Rampa, ianuarie 1937 (Anul 20, nr. 5691-5715)
1937-01-01 / nr. 5691
RAMPAI V 1 Programul de azi al spectacolelor Capitalei Distribuţiile şi subiectele tuturor pieselor, filmelor şi spectacolelor OPERA ROM A NI A Piaţa Walter Mărăcineanu Telefon 4-11.32 Orele 8.30 BOEMA Operă in 4 acte de Giacosa şi Ileca muzica de Puccini DISTRIBUŢIA : Rodolio Mai cella Schanuard Coline Benoit, Alcindoro Mimi Musette Dinu Bădescu Şerban Tassiah Ion Manolescu George Folescu Gh. Oprişan Valentina Creţoiu Dora Massini Cond. muzicală . E. Massini E o adaptare dramatică, a romanului. Scene din viaţa de boem a lui Henri Murger. Viaţa boemă de pe la 1840 la Paris e deschisă ,în chip romantic şi idealizată sentimental. Poetul Rudolf s’a îndrăgostit de o lucrătoare Mimi care în cele din urmă moare răpusă de ftizie. In acea casă însă se fac afaceri înjghebate pe seama statului. El asistă cu surprindere la această goană după îmbogăţire. El însă nu poate rămâne în umbră. Se amestecă sarcastic în toate. El inspiră şi simpatia d-nei Bănescu. Ea e gata să-i cadă în braţe, dar el primeşte o înştiinţare că a fost numit suplinitor. El pleacă, urmat de Anica, fata din casă, ziu seara la spital, unde ţine şi locul de director al institutului. El se vede frustat de acest loc pe care l-a deţinut provizoriu timp de trei ani , prin numirea unei rude a unui ministru. Obosit de muncă şi amărît pentru nedreptatea ce i s’a făcut, el vine acasă să se odihnească. A uitat însă că este ziua de naştere a nevestei sale. Aceasta este în plină petrecere. Casa e plină de musafiri, cari beau, cântă şi flirtează. Fiţi Har and Romeo Lăzărescu Sylvia Fulda Niculescu-Buzău Petre Pătraşcu Geo Mdtcan C. Hociung Iliescu Angela Mateescu Marga Hagiescu N. Velcuiescu I. Dragomirescu Roland tie Jassy Petre Ionescu I. Brădescu Ady Bebe Lasen Eleonora Chiţu Nae Jurubiţă Sebastian Crudu George Timotei Antonie Băbneţu Dumitru Covaci Catinca Vasilica Vulpeş Cocoş Cristache Florian Mitroiu Georgescu-Băţ Regia: Sică Alexandrescu Emanoil Călugărul Judecător de instrucţie la Iaşi Viaţa lui este consacrată legii şi aplicăm ei, rămânând indiferent la tot ce se petrece dincolo de cabinetul de instrucţie. A pornit împotriva tuturor „delictelor": femei, joc de cărţi, alcool, intâmplarea li aduce in cabinetul de instrucţie pe Otilia DumitrescuRoşioru, venită să depună o plângere pentru furtul, unei broşe. Otilia e o femeie frumoasă, o apariţie picantă, la vederea căreia, austerul judecător de instrucţie vrăjit, devine subit de o gentileţe exagerată. Cănd află că dânsa are un soţ care o neglijează şi că va pleca singura la Sinaia, Emanoil Călugăru pleacă pe urmele femeii care l-a fermecat. Otilia locuiește la Sinaia în pensiunea „Traviată’’. Actea este anturată de o serie de personagii intre care junele Bébé, care la un moment dat încearcă s’o sărute. Călugăru in dorința de a o salva se dă drept soţul Otiliei... Din acel moment, nu curcăturile se ţin lanţ... Emanoil Călugăru săvârşeşte o serie de delicte Acţiunea complicându-se prin sosirea adevăratului soţ al Otiliei, Emanoil Călugăru se vede nevoit să mintă, să iscălească un fals, să piardă la jocul de cărţi banii altuia, totul culminând cu un duel. Călugăru fuge servindu-se de o maşină străină. Intre timp insă, el a fost avansat preşedinte la Tribunalul Ploieşti, unde se pomeneşte cu reclamaţiile istorite din propriile lui isprăvi. Iată deci auto-acuzat silit să-şi aplice... legea.. TEATRUL CĂRĂBUŞ TEATRUL EFORIA (VOX) B-dul Elisabeta Director C. Tănase Telefon 355.03 Director: C. TANASE Orele 3 și 9 seara VOX... POPULI, VOX... TANASE! Revistă în 2 acte (50 tablouri) de N. Kiriţescu C. Tănase, Meşterul Mitică, Matache, Owens, Jim, Shirley Temple, Mitake, Mirondel. Al. Glugaru: Tase, Aldea, Mitache, Bran, Ghiță. N. Roman: Obsedatul, Rică, Un alergător, M-me Vâsmoc, Lică, Stan, Mirondonel. M. Balaban: Mefisto, Marele maestru, Ric, Paul Muni. I. Dinescu: Crainic, Georgel, Gică, Greta Garbo, Costache. I. Trestian: Diavolul, Năstase, Dir general, Mister Godbye, Stanciu. 