi cântă­reţi cu acompaniament de piano sau orchestră. 2) Compoziţii pentru un ins­trument cu sau fără acompania­ment şi pentru muzica de came­ră instrumentală. 3) Compoziţii pentru orchestre simfonice, de armonie sau de fanfare. Nu sunt admise la concurs de­cât lucrări inspirate de o ideie sportivă şi a căror execuţie nu depăşeşte o oră. SYLVIA Calea Victoriei, 26 Anunţă deschise-|infie rea salonului tieiflUUG EXCLUSIVITĂŢI PARISIENE care, după succesul „Congresului dansează”, a plecat­­la Holly­wood unde a turnat trei filme, s-a reîntors în Europa. Frumoasa evoletă va turna din n nou la Berlin. Lilian Harvey Vă interesează sportul ? (Continuare din pag. I-a) — Există incompatibilitate în­tre intelectualitate și sport ? — Nu există. Socotesc că in­compatibilitatea este o formulă de birou. Eu nu văd incompati­bilitate, nicăeri. De ce naș putea să fiu profesor de sanscrită și în acelaș timp half-centru în e­­chipa naţională ? Incompatibilita­tea — în acest caz, ca şi în majo­ritatea celorlalte poate fi numai temperamentală sau de convenien­ţă socială. Cred însă că de cele mai multe ori, dacă există o in­compatibilitate — în sensul în­trebării D-tale, apoi atunci, nu e între i­ntelectualitate şi sport, ci între intelectualitate şi spor­tivi.­­ — Sportul poate furniza mo­mente de artă ? — Hotărît, nu- Cel mult, mo­mente ,,estetice”. — Nu v’ar tenta să introdu­ceţi în operile Dv. viitoare, mo­mente,­ scene, întâmplări spor­tive ? — In măsura în care vreuna din lucrările mele se va preta la aceasta, desigur. Nu m’a tentat însă niciodată până acum să scriu un roman sau o piesă de teatru exclusiv sportivă. Cu timpul în­să­.. cine știe... ___ »««oooooooooeeeeeeeeaeeoooeoooeeeooeoooaeoeoaoeoeeai RADIO Miercuri 1 MAI 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw — 160 kHz 364.5 m, BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz 13.00 Cota Dunării. Spectacole. Con­ferinţe. 13.05: Concert de prânz : Taraful Fănică Luca.I 13.45: Rezultatele sportive. 13.50: Continuarea concertului. 14.15: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.40 : Continuarea concertului. 18.00 : Concert de muzică variată — Fanfara Reg. 1 Transmisiuni, dirijată de Lt. D. Burghiu. 19.00 : Ora. Mersul vremii. 19.05 : Comunicate. 19.15 : Continuarea concertului. UNIVERSITATEA RADIO 20.00 : Arborii și sănătatea de Irig. Cezar Cristescu. 20.20 : Muzică românească. 20.40 : Stroe, și Vasila­che, serbează 1 Mai. 21.00 : Concert de searaă — Orches­tra Radio, dirijată de D. Teodorescu. 22.00 : Cântece românești. Maxim Vasiliu. 22.20: Continuarea concert­­. : i, orch de salon Radio.­­ 23.00 : Radio Jurnal. 23.15 : Muzică distractivă (discuri). 23.45 : Buletin pentru străinătate 23.45 : Buletin pentru străinătate. DANCING BAR Şerban Vodă 16 GINA WERNER în ultimele romanţe spaniole JEAN MOSCOPOL | apreciatul discur­i. | ii TOBY 1! cântăreţ de jazz Orchestra compozitorului ELLY ROMAN i A apărut fi Nea Nae­f» de N. D. Cocea Cea mai desăvârşită operă a scriitorului. Aici talen­tul său de pamfletar se urneşte cu acela de pictor sati­ric iar tabloul zugăruit este unul de epocă. Editura ALCALAY Preţul Lei 70. Veniţi cu noi in Marea excursie La Istambul şi insulele Prinţilor dela 18—23 Mai Condusă de cunoscutul romancier N. D. Cocea înscrierile pentru «excursia cercului N. D. Cocea — se fac îa redacţia ziarului „Rampa”. Intrarea Zalomit No. 1 — zilnic între orele 12­1 a. m. şi 6 luni.—8 p. m. Se pot face înscrieri şi prin corespondenţă, pentru par­ticipanţii din provincie. Grabiţi-vă şi profitaţi de ulti­mele locuri. — Telefon 3.61.24.

Next