Rampa, ianuarie 1937 (Anul 20, nr. 5691-5715)

1937-01-01 / nr. 5691

RAMPAI V 1 Programul de azi al spectacolelor Capitalei Distribuţiile şi subiectele tuturor pieselor, filmelor şi spectacolelor OPERA ROM A NI A Piaţa Walter Mărăcineanu Telefon 4-11.32 Orele 8.30 BOEMA Operă in 4 acte de Giacosa şi Ileca muzica de Puccini DISTRIBUŢIA : Rodolio Mai cella Schanuard Coline Benoit, Alcindoro Mimi Musette Dinu Bădescu Şerban Tassiah Ion Manolescu George Folescu Gh. Oprişan Valentina Creţoiu Dora Massini Cond. muzicală .­ E. Massini E o adaptare dramatică, a romanu­lui. Scene din viaţa de­ boem a lui Henri Murger. Viaţa boemă de pe la 1840 la Paris e deschisă ,în chip ro­mantic şi idealizată sentimental. Po­etul Rudolf s’a îndrăgostit de o lu­crătoare Mimi care în cele din urmă moare răpusă de ftizie. In acea casă însă se fac afaceri înjghebate pe seama statului. El a­­sistă cu surprindere­ la această goană după îmbogăţire. El însă nu poate ră­mâne în umbră. Se amestecă sarcas­tic în toate. El inspiră şi simpatia d-nei Bănescu. Ea e gata să-i cadă în braţe, dar el primeşte o înştiin­ţare că a fost numit suplinitor. El pleacă, urmat de Anica, fata din casă, ziu seara la spital, unde ţine şi lo­cul de director al institutului. El se vede frustat de acest loc­­ pe care l-a deţinut provizoriu timp de trei ani , prin numirea unei ru­de a unui ministru. Obosit de muncă şi amărît pentru nedreptatea ce i s’a făcut, el vine a­­casă să se odihnească. A uitat însă că este ziua de naştere a nevestei sale. Aceasta este în plină petrecere. Casa e plină de musafiri, cari beau, cântă şi flirtează. Fiţi Har and Romeo Lăzărescu Sylvia Fulda Niculescu-Buzău Petre Pătraşcu Geo Mdtcan C. Hociung­­ Iliescu Angela Mateescu Marga Hagiescu N. Velcuiescu I. Dragomirescu Roland tie Jassy Petre Ionescu I. Brădescu Ady Bebe Lasen Eleonora Chiţu Nae Jurubiţă Sebastian Crudu George Timotei Antonie Băbneţu Dumitru Covaci Catinca Vasilica Vulpeş Cocoş Cristache Florian Mitroiu Georgescu-Băţ Regia: Sică Alexandrescu Emanoil Călugăru­l Judecător de instrucţie la Iaşi Viaţa lui este con­sacrată legii şi aplicăm ei, rămânând indiferent la tot ce se petrece dincolo de cabinetul de instrucţie. A pornit împotriva tuturor „delic­telor": femei, joc de cărţi, alcool, in­tâmplarea li aduce in cabinetul de instrucţie pe Otilia DumitrescuRoşi­oru, venită să depună o plângere pen­tru furtul, unei broşe. Otilia e o femeie frumoasă, o apa­riţie picantă, la vederea căreia, au­sterul judecător de instrucţie vrăjit, devine subit de o gentileţe exagerată. Cănd află că dânsa are un soţ care o neglijează şi că va pleca singura la Sinaia, Emanoil Călugăru pleacă pe urmele femeii care l-a fermecat. Otilia locuiește la Sinaia în pensi­unea „Traviată’’. Act­ea este antu­rată de o serie de personagii intre care junele Bébé, care la un moment dat încearcă s’o sărute. Călugăru in dorința de a o salva se dă drept so­ţul Otiliei... Din acel moment, nu curcăturile se ţin lanţ... Emanoil Că­lugăru