Rampa, iunie 1935 (Anul 18, nr. 5214-5236)
1935-06-01 / nr. 5214
LILIAN GISH REDIVIVA! Cine nu-şi aduce aminte de Lilian Gish, suava vedetă, care a fost răsfăţata lumii în vremea filmului mut. După introducerea cinematografului sonor, Lilian Gish, care n’a fost niciodată o artistă de teatru, s’a retras din studio. Se credea că marea stea şi-a încheiat cariera- Dealtfel aceasta a fost hotărîrea ei. Producătorii de filme din Hollywood n’au lăsat-o însă în pace și în cele din urmă au izbutit să o facă să accepte un rol într’un film. E vorba de „Moartea civila’, o dramă intensă, în care Lilian Gish își face debutul ca artistă vorbitoare Descoperită de marele regisor american Griffith, unul din pionierii Hollywoodului, i s’a dat un rol în ,,Intolerance”, „Orfelina” „Vijelia”, „Romola”, „Litera Stacojie” și altele au urmat, creiându-i faima mondială. Dar cel mai mare succes al „stelei” a fost „Sora Albă”, subiect care a fost apoi filmat din nou în epoca filmului sonor, cu Helen Hayes în rolul pe care îl creiase Lilian Gish. Faima pe care a câștigat-o Lilian Gish în rolul „Sorei Albe" întrece orice închipuire. Numeroase persoane, cari nici n’au văzut filmul, o cunosc pe Lilian Gish ca creatoarea rolului. Iată de ce reapariţia vedetei pe ecran va stârni senzaţie- „Moartea civilă” este un film dramatic, în care Lilian Gish are prilejul să desfăşurare întreaga gama a talentului ei. Filmul rulează actuamente pe ecranul cinematografului Select. NOUL FILM AL LUI FRANK BUCK Noul film al lui Frank Buck „Departe de civilizaţie”, care atrage actualmente la Capitol şi Roxy un public numeros, este desigur cel mai original film de junglă prezentat în actuala stagiune pe ecranele noastre- Frank Buck a explorat de data asta jungla malaeză, de unde s’a întors cu o pradă bogată zeci de animale sălbatice, capturate vii, pentru grădinile zoologice din America — şi un film de senzaţionale peripeţii. Noul program al cinematografelor Capitol şi Roxy e completat de o hilariantă comedie americană în două acte şi un jurnal Pathé- O NOUA PERECHE: DICK POWELL-IOSEPHINE HUTCHINSON „O fată iubește”, amuzantul film american care rulează actualmente la Trianon, lansează o nouă pereche, destinată să fie în curând, una din cele mai iubite ale ecranului american : Dick i Powell, simpaticul star cunoscut din numeroase producţii, şi Josephine Hutchinson, noua „descoperire” a Hollywoodului, formează un cuplu admirabil. Acţiunea antrenantă bogată în situaţi neprevăzute, ţine încordată atenţia publicului. „O fată iubeşte” este un spectacol agreabil, căruia publicul i-a făcut o frumoasă primire. Iată o chestiune care se dezbate de mult timp în ziarele americane şi franceze: Edison sau Léon Gaumont? Pentru lămurirea acestei chestiuni, redăm mai jos două articole din „Illustration” și din „Tribuna” din New York din anul 1910. Iată, mai întâi, articolul din „Tribuna” asupra rezultatului cercetărilor lui Edison. UNDE SE AFLA EDISON IN DECEMBRIE 1910? In cursul ultimelor cincisprezece ani, Edison a încercat de mai multe ori să-și realizeze proiectul său favorit, de mai multe ori el și-a întreupt studiile. Dar a reluat apoi cercetările. De curând a declarat că nu întrevede succesul definitiv într’un viitor imediatPentru a ajunge la rezultatul dorit, inventatorul trebue să rezolve două probleme: să perfecționeze fonograful astfel încât să poată reproduce fidel calităţile vocii şi ale muzicei şi să găsească un dispozitiv care sâ asigure o colaborare intimă între fonograf şi cinematograf. UNDE ERA LEON GAUMONT LA ACEIAŞI