Rampa, ianuarie 1936 (Anul 19, nr. 5390-5413)

1936-01-01 / nr. 5390

Un cadou care se va bucura de cea mai buna primire este un aparat SHELLGAS» B. Cadoul pe care îl veti face şi Dvs. Deliri şi informaţiuni: „SHELLGAS" Bucureşti, Calea Victoriei No. 51 „I T AR" Ploett", Pal. B-cei Comerciale Rampa Film BERINOF & ANGELINE FORMIDABILUL DUET DE DA'S DE EA HOXY-THEATER NEW-YOKU AVÍLL.A and NILLE Ide ea xkand.caeino el-iîpllko RIO DE JANEIRO LOS FLAMENCOS CELEBRUL TRIO YOQAL EMELYN NOVELLY EXTRANSATOARE CLASICA LUANA dansuri acrobatice | PROGRAMUL COMPLECTAT SI CU ALTE ATRACTIUNI JAZZ HILL-BILLIES-BAND COLORADO DISEUR EUGEN WALTON [ In fiecare Duminică şi Sărbători legale Ceaiuri Dansante De la 5—8 p. m. cu întregul program Viitoarele premiere „Ultimele zile ale oraşului Pompe!“ Ziarele americane simt plinele elogii la adresa noului film al lui Merian C. Cooper „Ultimele zile ale oraşului Pompei”. Se scriu despre acest film lucruri extraordinare. Este, după cât se pare una din cele mai impresionante reconstituiri istorice, din câte s’au încercat vreodată la Hollywood, Pompei era unul din cele mai glorioase oraşe ale imperiului roman. totuşi, timp de cincisprezece secole după groaznica erupţie care era distrus, Pompeii au fost uitaţi, de parcă nici i-ar fi existat vreodată. Apoi, în 1600, cu prilejul săpăturilor dela Neapole, au fost descoperite şi ruinele Pompeiilor. Arheologii s’au străduit, de atunci să reconstitue gloriosul oraş şi au izbutit, în adevăr, să dea lumii o imagine aproape completă a Pompeiului de altă dată. Pe baza acestor detalii istorice, viaţa Pompeiului a fost reconstituit pe ecran cu autenticitate, de către un grup de experţi sub direcţia lui Merian C. Cooper. ■ Marele cineast a fost dealtfel, la faţa locului şi a studiat timp de o luna, cu întreg statul său major, ruinele Pompeiului. Au fost construitei în studio câteva din clădirile principale ale Pompeiului. Una este templul lui Jupiter din Forum. Alta este palatul lui Marcus, eroul filmului. Şi cea mai impresionantă,, desigur, este arena gigantică, în care prizonierii erau sfâşiaţi de animale sălbatecii. Aceste monumente ale splendorii păgâne sunt apoi distruse, când începe cutremurul şi erupţia Vesuviurii. După câte citim în ziarele aericane, aceste scene finale reprezintă culmi încă neatinse de tehnica cinematografică. 1. Sunt scene de panică imense, eu nu s’au văzut încă pe ecran.. Filmul are însă numeroase alte puncte de atracţie-, astfel,- în primul rând, tema însăşi: lupta omului împotriva barbariei, împotriva neomeniei. Interpretarea, cu totul remarcabilă, cuprinde, o serie de, mari actori ai teatrului și cinematografului american. Cu ocazia premierei new-Yorkeze, producătorul Merian C. Cooper a dat un interview din care cităm: „Realizând „Ultimele zile ale oraşului Pompei”, am vrut sa oferim publicului un spectacol dramatic bogat. Am încercat sa producem un film care, în afară de grandoarea sa sălbatecă, să aducă lumii o solie de pace”. Coolper a însărcinat cu realizarea filmului pe prietenul său Ernest B. Schoedsaek, vechiul său colaborator cu care a turnat, pe vremuri „Chang”, iar recent, „King Kong”. Pentru interpretarea acestei producţii au fost aleşi câţiva netoţi ca reputaţie din teatrul american. Preston Foster, un tânăr actor care se bucură, în America, de o mare reputaţie, apare în rolul lui Marcus. Helen Mack, o nouăsteluţă", este Lucia, o sclavă.. Basil Rath- Ixme, mare actor englez care a interpretat rolul lui Karenin din „Anna Karenina”, apare aci , în rolul lui Pontius Pilat. John Wood, Alan Hale, David Holt, Louis Calhern, Gloria Stea Dorothy Wilson, Frank Conroy, Helen Freeman. Jack Mulhall, Margaret Me Wade. Murray Kin noli, Edward van Sloan compun bogatul ansamblu al acestui film. „Ultimele zile ale , oraşului Pompei” va fi prezentat la Capitol şi Rosy în programul