1. Puican: Un săritor, El, Tică, Al doilea amorezat. Fred Donald: Mefistolius, Fumăto ral, Fred Astaire. Olga Solomoneanu: Mitzi, Margoton, Cupa, Jeanette MacDonald. Maud Mary: Anonima, îndrăgostita, A doua vestitoare, Visătoarea, Moly Renee Annie, La „Passionăriţa’’, Conştiinţa, Miss Rokfort, Euxedia, Liana Mihăilescu, Miţuko, Prima vestitoare, Doly, Ea, Zamfirica, şi C. Botez, Gr. Obertaş, Stela Popescu, I. Stoenoiu, Annie Şerban, Silvette şi Coca Grigorescu, Vivette Popescu, Elena Burmaz, Tanţi Dinescu Marg. Gheorghiu, surorile Alexandrescu, Mya Gonţescu, etc. Trio Daresco, Boris Kniaseff. Coregrafia: Bob Gray. Muzica: G. Dendrino. Direcţia de scenă: N. Kiriţescu. TEATRUL ALHAMBRAEXCELSIOR Strada Sf. Dumitra 2 Telefon 4-12.86 Directori: N. Constantinescu şi N. Vlădoianu Orele 3 şi 9 seara MAREA DUCESA DE ALHAMBRA Operetă-revistă în 2 acte (52 tablouri) de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Muzica de Ion Vasilescu Mya Apostolescu Turlica Lisette Verea Ministrul de Finanţe Virginica Popescu Vulivanda El. Body Vicontesa Esmeralda Annie Siomin Dansatoarea Carmen Tăutu D-ra Oja-Oja Lulu Popescu Yvonne Viorica Constantinescu Carmina Ţuchi Iliescu Melania Magda Magureanu Neila Mimi Deleanu Şefa de cabinet Irina Fratiţa Musidora Grazzieta Radulescu C sa Cunigunda Adina Stumbea Vicontesa Geralds Sya Ferechide Marie Jeanne Const. Toneanu Prim-ministrul Totos J. Tomici N. Gardescu R. Rang Piu Miroinescu Dr. Antoniu M. Lorenz C. Calmusky M. Dascov A. Ferrat Costel Berty Traian Petruţ Sandu Andrei Contele Alexandru Ministrul Poliţiei Şambelanul Prinţul Richard Locotenentul Şeful opoziţiei Subşeful opoziţiei Necunoscutul Camerierul Tomi Tavu Arile Conducerea muzicală I. Vasilescu Balete S, Siomin Coregrafie Clark Nichols Regia N. Constantinescu Turlica, chelneriţă la „Mielul de aur" are un incident cu un distins client, de care se îndrăgosteşte. Angajată de un personaj misterios, în Ducatul Alhambra, să înlocuiască la ceremonia nupţială pe Murei incesă, cu care are o extraoronnră asemănare, cu toate indicaţiile bate d Şambelan şi de prim-ministru face numai gafe, până în clipa când apare prinţul alături de care trebue să joace rolul de mireasă. Se îndrăgosteşte şi mai tare de el. Şi prinţul începe şi el s’o iubească , dar după ceremonie trebue să plece părăsindu-şi a doua oară omul iubit. Dar soarta i-a pregătit o nesperată surpriză fericită... TEATRUL MODERN Strada Sărindar 14 Telefon 467.7? Orele 9 9000 FRANCI RECOMPENSA Comedie în 3 acte de A. I este Distribuţia : I. Iancovescu Ionel Ţăranu G. Carussy L Brună I. Theodora I. Pella Maria Mohor Toţa Yan Cella Marion Necunoscutul Baronul D’Ipoly Prefectul poliţiei Boris Cazimir de Suhaida Servitorul Florence Roger Suzi Eliza Direcţia de scenă: 1. Iancovescu Decoruri: Victor Ion Popa Contesa Roder şi-a pierdut la Operă poşeta de aur, la care ţinea enorm de mult. Un amic al său, baronul d’Ypoly, dă un anunţ la ziare, primiţând 9.000 fr. recompensă aducătorului. Şi