EPOCA Iată articolul din Illlustration care este un raport asupra unei şedinţe la Academia de Ştiinţe din Paris: Datele fundamentale ale problemei» pe care „Tribuna” le consideră greu de rezolvat sunt trei. Léon Gaumont trebuia deci să realizeze: 1. Sincronismul absolut al cinematografului, 2. înregistrarea suntelor la o distanță suficientă petnru a se Rampa PE ECRANELE NOASTRE Cine a inventat cinematograful sonor? putea înregistra în acelaş timpi că imaginile. Cântăreţul gestisi imaginile fără ca fonograful cula, acompaniând propria sa să se găseacă în câmpul obiectivoce. Cele două aparate trebuia vuluî. 3. Amplificarea sunetului- Sincronismul era relativ uşor de obţinut. Dar când e vorba de aparate separate de o mare distanţă, sincronismul e irealizabil. Necesitatea de a se plasa fonograful reproducător lângă ecran, în timp ce aparatul de proiecţie e la o mare distanţă, complică solidarizarea motoarelor. Pe de altă parte, la reproducere fonograful trebue să conserve o viteză egală ca la înregistrare. Trebuia deci să se facă ca mişcarea cinematografului să depindă de acea a fonografului. Printr’un sistem special de conexiune, Léon Gaumont a izbutit să dea celor două motoare care pun în mişcare fonograful şi aparatul de proiecţie o viteză riguros egală şi e suficient să te declanşeze electric pentru a le da plecarea simultană. înregistrarea fonografică la distanţă era mai dificilă decât realizarea sincronismului Până acum, sunetele unei orchestre se înregistrau la distanţă de câţiva metri, dar nu se putea obţine o bună înregistrare a vocii decât la o distanţă de cel mult cincisprezece centimetri. Din cauza imposibilităţii înregistrării sunetului la distanţă rezulta obligaţia de a se plasa fonograful între cinematograf şi subiectul de fotografiat, ceea ce era identic cu imposibilitatea de a se obține rezultatul căutat. Léon Gaumont rezolvase încă din 1903 problema sincronismului. El dădu acuma problemei o altă întorsătură. Inregistră întâi vocea și pe ur să fie apoi puse în mișcare simultan pentru a reproduce scena cântată. Gaumont izbuti să realizeze astfel o anumită concordanță, dar sistemul era extrem de delicat. După ce s’a încercat diferite metode, după ce s’au construit fonografe din mică deoarece metalul dădea un sunet detestabil, s’a izbuti să se realizeze amplificarea sunetului prin camere de rezonanţe întâi, prin aerul comprimat, apoi Léon Gaumont a perfecţionat diversele procedee, dar a preferat să păstreze secret sistemul său, depunând un plic închis la Academia de Ştiinţe. Rezultatul obţinut este cu totul remarcabil. După comunicarea făcută la Academie de fostul profesor al lui Gaumont, Carpentier, s’a văzut pe un ecran imaginea profesorului d. Arseval Peste câteva clipe, ilustrul academician cedă locul unui cocoş care lansă un cucuricu triumfător. Aceste fotografii vorbitoare dădea o senzaţie de viaţă prodigioasă, care va deveni completă în ziua în care îşi va adăuga culoarea. Dacă nu i se poate refuza lui Edison gloria de a fi inventat fonograful şi kinetoscopul, embrionul cinematografului, avem totuşi dreptul să considerăm cinematograful vorbitor ca o operă franceză. Primele proiecţiuni cinematografice au fost realizate de fraţii Lumiere şi, după 10 ani Léon Gaumont ne-a dat sincronismul cinematografului și al fonografului pe care Edison îl caută de cincisprezece ani. Dick Powell Louis dlasnier a transpus pe ecran piesa lui Marcel Pagnol „Topaze“ Marcel Pagnol, celebrul scriitor francez, îşi datorează reputaţia mondială amuzantei piese de teatru „Topaze”, în