săvârşeşte o serie de delicte Acţiunea complicându-se prin sosirea adevăratului soţ al Otiliei, Emanoil Călugăru se vede nevoit să mintă, să iscălească un fals, să piardă la jocul de cărţi banii altuia, totul culminând cu un duel. Călugăru fuge servindu-se de o maşină străină. Intre timp insă, el a fost avansat preşedinte la Tribunalul Ploieşti, unde se pomeneşte cu reclamaţiile istorite din propriile lui isprăvi. Iată­­ deci auto-acuzat silit să-şi aplice... legea.. TEATRUL CĂRĂBUŞ TEATRUL EFORIA (VOX) B-dul Elisabeta Director C. Tănase Telefon 3­55.03 Director: C. TANASE Orele 3 și 9 seara VOX... POPULI, VOX... TANASE! Revistă în 2 acte (50 tablouri) de N. Kiriţescu C. Tănase­, Meşterul Mitică, Mata­­che, Owens, Jim, Shirley Temple, Mitake, Mirondel. Al.­­ Glugaru: Tase, Aldea, Mitache, Bran, Ghiță. N. Roman: Obsedatul, Rică, Un aler­gător, M-me Vâsmoc, Lică, Stan, Mirondonel. M. Balaban: Mefisto, Marele maes­tru, Ric, Paul Muni. I. Dine­scu: Crainic, Georgel, Gică, Greta Garbo, Costache. I. Trestian: Diavolul, Năstase, Dir general, Mister Godbye, Stanciu. 1. Puican: Un săritor, El, Tică, Al doilea amorezat. Fred Donald: Mefistolius, Fumăto ral, Fred Astaire. Olga Solomoneanu: Mitzi, Margoton, Cupa, Jeanette MacDonald. Maud Mary: Anonima, îndrăgostita, A doua vestitoare, Visătoarea, Moly Renee Annie, La „Passionăriţa’’, Conştiinţa, Miss Rokfort, Euxedia, Liana Mihăilescu, Miţuko, Prima vestitoare, Doly, Ea, Zamfirica, şi C. Botez, Gr. Obertaş, Stela Popes­­cu, I. Stoenoiu, Annie Şerban, Silvet­te şi Coca Grigorescu, Vivette Popes­­cu, Elena Burmaz, Tanţi Dinescu Marg. Gheorghiu, surorile Alexandres­cu, Mya Gonţescu, etc. Trio Daresco, Boris Kniaseff. Coregrafia: Bob Gray. Muzica: G. Dend­rino. Direcţia de scenă: N. Kiriţescu. TEATRUL ALHAMBRA­EXCELSIOR Strada Sf. Dumitra 2 Telefon 4-12.86 Directori: N. Constantinescu şi N. Vlădoianu Orele 3 şi 9 seara MAREA DUCESA DE ALHAMBRA Operetă-revistă în 2 acte (52 tablouri) de N. Vlădoianu şi N. Constantinescu. Muzica de Ion Vasilescu Mya Apostolescu Turlica Lisette Vere­a Ministrul de Finanţe Virginica Popescu Vulivanda El. Body Vicontesa Esmeralda Annie Siomin Dansatoarea Carmen Tăutu D-ra Oja-Oja Lulu Popescu Yvonne Viorica Constantinescu Carmina Ţuchi Iliescu Melania Magda Magureanu Neila Mimi Deleanu Şefa de cabinet Irina Fratiţa Musidora Grazzieta Radulescu C­ sa Cunigunda Adina Stumbea Vicontesa Geralds Sya Ferechide Marie Jeanne Const. Toneanu Prim-ministrul Totos J. Tomici N. Gardescu R. Rang Piu Miroinescu Dr. Antoniu M. Lorenz C. Calmusky M. Dascov A. Ferrat Costel Berty Traian Petruţ Sandu Andrei Contele Alexandru Ministrul Poliţiei Şambelanul Prinţul Richard Locotenentul Şeful opoziţiei Subşeful opoziţiei Necunoscutul Camerierul Tom­i Tavu Ar­ile Conducerea muzicală I. Vasilescu Balete S, Siomin Coregrafie Clark Nichols Regia N. Constantinescu Turlica, chelneriţă la „Mielul de aur" are un incident cu un distins client, de care se îndrăgosteşte. Angajată de un personaj