acesta se prezintă, predă poşeta, acceptă cecul de 9.000 de franci, dat.. ca,stipă şi inima contesei. TEATRUL LIGII CULTURALE Bul. Schitul Măgureanu 4 Orele 3 şi 9 seara ŞI EI AU DREPTUL LA VIAŢA Comedie în 3 acte de Armand Santo în româneşte de Al. Rădulescu Distribuţia : Preşedintele Tiberiu Living Dr. Herning Walter Secretarul Schwartz D-l Perl Müller Lanner Steiner Mihai Iosif Marianne Wilma D-na Perl Direcţia de scenă Ilie Cernea Niky Atanasiu Ion, Anastasiad Cezar Theodoru Ticu Ionedu Const. Sincu Toma Dimitriu Nicolae Făgădani Const. Neacşu Sorin Gabor Gh. Franca Gh. Fiorea Suzeta lupceanu Anca Balaban Em. Cozachiewicz , Ion Sahighian Decorurile: Traian Cornescu Tiberiu Living, estefuncţionar de bancă, pus pe listă să fie concediat. Marianne fiica Preşedintelui bărat, ca mai toate feţele de azi, este o sportivă, îndrăgostită de maşina sa, cu rare rget eu 1?r km,, pe. oră bertn ca ă ponta r-tira in casa preşedintelui "incă chiar ț faţa por uiintra maşinii Astfel se infing... or-l—,ţite o idila de dragoste între Tiberiu şi Marianne şi jrrin calităţile sale, ca şi prin împrejurări fericite, Tiberiu Living ajunge Director genere' ’ Băncii din care era să fie dat afară. awBoiwowBBQocaapwwc TEATRUL MAJESTIC Pasagini Comedia Tel. No. 4 51.31 Orele 3 şi 9 seara MISTERELE DIN MAJESTIC Spectacol de groază şi râs în 25 de tablouri de Puiu Maximilian şi Naţi-Naţi Distribuţia . Cor Cleiffersse-n Mer Cleiterssen Miss Crîspi Mareei Dubai Intendentul John Llwing N. Stroe V. Vasilache Mania Antonova Sergin Demetrescu I. Mazilu Gustav Valentin Inspectorul Tompson Rogalsky Reportera Virginica Romanosky Pilotul I. Georgescu Notarul Canibalul I. Şerbănescu Groparul I Poliţistul I. Antonescu Bombonica Demian, Nana Sorescu, Lola Cristea, Bădărău, Măicănescu, Iordănescu, Cassian, Ivan, Jimmy Sinclair, Harry Hall. Muzica de Max Halm Un spectacol de râs şi groază. La miezul nopţii în castelul de Kerontex se deschide testamentul lordului Cleiforssen, care-şi lasă întreaga avere celor 12 nepoţi, excluzând pe al 13-lea, un criminal, care ar fi descoperit proprietatea de a se face invizibil. Acest nepot exclus din testament, se răzbună pe fericiţii moştenitori asasinându-i. A sosit rândul lui Cor şi Mor Cleifessen, ultimii moştenitori în viaţă, cari se feresc de omul invizibil pe care-l cred că e intendentul sau fiica sa, etc. , TEATRUL ROXY Data de sus In fiecare seară la 9 juni. JOCUL PASIUNII Operetă în 3 note de H. Steinberg CINEMA CAPITOL: CINEMA ROXY, STAN ŞI BRAN GEMENI Stan şi Bran, cetăţeni paşnici, fiecare cu o nevastă legitimă, primesc o scrisoare din partea mamei lor, în care le scrie că au mai avut a fraţi gemeni, cari semănau leit cu ei, cari au fost condamnaţi la moarte, deoarece fiind marinari, au luat parte la o revoltă. Stan Şi Bran nu spun nimic nevestelor lor şi ard scrisoarea. Vasul pe care serveau fraţii gemeni ancorează în portul în care îşi aveau Stan şi Bran domiciliul. Bert şi Alf (acesta era numele celor doi fraţi gemeni) încredinţează micile lor economii lui Fin, inginerul vasului şi se duc în oraş cu un inel de preţ, pe care căpitanul le dăduse, să-l predea patronului unei berării. Aici, ei petrec cu două dudui. Cum însă n'au cu ce să plătească masa se duc în căutarea lui Fin, ca să-i ceară gologanii, daţi in păstrare, Visân inelul amanet chelnerului. Intre timp sosesc la această berărie Stan şi Bran cu soţiile lor respective şi sunt luaţi de către cele două dudui drept Bert şi Al. Se naşte un om de scandal. Căpitanul vaporului