care descrie cu un realism necruţător moravurile timpurilor noastre. Piesa a fost reprezentată pe toate scenele lumii cu un mare succes, ceea ce a determinat filmarea ei. Regisorul Louis Gasnier a transpus pe ecran piesa cu: Louis Jouvet, Pauley, Edwige Feuillere, Simone Heliard, Marcel Valle şi alţii. Louis Jouvet, care a creiat pe scenă personagiul lui Topaze, încarnează şi pe ecran pe faimosul erou al lui Pangei. Topaze, precum se ştie, este un modest profesor, care în urma unor împrejurări fatale, ajunge omul de paie al unui consilier comunal. Pauley interpretează peacesta din urmă- întrebuinţând numele prea cinstitului profesor Topaze, deschide o agenţie de comerţ şi între altele, furnizează primăriei măturătoarele automobile ,,sistem Topaze”, după ce a asigurat votarea unui important credit pentru aceste vehicule. Afacerea vespasienei pe care o instalează în faţa „Berăriei Elveţiene” şi care apoi este mutată în urma demersului — desigur nu dezinteresat— al „inginiului’’ Topaze, este clasică. Vespasiana face ocolul sectorului şi aduce venituri importante consilierului comunal- „Vespasiana cu roate” va rămâne veşnic pentru a ilustra traficul de influenţă şi afacerile politicianilor. Topaze, atras în cursă de frumoasa Suzy, amanta consilierului comunal, nu mai are energia de a reacţiona. Sub privirile fascinente ale ispititoarei Suzy semnează totul şi spre mirarea bietului dascăl, în loc să primească pedeapsa pentru manoperile sale, primeşte Palmele Academiei din partea Ministerului Instrucţiunii, răsplata pe care în zadar o aşteptase zece ani de muncă cinstită şi devotată. Dar Topaze nu este un prost, el îşi dă seama că viaţa este altfel decât şi-o închipuise şi după câteva luni de practică alături de consilier, îşi întrece patronul, pune stăpânire pe agenţie şi pe amanta acestuia. Filmul este admirabil realizat de Louis Gasnier. Talentul lui Jouvet, comicul irezistibl al grasului Pauley, un tip de consilier comunal caracteristic se complectează admirabil cu frumuseţea Edwigei Feuillere, care interpretează pe eleganta Suzy, prietena consilierului și protectoarea lui Topaze. Cei cari au văzut piesa vor revedea cu deosebită plăcere pe ecran eroul lui Marcel Pagnol, cu atât mai mult cu cât Jouvet este oratorul personagiului. Savoarea pe care o are Topaze, în limba franceză, cu interpreţi francezi, e inegalabilă şi intraductibilă. Cei cari, n’au văzut piesa, îşi vor cor pleot golul din minte, căci „Topaze”, personagiul clasic al zilelor noastre, trebuie să fie cunoscut de oricine. Marcel Pagnol Normandie“ 99 I. C Bernard a realizat pe bordul noului transatlantic „Normandie” un film documentar asupra acestei creaţii uriaşe a technicei franceze. Premiera acestui film a avut loc chiar în sala de cinematograf a vaporului, în prezenţa preşedintelui Lebrun. RAMPA Din culisele studiourilor SÂNI GOI Valul de pudoare (care nu mai e, de altfel, un val, ci o adevărată inundaţie) a modificat stilul filmelor de music-hall la Hollywood Cenzorii veghează şi producătorii consideră că e inutil să mai turneze tablouri care vor fi apoi tăiate. S’a sfârşit cu voile-ul transparent, cu dantelele negre şi efectele îndrăzneţe. Nu e oare momentul să se ceară domnişoarelor bine făcute, dar foarte ipocrite, să-şi arate sânii de care ar trebui să fie mândre? Pentru versiunea franceză a filmului „Folis-Bergère”, Maurice Chevalier Şi Marcel Achard trebuiră să explice că parizienii nu înţeleg music-hall-ul fără sâni goi... dar nici una din frumoasele chorus-girl nu acceptă să apară fără