misterios, în Ducatul Alhambra, să înlocuiască la ceremonia nupţială pe Murei i­n­­cesă, cu care are o extraor­onnră a­­semănare, cu toate indicaţiile bate d Şambelan şi de prim-ministru fa­ce numai gafe, până în clipa când a­­pare prinţul alături de care trebue să joace rolul de mireasă. Se îndrăgosteşte şi mai tare de el. Şi prinţul începe şi el s’o iubească , dar după ceremonie trebue să plece părăsindu-şi a doua oară omul iubit. Dar soarta i-a pregătit o nesperată surpriză fericită... TEATRUL MODERN Strada Sărindar 14 Telefon 4­67.7? Orele 9 9000 FRANCI RECOMPENSA Comedie în 3 acte de A. I este Distribuţia : I. Iancovescu Ionel Ţăranu G. Carussy L Brună I. Theodora I. Pella Maria Mohor Toţa Yan Cella Marion Necunoscutul Baronul D’Ipoly Prefectul poliţiei Boris Cazimir de Suhaida Servitorul Florence Roger Suzi Eliza Direcţia de scenă: 1. Iancovescu Decoruri: Victor Ion Popa Contesa Roder şi-a pierdut la Operă poşeta de aur, la care ţinea enorm de mult. Un amic al său, baronul d’Y­poly, dă un anunţ la ziare, primi­ţând 9.000 fr. recompensă aducătoru­lui. Şi acesta se prezintă, predă poşeta, acceptă cecul de 9.000 de franci, dat.. ca,stipă şi inima contesei. TEATRUL LIGII CULTURALE Bul. Schitul Măgureanu 4 Orele 3 şi 9 seara ŞI EI AU DREPTUL LA VIAŢA Comedie în 3 acte de Armand Santo în româneşte de Al. Rădulescu Distribuţia : Preşedintele Tiberiu Living Dr. Herning Walter Secretarul Schwartz D-l Perl Müller Lanner Steiner Mihai Iosif Marianne Wilma D-na Perl Direcţia de scenă Ilie Cernea Niky Atanasiu Ion, Anastasiad Cezar Theodoru Ticu Ionedu Const. Sincu Tom­a Dimitriu Nicolae Făgădani Const. Neacşu Sorin Gabor Gh. Franca Gh. Fiorea Suzeta lupceanu Anca Balaban Em. Cozachiewicz , Ion Sahighian Decorurile: Traian Cornescu Tiberiu Living, este­­funcţionar de bancă, pus pe listă să fie concediat. Marianne fiica Preşedintelui bărat, ca mai toate feţele de azi, este o spor­tivă, îndrăgostită de maşina sa, cu rare rget eu 1?r km,, pe. oră bertn ca ă ponta r-tira in casa pre­şedintelui "incă chiar ț faţa por ui­­intra maşinii Astfel se in­­fin­g... or-l—,ţite o idila de dragos­te între Tiberiu şi Marianne şi jrrin calităţile sale, ca şi prin împrejurări fericite, Tiberiu Living ajunge Direc­tor genere' ’ Băncii din care era să fie dat afară. awBoiwowBBQocaapwwc TEATRUL MAJESTIC Pasagini Comedia Tel. No. 4 51.31 Orele 3 şi 9 seara MISTERELE DIN MAJESTIC Spectacol de groază şi râs în 25 de tablouri de Puiu Maximilian şi Naţi-Naţi Distribuţia .­ Cor Cleiffersse-n Mer Cleiterssen Miss Crîspi Mareei Dubai Intendentul John Llwing N. Stroe V. Vasilache Mania Antonova Sergin Demetrescu I. Mazilu Gustav Valentin Inspectorul Tompson Rogalsky Reportera Virginica Romanosky Pilotul I. Georgescu Notarul Canibalul I. Şerbănescu Groparul I Poliţistul I. Antonescu Bombonica Demian, Nana Sorescu, Lola Cristea, Bădărău, Măicănescu, Iordănescu, Cassian, Ivan, Jimmy Sin­clair, Harry Hall. Muzica de Max Halm Un spectacol de râs şi groază. La miezul nopţii