pleacă in urmărirea lor, deoarece a aflat că au lăsat amanet inelul, chelneru lui, care la răndul lui l-a restitui lui Stan şi Bran, după ce primii au achitat consumaţia făcută de fraţii lor gemeni. Astfel Stan şi Bran află că Bert şi Alf mai trăesc, iar aceştia la rău lor, că Stan şi Bran sunt fraţii în gemeni. PORT ARTHUR cu Danielle Darieux, Charles Vanel, Adolf Wohlbruck şi Jean Max Pe bordul torpilorului Resvy, are loc căsătoria tainică a locotenentului din marina rusă, Boris Ranevsky, cu frumoasa japoneză, Yuki. Iva Mura, fratele Yuki-ei, care o crescuse, se opune la această căsătorie, căci ar fi vrut să-l mărite sora cu bunul său prieten Kenfuki San. izbucneşte războiul dintre Ruşi şi Japonezi. Flota rusească este blocată CINEMA SCALA: NITCHEVO cu Harry Baur, Marcelle Chantal, Ivan Mousjoukine, Lisette Lanvin, Jean Max şi George Rigand la Port-Arthur. Port-Arthur e împănat cu spioni. Iva Mura, căpătan in armata japoneză, este unul din spioni, rămas la Port-Arthur. El caută să obţină complicitatea surorii sale. Ranevsky şi Wosidlo, Şeful serviciului de spionaj rusesc, află că Yuky s’a întâlnit cu Iva Mura intr’o ceainărie. Dovedind însă că nu e vinovată, Wosidlo trece sub tăcere această întâlnire dintre soţia unui ofiţer rus şi un spion japonez. Iva Mura se strecoară în casa surorii sale şi copiază planurile fortului S, cheia fortăreţii. Yvkl II surprinde, vrea să-l denunţe, însă Iva Mura o ameninţă cu oar■ tea soţului ei. In dragostea ei mart Pentru Boris, lasă pe Iva Mura sa plece. Trădat, in urmă de un chinez, Iva Mura e arestat, înainte de a fi executat el vrea să se răsbune pe sora lui, acuzând-o de complicitate. Yuki e arestată, în timp ce Boris va pleca pe torpilorul Resvy, cu toate drapelele regimentelor rusești, care au luptat la Port Arthur, ca drapele să nu cadă in mâinile dușmanilor. Port Arthurul capitulează. Yuki e liberă Ea nu-l părăseşte insă pe Boris, şi se îmbarcă cu soţul ei pe torpilorul Rosi, Neputând să spargă blocada şi nevrând să cadă in mâinile Japonezilor, Boris dă ordin să se deschide ventilele. Apa năvăleşte în torpilor. Boris Şi Yuki îşi găsesc moartea în valurile oceanului. CINEMA CARLTON, REPUTAJIA DREI ALLENBURY cu L. Orlova. F. Füriéin, V. Voloden, I. Melnikowa Artista Marion Dixon, dintr’un circ are un copil negru, e uluită şi alun ■'•iiţimea furioasă, scapă sărind într’un tren in plin mers cade leşinată în braţele unui călător unei schit. Acesta profită de starea ei mizeră, devine managerul ei în Europa, exploatează, într’un număr de program periculos „Sbortu în lună”. La Moscova directorul circului convinge regionia Martanov și pe constructorul Schameichin, logodnicul Iatei, fiica directorului, să construiască un tun ca cel al lui Kneischnitz. Marianov va prezenta „Sborul în stratosfera”, având ca parteneră pe Raia. Marianov se îndrăgosteşte de Marton şi întârzie realizarea tunului, mult Kneischnitz temându-se să nu scape Americanca, o ameninţă cu desvăluirea trecutului ei. Marion hotărăşte să-şi destăinuiască trecutul lui Marianov, ea îi scria că-l iubeşte şi îi cere o întâlnire. Keneischitz in CINEMA SAVOY BESTIA UMANA cu Caterina Grand, Spencer Tracy şi Walter Abel Joe Wilson, un mecanic tânăr, este îndrăgostit de Katherine Grant care-l iubeşte Şi ea. Dar căsătoria nu este posibilă, atâta timp cât Joe nu -l va câştiga destul pentru a întreţne un cămin. De aceia, cei doi tineri sunt siliţi să se despartă un timp scurt. Katherine se duce în Ştrand, un orăşel în care a obţinut un post