soutien. Darryl Zanuck însuşi (producătorul!) nu obţinu nimic de la ele- Atunci el angaja modele de pictori, dar era greu să fie învăţate să danseze, astfel aceste fete nu pot fi văzute decât în culise, alături de dansatoarele decent îmbrăcate. „PASUL GÂNDACULUI” înainte de a atinge perfecţia pe care am remarcat-o în „Divorţul vesel”, celebrul dansator Fred Astaire a muncit mult şi a urmat un curs zilnic In timpul unui exerciţiu Fred observă un gândac în coltul camerei. O figură antrenându-1 spre acest colt, Fred văzu că ar fi fost silit să calce gândacul şi spre a evita acest lucru făcu un salt brusc alături. Se crezu că e un pas nou şi asistenta îl aplaudă. Fred Astaire boteză această figură coregrafică „pasul gândacului”. CURIOZITĂŢI... CHINEZE Pentru a turna un film asupra Chinei, regisorul Robert Florey şi asistenţii săi plecară la Peking. Dar aci se găsi în faţa unor dificultăţi insurmontabile. Fotografierea străzilor era interzisă- o autorizaţie pe cale diplomatică cerea mult timp. Operatorii au luat hotărîrea să se servească de aparate mici, discrete. In timp ce operatorii filmau, Florey se ocupa de poliţie, care se pare că descoperise trucul- A fost arestat de două ori. Ceea ce l-a uimit însă, a fost fuga bătrânilor chinezi din faţa aparatului. Ei spuneau că cine îşi lasă portretul pe pământ nu va duce o viaţă fericită pe lumea cealaltă. FLORIDA ŞI CALIFORNIA Se ştie că autorităţile din Hollywood dornice să-şi mărească veniturile intenţionează să pună noui impozite şi taxe pe cinematograf. Proteste vehemente au făcut să se abandoneze pentru câtva timp acest proiect. Dar, trebue să existe o primejdie, căci s’a aflat că Joe Schenck a făcut o plimbare în Florida unde a cumpărat un teren de 500.000 de dolari. Se spune că pe acest teren vor fi construite studiourile companiei Uunted Artists. Decadenta Hollywoodului, ce film fantastic. | Maurice Chevalier tiilur ■MNNiiMi Charles Boyer Tatăl lui Robert Lyneu s’a sinucis din cauza mizeriei Zilele trecutes’a sinucis la Paris, aruncându-se de la al cincilea etaj, pictorul Robert Lyneu, un artist apreciat care expus la salonul independenţilor o serie de pânze frumoase. Pictorul Lyneu era tatăl micului actor Robert Lyneu, pe care îl cunoaştem din „Roşcovanul”. Micul Lynen a mai jucat şi în alte filme. Pictorul Lyneu l-a ales de multe ori ca model pentru tablourile sale pe fiul său. Se crede că motivul acestei drame este mizeria. BOU DARUL, CARE PLACE ÎNTOT- DEAUNA... Nu căutaţi . . . Oferiţi-i parfumurile Bourjois, şi EA va fi încântată. MO A' PARTUM SOIR DE PARIS PP.MNISMPS DE PARIS Veţi putea astfel face an cadou distins, la preţul de... Lei 60 — 400* PARFUM® Creatorul fardurilor pastel, al parfumurilor fa on Parfum şi ” Soir de Paris Cel mai actual volum die călătorie este ARISI i nunii Titan Romano Cu numeroase clişee şi planşe pe hârtie velină 75 LEI ne DQDcnonc onnaann notioc n na c: n n r. űtiana Charles Laughton va fi ,Cyrano de Bergerac“ ’ Charles Laughton va turna la Londra „Cyrano de Bergerac după piesa lui Edmond Rostand Scenariul va fi scris de Lajos Biro și Arthur Wimperis. Rolul Roxanei va fi interpretat de Penelope Dudley Ward. Un film chinez la Paris La Paris va fi prezentat în curând un film chinez. Presa așteaptă cu nerăbdare acest eveniment care va revela Europei industria cinematografică chineză. bmmbbhbbmmbhbbbwhbbbbmhki A apărut Arhanghelul cu aripi de ceară (viaţa de flacără şi moartea de zăpadă a prinţului Operetei) Roman de Victor Eftimiu Citiţi azi Pasionantul roman istoric FEMEI... CĂLÂI... is 53 