în castelul de Kerontex se deschide testamentul lordului Clei­­forssen, care-şi lasă întreaga avere ce­lor 12 nepoţi, excluzând pe al 13-lea, un criminal, care ar fi descoperit proprietatea de a se face invizibil. Acest nepot exclus din testament, se răzbună pe fericiţii moştenitori a­­sasinându-i. A sosit rândul lui Cor şi Mor Clei­­fessen, ultimii moştenitori în viaţă, cari se feresc de omul invizibil pe care-l cred că e intendentul sau fiica sa, etc. , TEATRUL ROXY Data de sus In fiecare seară la 9 juni. JOCUL PASIUNII Operetă în 3 note de H. Steinberg CINEMA CAPITOL: CINEMA ROXY, STAN ŞI BRAN GEMENI Stan şi Bran, cetăţeni paşnici, fie­care cu o nevastă legitimă, primesc o scrisoare din partea mamei lor, în care le scrie că au mai avut a fraţi gemeni, cari semănau leit cu ei, cari au fost condamnaţi la moarte, deoa­rece fiind marinari, au luat parte la o revoltă. Stan Şi Bran nu spun nimic neves­telor lor şi ard scrisoarea. Vasul pe care serveau fraţii gemeni ancorează în portul în care îşi aveau Stan şi Bran domiciliul. Bert şi Alf (acesta era numele ce­lor doi fraţi gemeni) încredinţează micile lor economii lui Fin, inginerul vasului şi se duc în oraş cu un inel de preţ, pe care căpitanul le dăduse, să-l predea patronului unei berării. Aici, ei petrec cu două dudui. Cum însă n'au cu ce să plătească masa se duc în căutarea lui Fin, ca să-i cea­ră gologanii, daţi in păstrare, Visân inelul amanet chelnerului. Intre timp sosesc la această berărie Stan şi Bran cu soţiile lor respective şi sunt luaţi de către cele două du­dui drept Bert şi Al. Se naşte un om de scandal. Căpitanul vaporului plea­că in urmărirea lor, deoarece a aflat că au lăsat amanet inelul, chelneru lui, care la răndul lui l-a restitui lui Stan şi Bran, după ce primii au achitat consumaţia făcută de fraţii lor gemeni. Astfel Stan­ şi Bran află că Bert şi Alf mai trăesc, iar aceştia la rău lor, că Stan­ şi Bran sunt fraţii în gemeni. PORT ARTHUR cu Danielle Darieux, Charles Vanel, Adolf Wohlbruck şi Jean Max Pe bordul torpilorului Resvy, are loc căsătoria tainică a locotenentului din marina rusă, Boris Ranevsky, cu frumoasa japoneză, Yuki. Iva Mura, fratele Yuki-ei, care o crescuse, se o­­pune la această căsătorie, căci ar fi vrut să-­l mărite sora cu bunul său prieten Kenfuki San. izbucneşte războiul dintre Ruşi şi Japonezi. Flota rusească este blocată CINEMA SCALA: NITCHEVO cu Harry Baur, Marcelle Chan­­tal, Ivan Mousjoukine, Lisette Lanvin, Jean Max şi George Rigand la Port-Arthur. Port-Arthur e împănat cu spioni. Iva Mura, căpătan in ar­mata japoneză, este unul din spioni, rămas la Port-Arthur. El caută să ob­ţină complicitatea surorii sale. Ra­­nevsky şi Wosidlo, Şeful serviciului de spionaj rusesc, află că Yuky s’a întâlnit cu Iva Mura intr’o ceaină­rie. Dovedind însă că nu e vinovată, Wosidlo trece sub tăcere această în­tâlnire dintre soţia unui ofiţer rus şi un spion japonez. Iva Mura se stre­coară în casa surorii sale şi copiază planurile fortului