de profesoară, iar Joi îşi cumpără, împreună cu un prieten, un garaj. In mai puţin de un an, Joe şi-a făcut o situaţie frumoasă. Se urcă într-o maşină şi pleacă către logodnica lui care, înştiinţată, îl aşteaptă cu masa întinsă. , Dar, pe drum, poliţia caută un gangster. Bănuiala cade pe Joe. E arestat şi închis. Toată populaţia, pe care fapta gangsterului o indignase, în faţa închisorii cere de condamnat, pentru a-l linşa. Directorul închisorii refuză. Atunci, un nebun dă foc închisorii. , La procesul celor acuzaţi de linşaj, toţi cetăţenii oraşului apără pe ceie 12 de inculpaţi. Dar mărturia Katherinei, care a văzut faţa lui Joe, printre zăbrele, la fereastra închisorii care ardea, precum şi filmul unici reporter cinemografic, duc spre un verdict de condamnare. In clipa sentinţei, însă, Joe apare, a stat ascuns, cu gândul a se răzbuna pe acei cari au vrut să-l omoare. E arestat, pentm inducerea justiţiei in eroare. Va fi condamnat nu pentru mult timp, căci îl aşteaptă Katherine. CINEMA SELECT: ROMEO ŞI JULIETA Cu Norma Shearar şi Leslie Howard In secolul al XV-lea la Verona, două familii nobile, Montague Şi Capulet trăiesc in ură şi vrajbă. Nobilul Capulet are o fată. Pe Julieta. Vlăstarul lui Montague este Romeo. In seara in care, la o serbare se întâlnesc, Zeul Amor li uneşte, pe vecie. Durerea Julietei e nemărginită, când află că Romeo e un Montague. Iar Romeo, cu sufletul fărâmat de iubire, în aceiaşi noapte, se furişează in grădina in care dă balconul iubitei. Nimic nu-l poate despărţi. Până a doua zi, când Romeo va trimite vorbă plină prin doica Julietei, cei doi îndrăgostiţi se despart. A doua zi, doica Julietei îi duce răspunsul. Romeo o aşteaptă la Părintele Laurenţiu, care-i va căsători in taină. Pe furiş, in biserica tăcută, Romeo şi Julieta sunt uniţi. In faţa lui Dumnezeu, care singur era acolo... Dar, un ceas mai târziu, Tybalt, o rudă a Julietei, il întâlneşte pe Romeo cu doui prieteni, îl provoacă şi omoară pe unul ei Romeo care, până atunci căutase să-i potolească, îşi răzbună prietenul. Judecata e scurtă. Romeo e exilat și va fi omorît dacă e prins intre zidurile oraşului■ Zorile il găsesc in odaia Julietei, pe care părinţii vor s’o mărite cu nobilul Paris. Toate rugăminţile ei sunt zadarnice... Din nou, Julieta se duce la părintele Laurenţiu. Acesta, înduioşat, îl dă oicoare care face pe cel care a băut-o să partă, 42 de ore ca şi mort intre timp, Romeo, înştiinţat, va veni s’o ia şi vor fugi împreună, până când prinţul Veronei il va ierta. Scrisoarea trimisă de părintele Laurenţiu lui Romeo nu-l ajunge Şi îndrăgostitul află de moartea soţiei lui. Se întoarce in Verona, după ce a cumpărat otravă de la un vraciu in cavoul Capuleţilor o mai sărută odată pe Julieta şi, lângă trupul ei,părăseşte viaţa. Dar Julieta nu era decât adormită Se trezeşte. Şi, in locul iubitului găseşte un trup rece. Salvata de la închisoare şi dusă in Anglia, Mario caută sprijinul promis A jurat că vor fi veşnic împreună. IŞi ţine jurământul Părintele Laurenţiu, îngrozit, îi găseşte morţi pe amândoi.