de Anul Nou. „La Calul bălan“ Glorioasa opereta a lui Ralph Benatzky, marele succes teatral a fost, în fine, transpus pe ecran. Grandiosul spectacol montat de Erick Charrell la Berlin, Paris, Londra şi Viena şi pe care l-am văzut şi noi la Tănase, va fi aboinci admirat pe ecran, în înscenarea cunoscutului Carl Lamac. Interpretarea versiunii cinematografice a acestei operete celebre reuneste vedete reputate ele la teatrele vieneze: Christi Mardayu, blonda stea de opereta, Hermann "Chimis. .cy"fratal comedian, Theo längen, un comic irezistibil, Fritz Waldemar, Marianne Tainor. In versiunea filmata a „Calului bălan” sunt introduse și câteva melodii noui compuse special de Ralph Benatzky. Filmul va rula pe ecranul Trianon-ului. Herman Thimig „Casta Diva" Cinematograful Scala va prezenta în programul viitor una din cele mai mari producţii ale studiourilor europene . „Casta Diva”, magnifica realizare a lui Carmine Gallone, cu Martha JEggerth şi Phillip Holmes in rolurile principale. „Casta Diva” este un film din viaţa compozitorului Vincenzo Bellini. Scenariul ne povesteşte două din cele mai frumoase episoade viaţa acestui mare artist. Vincenzo Bellini, sărbătoritul compozitor italian, eroul muzical din primă jumătate a secolului al 19-lea, a murit în culmea gloriei, la vârsta de 34 de ani. Femeile au jucat un rol important în viața sa. La vârsta de 24 ani, Vincenzo a iubit-o pe Maddalena Fumaroli. Ei i-a dedicat cântecul „Costa Diva ” care, introdus mai târziu în opera sa „Norma”, a decis succesul Phillip Holmes joacă rolul nemuritorului compozitor. Martha Eggerth reapare în rolul Maddalenei. ■ Celelalte personagii din film sunt Rossini, Paganini, marea cântăreață Giuditta Pasta, care au RAMPA, 1 mmmm Tu rnnn jucat roluri decisive în cariera cătoarele melodii ale lui Bellini Ini Bellini.“ Acţiunea se petrece a Neapole Filmul e acompaniat de ferme îşi la Milano Un succes imens obţine la Arpa ultimul film al delicioasei Shirley Temple „Singură pe lume”. Este povestea duioasă, plină de întâmplări comice şi dramatice, a unei mici orfane. Shirley Temple e, din nou, fernecătoare. Alături de ea apare James Dunn, simpaticul actor care i-afost partener în ,,Parada veseliei” şi „Aventurile unei fetiţe”. ..Singură pe lume“ lărgeşte cercul numeroşilor admiratori ai micei Shirley, un mare succes Singură pe lume'* cu Shirley Temple wmmmmmmmmmm Edwige Feinillere O actriţă &amp careia-i plac călătoriile, cărţile, sănătatea, amorul şi viţa E foarte puţin cunoscută. Nu face însă nimic pentru a deveni celebră- Ea nu merge la premierele de teatru sau de Cinema şi nici la gale de box sau matchuri de foot-ball. Ea nu ia nici un aperitiv la marile restaurante, nu participă la concursurile de eleganţă, nu concurează niciodată la premiul pentru cel mai frumos maillot, cea mai originală pălărie sau cel mai fotogenic surâs. Ea nu face confidenţe ziariştilor. Ar fi să ne întrebăm dacă e cu adevărat o vedetă de cinematograf. Şi totuşi e!„. ■ Trăeşte ostentativ. Dar nu pentru a poza- Ea nu suferă de snobism. Ea este aşa. Foarte puţin sociabilă, cam sălbatecă, îndră-, gostită de linişte şi intimitate, pasionată de călătorii. Seara joacă teatru- După amiază turnează. Orele care-i rămân pentru distracţie te păstrează cu egoism. Ea spune: — „Nu suport maşina. N’am făcut niciodată altceva decât am vrut eu. Cred că perseverenţa individului, apărarea necesităţii sale, sunt necesităţi!. Nu trebue să credeţi că sunt un monstru- Suport foarte uşor pe ceilalţi. Dar nu rătăciţi în mijlocul mulţimii. Ci în doi. Atunci ne putem cunoaşte şi ne putem, apropia uinul altuia”. Când nu este legata de un contract, când are câteva zile libere ea pleacă. Cu trenul. _— „Nu suport trăsura. N’am s o întrebuinţez niciodată- Conduc foarte rău. Urc pe trotoare, pe felinare şi chiar pe... pietoni”. Eri, ea era la Pau. Mâine va face lungi plimbări în Burgundia. Ea, călătoreşte, cea mai mare parte a timpului fără să ştie precis unde este. Rouen?. Ha,vre?