S, cheia fortăreţii. Yvkl II surprinde, vrea să-l denunţe, însă Iva Mura o am­eninţă cu oar■ tea soţului ei. In dragostea ei mart Pentru Boris, lasă pe Iva Mura sa plece. Trădat, in urmă de un chinez, Iva Mura e arestat, înainte de a fi exe­cutat el vrea să se răsbune pe sora lui, acuzând-o de complicitate. Yuki e arestată, în timp ce Boris va pleca pe torpilorul Resvy, cu toate drape­lele regimentelor rusești, care au lup­tat la Port Arthur, ca drapele să nu cadă in mâinile dușmanilor. Port Ar­thurul capitulează. Yuki e liberă Ea nu-l părăseşte insă pe Boris, şi se îm­barcă cu soţul ei pe torpilorul Rosi,­ Neputând să spargă blocada şi ne­vrând să cadă in mâinile Japonezilor, Boris dă ordin să se deschide venti­lele. Apa năvăleşte în torpilor. Boris Şi Yuki îşi găsesc moartea în valu­rile oceanului. CINEMA CARLTON, REPUTAJIA D­REI ALLENBURY cu L. Orlova. F. Füriéin, V. Vo­­loden, I. Melnikowa Artista Marion Dixon, dintr’un circ are un copil negru, e uluită şi alun ■'•iiţimea furioasă, scapă să­rind într’un tren in plin mers­­ cade leşinată în braţele unui călător unei schit. Acesta profită de starea ei mi­zeră, devine managerul ei în Europa,­­ exploatează, într’un număr de pro­gram periculos „Sbortu în lună”. La Moscova directorul circului convin­ge­­ regionia­ Martanov și pe construc­torul Schameichin, logodnicul Iatei, fiica directorului, să construiască un tun ca cel al lui Kneischnitz. Maria­nov va prezenta „Sborul­ în stratosfe­ra”, având ca parteneră pe Raia. Marianov se îndrăgosteşte de Ma­rton şi întârzie realizarea tunului, mult Kneischnitz temându-se să nu­­ scape Americanca, o ameninţă cu desvăluirea trecutului ei. Marion hotărăşte să-şi des­tăinuiască trecutul lui Marianov, ea îi scria că-l iubeşte şi îi cere o întâlnire. Keneischitz in CINEMA SAVOY BESTIA UMANA cu Caterina Grand, Spencer Tracy şi Walter Abel Joe Wilson, un mecanic tânăr, este îndrăgostit de Katherine Grant care-l iubeşte Şi ea. Dar căsătoria nu este posibilă, atâta timp cât Joe nu -l va câştiga destul pentru a întreţne un cămin. De aceia, cei doi tineri sunt si­liţi să se despartă un timp scurt. Katherine se duce în Ştrand, un oră­şel în care a obţinut un post de pro­fesoară, iar Joi îşi cumpără, împreună cu un prieten, un garaj. In mai puţin de un an, Joe şi-a fă­cut o situaţie frumoasă. Se urcă într-o maşină şi pleacă către logodnica lui care, înştiinţată, îl aşteaptă cu masa întinsă. , Dar, pe drum, poliţia caută un gang­ster. Bănuiala cade pe Joe. E arestat şi închis. Toată populaţia, pe care fapta gangsterului o indignase, în faţa închisorii cere de condamnat, pentru a-l linşa. Directorul închisorii­­ refuză. Atunci, un nebun dă foc închi­sorii. , La procesul celor acuzaţi de linşaj, toţi cetăţenii oraşului apără pe cei­e 12 de inculpaţi. Dar mărturia Kathe­­rinei, care a văzut faţa lui Joe, prin­tre zăbrele, la fereastra închisorii ca­re ardea, precum şi filmul unici re­porter cine­m­ografic, duc spre un verdict de condamnare. In clipa