„ ARFA: DIAVOLUL ALB cu Ivan Mosjoukine, Li Dagover şi Betty Amann Hadji Murat, supranumit Diavolul Alb, trăeşte cu mama şi fiul său, Yusuff, în munţii Caucazului. El luptă pentru independenţa Caucazienilor, împotriva Ruşilor. Samil, un preot fanatic, urăşte pe Ruşi, dar şi pe Hadji Murat, căci el i-a răpit autoritatea, ce-o avea asupra Caucazienilor. Saira, o dansatoare, caută zadarnic să atragă privirea lui Hadji Murat. Deodată Cazacii năvălesc un sat. Murat, în capul rebelilor goneşte pe ruşi. Invidiosul Samil aţâţă populaţia împotriva lui şi arestează pe mama şi fiul lui. Numai religiindu se în lagărul rusesc, Hadji Murat, scapă. La curtea Ţarului, Hadji Murat este primit ca oaspeii ca prizonier Se întâlneşte din nou cu Safra și se căsătoresc. Acum îşi pot pune Caucazienii planul lor în aplicare, Hadji Murat a pregătit totul. Semnalul Caucazienilor este o salvă de tun, trasă în clipa în care clopotele anunţă învierea Mântuitorului, învingător, însă rănit de moarte. Diavolul Alb ajunge in satul său. El salvează pe cei dragi lui şi moare în braţele Safiei. TEATRUL NATIONAL Piaţa Teatrului Telefon 39450 Orele 2 juni. MUŞCATA DIN FEREASTRA Comedie în 3 acte , de d-l Victor Ion Popa Gonu Grigore d-l I. Sârbul Coana Sofica d-na Sonia Cluceru Olguţa d-na Vina Nădejde Cazaban Georgică d-na Victoria Mierlescu Păr. Ilie Udriş d-l Gr. Mărculescu Radu Cociaş d-l G. Demetru Ionicăd-l I. Ulmeni Constantin Câmu d-l D. Amigdali Direcţia de scenă d-l Paul Gusty Conul Grigore, învăţător, are doi copii: pe Olguţa şi pe Georgică. Părintele Ilie este cel mai bun prieten al acestei familii. Olguţa are 18 ani şi părinţii se gândesc s-o mărite cu contabilul Federalei. Olguţa are vădită preferinţă pentru Radu Cociaş, fiul unui arendaş. Cererea în căsătorie a lui Radu este însă respinsă de părinţii Olguţei. Părintele Ilie, prietenul lor, vede lucrurile altfel. Şi ei au fost acum 25 de ani rivali la mâna Coanei Sofia, pe care apoi conu Grigore a luat-o din casa părinţilor fără voia acestora, iar singura ei zestre, fusese floarea de muşcată dăruită de părintele Ilie. De aceia şi azi ca ,şi atunci Olguţa va pleca după Radu Cociaş. Orele 8.50 GENERAŢIA DE SACRIFICIU Comedie în 3 acte şi un tablou de Valjan Pianistul sorda face curte de aproape, soţiei doctorului, îi trimite flori, şampanie... Soţul refuză să ia parte la petrecere, ceva mai mult, refuză să plece cu toată banda de cheflii la Moulin-Rouge. Ceartă, supărare. Nevasta pleacă singură să-şi regătească prietenii la Moulin-Rouge. Soţul mustrat de conştiinţă că nu şi-a amintit că este ziua nevesti-si, se hotărăşte în cele din urmă să se ducă şi el acolo. Urmează scene, scandal întors acasă, la 4 jumătate dimineaţa, găseşte pe nevasta-sa în tovărăşia pianistului, în propria lui casă. Urmează explicaţiunea. Ruptura este aproape gata, dar sfaturile şi pildele unei perechi de bătrâni vecini sfârşesc prin a potoli lucrurile şi a le îndruma spre o Împăcare. Ca un reflex a celor ce se petrec în saloane, la bucătărie, fata din casa se ceartă cu bărbatu-său, a cării gelozie este îndreptăţită — căci ea introduce pe amantul ei în timpul nopţei, în casa stăpânilor săi. De scandal al cărui paralelism cu cele petrecute între stăpâni, servesc de lecţie pentru nevasta care era şi ea, destul de vinovată. Regia piesei este semnată de d. Tony Bulandra. ««Q4ce»co»coeoBaQQCoooooo» TEATRUL COMOED8A Pas. Majestic Telefon 435.29 Iorgu Bănescu Coralia Dimitrie State Felicia Paul Kovac Doctor Hurmuz Licuţa Gheorghe Vâlcu Nae Anica Mache Gr. Mărculescu Maria Filotti M. Gingulescu Nelly Cutava-Vinea C. Duţulescu N. Brancomir Maria Voluntara N. Atanasiu A. Ionescu-Ghiberlion Victoria Mierlescu N. Săvulescu Orele 3 şi 9 seara ABSENŢE NEMOTIVATE Comedie în 3 acte (6 tablouri) Versiunea românească da Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu Ir. Karl Ludwig Wilhelm Jaeger Doamna Jaeger Buzi Franzi Hofmann Oskar Ludwig Const. Lungeanu Niculescu Buzău Sylvia Fulda Leny Caler Nora Placentini V. Ronea Regia, Paul Gusty. Dumitraşcu a absolvit de câţiva ani facultattea. In vremurile astea de criză s’a înscris şi el in rândul şomerilor intelectuali, a hotărît să primească orice serviciu. Găseşte un post de fecior la familia Bănescu, e primit cu entuziasm din cauza ţinutei. ■■■ ■ TEATRUL B.EDIMA MARSA Spl. Independenţii _____ Telefon 39S.48 .Orele 9 DE ZIUA NEVESTI-MI Comedie în 3 acte .