„. Bruxelles?. Lyon?... Nisa?... Roma?.. Află în ultimul minut. Ce importanţă are. Principalul este plecarea, dispariţia— „Simt o mare nevoe de aer, de schimbare, de peisagiu rustic, de privelişti noui. ■ Explicaţia e simplă- Naşterea sa nu este oare fructul unui melange de rase? Primul său voiaj?.. Unirea sângelui latin, adus de tatăl său cu sângele alsacian al mamei sale. Ea s’a născut, în , timpul unei călătorii, la Vescal. I.A împărţit copilăria între Franţa, Italia, Austriaşi Elveţia. Nu se putea să nu păstreze o frenezie ambulatorie. Căsătoria unui catolic italian cu o luterană a dat o ciudata fetiţă, cu păr de foc, cu pomeţii puţin eşiţi, cu ochii bundaţi de tânără mongola, cu un corp de fecioară prerafaelică, şi cu un mistic personal. O mică fetiţă curioasă şi sălbatecă, care nu suferea să fie îmbrăţişată de părinţi, care adora dispariţiile (prima oară la 3 ani) care,mergea la şcoală când vroia, care se amuza să se travestească şi căreia la 7 ani îi pacea să joace teatru cu colegele sale. După ce şi-a treminat studiile la liceul din Dijon, ea se decide să face teatru. Proteste teribile, cum era de aşteptat, din partea părinţilor. Soseşte pentru prima oară la Paris, decisă să se descurce singură. Se prezintă la conservator şi cum ţine neapărat să fie primită concurează la comedie şi canto. E admisă în ambele clase. După patru luni abandonează clasa de canto pentru a se consacra celei de comedie. Lucrează sub părinteasca supraveghere a lui Raphael Durles, faţă de care păstrează o veşnică recunoştinţă, apoi sub aceea a lui Leroi. Ea ese din Conservator la sfârşitul celor trei ani. N’a fost îndemnată, în ultimul moment, să concureze în subretele din repertoriu?... : N’am să uit niciodată ultimul său concurs. Cred că în amintirea zilei când Edwige Feuillere a părăsit în faţa mea rezerva sa obişnuită. De atunci datează admiraţia mea şi prietenia noastră. Timp de două ore, într’o căldură sufocantă, am ascultat o sumedenie de eleve, temperamente superioare ce se năşteau şi embrioane de calitate. Veni la rând o tânără fată. Un miracol se produse imediat. N’am mai luat parte la un concurs de eleve ci ateaptam la o adevărată scenă teatrală. Un mister de transfiguraţie dramatică avu loc. Un instinct formidabil al scenei, o preciziune uimitoare în joc, un simţ al privirei şi tăcerii, o seducţiune irezistibilă, o eleganţă sobră şi calculată, toate acestea făcură să se atribuie cu entuziasm, pentru o scenă din „La Parisien, ne” premiul întâi la comedie domnişoarei Edwige Caroline Cunati (numele cu care era anunţată în program). Apoi Edwige Cunati deveni Cora Lyn iar mai târziu Edwige Feuillere. •Intră la Comedia Franceză, unde a jucat ■ doui ani, a trecut pe Boulevard, și a început să și filmeze, succesiv- Le Cordon bleu, Monsieur Albert, La petite Femme dans la train, Toi que j’adore, Golgotha, Barcarola, Stradivarius, La Route heurese, Lucreţia Borgia şi Banii,după Zola. Zilele trecute spunea: ,,Mi s’au dat până acum roluri puţin comode. In special roluri de vamp- Sau rolurile unor femei ale căror acte sunt totdeauna condiţionate de evenimente... Aşi vrea însă să interpretez personagii clarvăzătoare. Clarvăzătoare în rău, ca şi în fericire, ca şi în acţiuni. Acum mi-am regăsit echilibrul şi ştiu ce-mi place... Iubesc intimitatea, lucrurile frumoase, dragostea, iubesc în sfârşit viaţa”. Cum să nu fie deci fericită, a.ceasta fetiţă cu păr de coc cu trăsături asiatice, care venită să se piardă în imensul Paris, și-a găsit echilibrul, fericirea și celebritatea. * „Temperamental“ Cel mai teribil lucru carea se poate spune despre, un „star” e să afirmi că e „temperamental ” Jeanette MacDonald este probabil, în clipa de faţă, cea mai „temperamentală” dintre actriţe. Ea a pierdut, deunăzi, un rol din cauza temperamentului ei( regisorul care trebuia să pună în scenă un mare film pentru care Jeanette MacDonald fusese angajată, a refuzat să turneze când a aflat cine va fi vedeta filmului, căci această delicioasă artistă este reputată ca foarte greu de regisat. Sosită la Hollywood drăguţă, dulce, însă teribil de ambiţioasă, se află repede că în bătălia vieţii crea să aibă în toate şi întotdeauna dreptate. De aci, în afară de surâsul ei cuceritor, caracterul ei a fost determinat. Ceea ce înseamnă o reuşită ini moasă. . . Calul englez Societatea culturala Anelo-Roming de sub .jvresadințâa pjrtîi -Éketem Titulescu, va avea balul anual în eara de Ianuarie, la Athenée Palace. Noul nostru ‘ * atasae amijolitic GALERIESICLAFIYEIE reţineţi din nun mese in COLORADO pentru REVELION iiliillllllllillll liiiüüiili íiüyHHÍ!!Kill]lüliyi>!llli!!iU!Dllll!l!j|!!ll!!!!lll!IlllllU[l!I Peste câteva zile apare : Calaoza Mamelor Cum sä hrănim sugarul sănătos și bolnav ===== de Dr. M. B r e z i s cu prefaţa d. Prof. Dr. Mezincescu Un manual cu sfaturi şi îndrumări practice pentru folosul mamelor sau al - - - viioarelor mame - - -’n depozit la „Cartea Românească” LU® Ml numai la localul wCHINEZESC — Pasagiu! Comedia — PREŢURI OBIŞNUITE; COLORADO MUSIC-HALL DANCING-BAR Bursei 3. Telefon 4-41-32 Prezintă un program sânzaţional pe luna Decembrie Cadoul original de sărbători: Parfumul JEANNE LANVIN Darul preferat de toate femeile Esenţele Parfumului LAN VIN sunt incomparabile. Nouile creaţii Jeanne LAN VIN: RUMEUR SCANDAL ARP EGE D: vânzare la principalele parfumerii ţi la raionul de parfumerie ale marilor magazine program ESTE MAREA SENZAŢIE A BUCUREŞTIULUI CELE MAI FRUMOASE NUMERE DE ATRACŢIUNE „Localul Chinezesc’ Pas. Comedia ORCH-—JAZZ SCHONFELD «JHR Anunţă distinse sale clientele cu ocazia Reveillonului debutul celei mai cunoscute şi are date vedete ale Occidentului Hanna Palmero Angajată într’un lung turneu Ia*tercontinental face un mare sacrlficiu oprindu-se pentru scurtă vreme printre noi MARINA PALMERO şi-a cucerit gloria nu numai prin eleganţa şi frumuseţea specifică rasei spanole ci şi prin farmecul roman.,ţelor şi dansurilor ei originale- MARINA PALMERO va fi deci clou-ul carnavalului Orchestra compozitorului ELLY ROMAN cel mai intim local de întâlnire al lumei selecte. Unimsaitatea lui „Chariot“ __ Se cunoaşte aversiunea lui Charlie Chaplin pentru filmul vorbitor, şi se ştie deasemeni că nici în ultimul său film „Timpuri Noui“, el nu vorbeşte. Relativ la asta răposatul Will Rogers spunea: Dacă Chariot ar vorbi, milioane de admiratori vor fi deziluzionaţi Fiecare cetăţean al fiecărei naţiuni recunoaşte în Chaplin pe unul din ai săi şi nncepe că ar putea vorbi altă limbă decât a sa. UrCAtlUIHi perfection w&sissiv Viaţa mondenă DEJUN în cochetul apartament al d-nei şi d-lui Charl Mitilnem ministru plenipotenţiar a avut loc un dejun la care au luat parte: d-na Eugen Hauenschield, soţia ministrului Austriei la Bucureşti, d. dr. Iustin de Montalvao, ministrul Portugaliei. Marele Comnisar al Curţii regale şi d-na Nicolae Drossu, d-na şi d. Emil ZarîfopoL consilier delegaţiune, d-na şi d. Ştefan Marcovicîi directorul soc. de asigurare francoromână, d. Radu I. Florescu, d-na Marthe Charles Mjtilineu ■ Lumea oficiala: D. Eugen Hauenschield ministru Austriei, s’a întors ori în Capitală. Domnia sa a luat parte la vânătoarea din munţii Gurghiului. D. Jean Paul Boncour a fost numit secretar de ambasada pe lângă legaţiunea Franţei din Bucureşti. D. Bagher Varasteh a fost numit secretar al legaţiunii Iranului din Bucureşti. La d-na şi d. Sabienno Salgado dos Santos însărcinatul de afaceri al Braziliei, în saloanele legațiunii din Bulevardul Vintilă Bratiana, a avut loc un dejun- Reţineţi din timp mese l\BARMEBB mPENTRU.I »B m mm.