sentinţei, însă, Joe apare, a stat ascuns, cu gândul a se răzbu­na pe acei cari au vrut să-l omoare. E arestat, pentm inducerea justiţiei in eroare. Va fi condamnat nu pentru mult timp, căci îl aşteaptă Katherine. CINEMA SELECT: ROMEO ŞI JULIET­A Cu Norma Shearar şi Leslie Howard In secolul al XV-lea la Verona, două familii nobile, Montague Şi Capulet trăiesc in ură şi vrajbă. Nobilul Capulet are o fată. Pe Ju­lie­ta. Vlăstarul lui Montague este Romeo. In seara in care, la o serbare se în­tâlnesc, Zeul Amor li uneşte, pe vecie. Durerea Julietei e nemărgi­nită, când află că Romeo e un Mon­tague. Iar Romeo, cu sufletul fărâmat de iubire, în aceiaşi noapte, se furişează in grădina in care dă balconul iubi­tei. Nimic nu-l poate despărţi. Până a doua zi, când Romeo va trimite vorbă plină prin doica Julietei, cei doi în­drăgostiţi se despart. A doua zi, doica Julietei îi duce răspunsul. Romeo o aşteaptă la Pă­rintele Laurenţiu, care-i va căsători in taină. Pe furiş, in biserica tăcută, Rom­eo şi Julieta sunt uniţi. In faţa lui Dum­nezeu, care singur era acolo... Dar, un ceas mai târziu, Tybalt, o rudă a Julietei, il întâlneşte pe Ro­meo cu doui prieteni, îl provoacă şi omoară pe unul ei Romeo care, până atunci căutase să-i potolească, îşi răz­bună prietenul. Judecata e scurtă. Romeo e exilat și va fi omorît dacă e prins intre zidurile oraşului■ Zorile il găsesc in odaia Julietei, pe care părinţii vor s’o mărite cu nobilul Paris. Toate rugăminţile ei sunt za­darnice... Din nou, Julieta se duce la părin­tele Laurenţiu. Acesta, înduioşat, îl dă o­­icoare care face pe cel care a bă­ut-o să partă, 42 de ore ca şi mort in­tre timp, Romeo, înştiinţat, va veni s’o ia şi vor fugi împreună, până când prinţul Veronei il va ierta. Scrisoarea trimisă de părintele Lau­­renţiu lui Romeo nu-l ajunge Şi în­drăgostitul află de moartea soţiei lui. Se întoarce in Verona, după ce a cumpărat otravă de la un vraciu in cavoul Capuleţilor o mai sărută oda­tă pe Julieta şi, lângă trupul ei,­­pă­răseşte viaţa. Dar Julieta nu era decât adormită Se trezeşte. Şi, in locul iubitului gă­seşte un trup rece. Salvata de la închisoare şi dusă in Anglia, Mario caută sprijinul promis A jurat că vor fi veşnic împreună. IŞi ţine jurământul Părintele Laurenţiu, îngrozit, îi gă­seşte morţi pe amândoi.„ ARFA: DIAVOLUL ALB cu Ivan Mosjoukine, Li­ Dago­­ver şi Betty Amann Hadji Murat, supranumit Diavolul Alb, trăeşte cu mam­a şi fiul său, Yu­­suff, în munţii Caucazului. El luptă pentru independenţa Caucazienilor, împotriva Ruşilor. Samil, un preot fanatic, urăşte pe Ruşi, dar şi pe Hadji Murat, căci el i-a răpit autoritatea, ce-o avea asu­pra Caucazienilor. Saira, o dansatoare, caută zadarnic să atragă privirea lui Hadji Murat. De­odată Cazacii năvălesc un sat. Mu­rat, în capul rebelilor goneşte pe ruşi. Invidiosul Samil aţâţă populaţia îm­potriva lui şi arestează pe mama şi fiul lui. Numai religiindu se în la­gărul rusesc, Hadji Murat, scapă. La curtea Ţarului, Hadji Murat este primit