(15 tablouri) de J. von Vassary Traducere de d. Cristofor Etterle Di Alfred Lobde Maria Sorda Tilly Strasser D-na Strasser Hermann D-na Hermann Dr. Krammer Galwitz Martha Otto Gustav Lulu Vânzătorul de ţigări Femeia de la toaletă Hilger D-na Hilger Oberchelnerul Chelnerul l-a doamnă. Tony Bulandra Dina Cocea Petru Nove Tantzi Cocea Marcel Enescu Maria Sandu ion Talianu Francesca Cristian Saşa Stoianovici J. Constantinescu Elvira Petreanu Ion Mania I. Septilici V. Vlasiu P. Mazilu Fr. Paula Cr. Etterle Mizzi Ignătescu V. Romano I. Bănceanu Renée Presianu Cecilia Petrescu U-a doamnă Direcţia de scenă d. Tony Bulandra Doctorul Alfred Lombek este totdeauna foarte ocupat muncind până larTEATRUL VESEL Palatul Eforiei Telefon 4.37.2S Orele 3 şi 9 seara 1ALUGARUL DIN VECHIUL SCHIT Localizare în 3 acte de Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu, după Iulius Hort şi Wolfgang Pollaczek Emanoil Călugăru Gr. Vasiliu-Birlic Nicu Durui tresen-Roşioru Mişu Fotino Otilia Lulu Saint Harambie Tătoiu G. Chameron» Tantzi Benescu Munteanu Emanuel Mueller Jules Cazaban WagneT Ion Morţun An» Widbahn Aura Fotino Francisca Wurm Beate Fredanov Iolanda Schwalbe Clody Berthoia Hans Olbrich Alex. Finţi i-ete V cronica-Vasiliu-Etterle Doamna grasă Sanda Vasilescu Doamna slabă Nina Arbore Servitorul şcoalei Niculescu-Danei Mary Maria Wauvrina Fata dela croitoreasă Marga Hagiescu In dimineţile cu „materii” grele, la şcoală, -- sub teroarea ceasului deşteptător — cine n’a preferat „teoriei atomilor” lenea dulce a patului deacasă, verbelor neregulate din ora de latină, o plimbare pe dealurile din jurul oraşului, iar declinărilor din ora de germană, o ţigară fumată pe o bancă pustie, in grădina publică scăldată in soarele crud al dimineţilor de primăvară nouă? Dincolo de programe analitice, de cataloage, de certuri părinteşti şi de pedepse didactice, viaţa şcolarului îşi cere micile ei satisfacţii, pitoreşti, eterne şi nevinovate. Dar acestei evadări puerile, din disciplina unui program, fiturile tuturor generaţiilor cu matricola pe braţ, raportate la realitate se numesc brutal şi intransigent „absenţe nemotivate”. O „absenţă nemotivată’’ în căsnicie de exemplu, e, mult mai importantă decât la şcoală şi în ele, în aceaste „absenţe” lipsite in fond de gravitate, îşi găsesc origina de foarte multe ori, conflicte serioase cari pot duce la soluţii definitive din care divorţul este cea mai obişnuită. In căsnicia soţilor Carl şi Suzi Ludwig, lucrurile nu vor ajunge Insă până aici. Distinsul profesor însurat cu o şcolăriţă, va înţelege că „absenţele nemotivate” ale soţiei sale, suplinesc în mod firesc pe cele pe care ea n’a avut vremea să le facă la şcoală, îşi va da seamă că măritată prea de timpuriu, intrată de pe băncile şcoalei in viaţa complicată şi banală a oamenilor mari, plictisită şi dezorientată între convenienţe şi obligaţii, soţia sa a avut toată dreptatea să se înscrie din nou la şcoală. In clasa 8-a, pe care n’a avut timpul s’o isprăvească. chema'are? CINEMA TRIANON: CIRCUL cu Jean Harlow, Myrna Loy, William Powell