w . Romanul celei mai formidabile răsturnări din secolul al 20-lea. In colecţia de 12 LEI (260 pagini) . ROMANELE CAPTIVANTE ti La chioşcari, la librari, în gări Hollywoodul a răpit o altă stea de pe Broadway Hollywoodul, molochul nesătul al cinematografiei mondiale, înghite toatecelebrităţile Broadwayului. Capitala filmului, în iureşul ei vijelios, nu are timp pentru a creia vedete. Ele sunt luate gata formate de pe scenele de operetă, revistă şi comedie muzicală. Hollywoodul este spaima Broadwayului. Monstrul nu îşi poate piotoli niciodată pofta, îşi întinde tentaculele până la New-York şi îndată ce o artistă e sărbătorită de public, o răpeşte-Aşa s-a întâmplat şi cu Ann Sothern, cea mai nouă senzaţie a comediei muzicale americane. Ann Sothern fusese de mult la Hollywood, dar pe atunci nefiind DANCING BAR t oseaua isseleff M GINA WERNER în ultimele romanțe spaniole JEAN MOSCOPOL apreciatul diseur TOBY cântăreţ de jazz ELLY ROMAN Orchestra compozitorului încă cunoscută, nu i s’a dat nici uri rol. A debutat pe Broadway ca simplă coristă. Florenz Ziegfield, regretatul om de teatru, a avut-o în trupa sa. De-atunci a început să se ridice și când a devenit idolul Broadway-ului, Hollywoodul a pus stăpânire pe dânsa.. ■ I Povestea ascensiunei blondei Ann Sothern nu se deosebeşte cu nimic de celelalte fabule tradiţionale ale Hollywoodului. Când s’a proectat realizarea filmului „Let’s Fall in Love“, nu s’a putut găsi în tot Hollywoodul o artistă potrivită pentru rolul dificil al „Sigridei Lund“, eroina filmului. Prin urmare, ochii au fost îndreptaţi spre Broadway. Caracteristicele rolului erau categorice : fata trebuia să fie frumoasă, blondă şi seducătoare ; trebuia să ştie să cânte şi — ceea ce era foarte important — trebuia să vorbească engleza cu un accent suedez convingător. In mintea regisorului ce desenă chipul unei tinere vedete blonde pe care o admirase într’o piesă de teatru, la „Music Box“ din NewYork. Telefoanele intrară în acţiune pe linia Hollywood — Newport şi în cele din urmă Ann Sothern primi o telegramă care îi confirmă definitiv angajamentul. Când se afla că Ann Sothern este de origină suedeză, contractul fu semnat fără a se mai face alte formalităţi. „Let’s Fall in Love“ este primul film al Annei Sothern. Subiectul prezintă o oarecare asemănare cu propria viaţă a artistei. Este vorba de un producător de filme, care cutreeră America în căutarea unei artiste care vorbeşte cu accent suedez. După cum se vede, acţiunea ce petrece în mediul fascinant al studiourilor Distribuţia cuprinde o pleiadă de artişti excelenţi. Ann Sothern este secondată de Edmund Lowe, de Miriam Jorda, Gregory Ratoff şi de fascinanta Tala Birell, vedeta de origine românească. Compania americană Fox va fuziona cu compania engleză Gaumont British? Intre directorii firmei Fox şi fraţii Ostrer au loc tratative pentru cesiunea acţiunilor Gaumont British pe care le posedă fraţii Osterer Aceştia au cerut la început zece milioane de dolari, dar astăzi sunt dispuşi să cedeze acţiunile lor pentru şapte milioane jumătate. Fox îşi menţine însă oferta de 5 milioane. Compania Fox posedă până acum 49 la sută , din totalulacţiunilor Gaumont-British şi preşedintele ei, Sidney R. Kent, face parte din consiliul de administraţie al marei firme britanice. Cercurile engleze și americane sunt viu preocupate de o eventuală fuziune între Fox și Gaumont British. , , i U , a „Dimineaţa roşie“ cu Steffi Duna Stefii Duna, vedeta „Cucarachei”, apare pentru prima oară într’un film de lung metraj, în „Dimineaţa roşie”.