şi Spencer Tracy Haggerty, directorul ziarului „The Evening Star’’, este logodit cu Gladys Benton. In ziua nunţii ziarul e dat în judecată de către Connie Allenbury, pentru un articol calomnios. Connie cere o despăgubire de cinci milioane de dolari. Disperat, Haggerty apelează la Bill Chandler, avocat E vorba, ca Bill să plece în Anglia, unde se află Connie și să se întoarcă pe acelaș vapor cu ea, aranjând astfel, s’o compromită, obligând-o astfel să-şi retragă plângerea. Pentru ca Connie să fie într’o situaţie şi mai neplăcută, Haggerty îl sfătueşte pe Bill să se căsătorească provizoriu cu Gladys. Bill se introduce in familia Allenbury şi cucereşte dragostea Conniei îşi dă seama că o iubeşte şi că nu poate s’o compromită. Din contră, o convinge să fugă cu el. Haggerty şi Gladys trădaţi de Bill, se răzbună acuzându-l de bigamie Connie însă retrage plângerea pentru calomnie şi o convinge pe Gladys să divorţeze de Bill ca să se poată mărita cu Haggerty. Şi totul se termină cu o dublă căsătorie. Tereza, o femee extrem de frumoasa, a cunoscut un oarecare Sarah, care a izbutit s’o convingă să ia parte la afacerile sale dubioase. E vorba de un transport de arme, pe care guvernul francez nu l’a încuviințat. Tereza disperată cere ajutorul locotenentului de marină Hervé de Kergoét. înduioșat Hervé o ajută. Ei se îmbarcă a doua zi. Au trecut doi ani. Tereza, în Tunis in portul Bizerta, s’a căsătorit cu ofițerul de marina Robert Cartier Dar într’o zi, sosește la Biserta locotenentul de Kergoét, care fusese permutat pe bordul sub-marinului „Neplup’ al cărui comandant era Cartier. Hervé de Kergoët se logodește cu Claire, fiica amiralului d’Arberes. I* o serată, Tereza și Hervé se întâlnesc. Cele câteva cuvinte schimbate pe furiș, dau de bănuit Clairei, care crede că Hervé a fost amantul d-nei Cartier. Claire strecoară otrava geloziei şi lui Cartier. Cartier trebuie să inspecteze vaporul „Nitchevo”. Comandantul acestui vapor e Sarak. Acesta se întâlneşte cu Tereza şi o ameninţă că va divulga taina vieţei ei dacă nu-l va ajuta. Tereza dere sfatul lui Kergoet care îi spune să-l mintă pe Sarak, dân-t mreeptează scrisoarea și o predă cându-i impresia că i-asatisfăcut cererea. Submarinul „Neptun” ■ trebue să plece în urmărirea vaporului .,Nitchevo”. Hervé caută să-i explice lui Cartier situaţia, dar totul e zadarnic Cartier îşi face datoria. In lupta care urmează, submarine e pe cale să fie distrus. Un scafandrier salvează pe toţi oamenii. Caretier şi de Kergoét, n’au putut fi salvaţi. In faţa morţii, de Kergoét destăinueşte lui Cartier, secretul care a întunecat fericirea Teresei. Cartier înţelege şi e fericit. Ei sunt salvaţi. Hervé va rămâne alături de Claire. Tereza, care nu se mai teme de viitor, va rămâne mereu lângă Cartierul tractorului Scameichin, logodnicul Raiei. Raia arată lui Marianov, scrisoarea pe care o crede adresată Iui. Scameichin, şi rupe orice relaţiuni cu Pentru a reţine pe Marion cât mai Marion, Marion află de la Raia cele petrecute. Marion schimbă în grabă rochia cu Raia, şi urmărită de Kneischitz fuge cu copilul Americanei in acest timp în circ, e panică de nedescris: e seara premierei şi Raia, partenera lui Martanov lipseşte. Marion vine la circ pentru a avea o explicaţie cu Martanov şi, îşi oferă cruciile, luând locul Raiei. Reprezentaţia are loc, când apare Kneischitz cu copilul negru şi dosvâ lue în faţa tuturor taina ei. Copilul este îmbrăţişat de toţi, Marion se va căsători cu Martanov şi Raia cu Scameichin. iteSssot»