ca oaspe­­ii ca prizonier Se întâlneşte din nou cu Safra și se căsătoresc. Acum îşi pot pune Cauca­zienii planul lor în aplicare, Hadji Murat a pregătit totul. Semnalul Caucazienilor este o salvă de tun, tra­să în clipa în care clopotele anunţă învierea Mântuitorului, învingător, însă rănit de moarte. Diavolul Alb ajunge in satul său. El salvează pe cei dragi lui şi moare în braţele Safiei. TEATRUL NATIONAL Piaţa Teatrului Telefon 3­9450 Orele 2 juni. MUŞCATA DIN FEREASTRA Comedie în 3 acte , de d-l Victor Ion Popa Gonu Grigore d-l I. Sârbul Coana Sofica d-na Sonia Cluceru Olguţa d-na Vina Nădejde­ Cazaban Georgică d-na Victoria Mierlescu Păr. Ilie Udriş d-l Gr. Mărculescu Radu Cociaş d-l G. Demetru Ionică­­d-l I. Ulmeni Constantin Câmu d-l D. Amigdali Direcţia de scenă d-l Paul Gusty Conul Grigore, învăţător, are doi copii: pe Olguţa şi­ pe Georgică. Pă­rintele Ilie este cel mai bun prieten al acestei familii. Olguţa are 18 ani şi părinţii se gândesc s-o mărite cu contabilul Federalei. Olguţa are vă­dită preferinţă pentru Radu Cociaş, fiul unui­ arendaş. Cererea în căsăto­rie a lui Radu este însă respinsă de părinţii Olguţei. Părintele Ilie, prie­tenul lor, vede lucrurile altfel. Şi ei au fost acum 25 de ani rivali la mâ­na Coanei Sofia, pe care apoi conu Grigore a luat-o d­in casa părinţilor fără voia acestora, iar singura ei ze­stre, fusese floarea de muşcată dăru­ită de părintele Ilie. De aceia şi azi ca ,şi atunci Olguţa va pleca după Radu Cociaş. Orele 8.50 GENERAŢIA DE SACRIFICIU Comedie în 3 acte şi un tablou de Valjan Pianistul sorda face curte de aproa­pe, soţiei doctorului, îi trimite flori, şampanie... Soţul refuză să ia parte la petrecere, ceva mai mult, refuză să plece cu toată banda de cheflii la Moulin-Rouge. Ceartă, supărare. Ne­vasta pleacă singură să-şi regătească prietenii la Moulin-Rouge. Soţul mu­strat de conştiinţă că nu şi-a amintit că este ziua nevesti-si, se hotărăşte în cele din urmă să se ducă şi el a­colo. Urmează scene, scandal întors acasă, la 4 jumătate dimineaţa, gă­seşte pe nevasta-sa în tovărăşia pia­nistului, în propria lui casă. Urmea­ză explicaţiunea. Ruptura este aproa­pe gata, dar sfaturile şi pildele unei perechi de bătrâni vecini sfârşesc prin a potoli lucrurile şi a le îndru­ma spre o Împăcare. Ca un reflex a celor ce se petrec în saloane, la bucătărie, fata din casa se ceartă cu bărbatu-său, a cării ge­lozie este îndreptăţită — căci ea in­troduce pe amantul ei în timpul nop­­ţei, în casa stăpânilor săi. De scandal al cărui paralelism cu cele petrecute între stăpâni, servesc de lecţie pentru nevasta care era şi ea, destul de vinovată. Regia piesei este semnată de d. Tony Bulandra. ««Q4ce»co»coeoBaQQCoooooo» TEATRUL COMOED8A Pas. Majestic Telefon 4­35.29 Iorgu Bănescu Coral­ia Dimitrie State Felicia Paul Kovac Doctor Hurmuz Licuţa Gheorghe Vâlcu Nae Anica Mache Gr. Mărculescu Maria Filotti M. Gingulescu Nelly Cutava-Vinea C. Duţulescu N. Brancomir Maria Voluntara N. Atanasiu A. Ionescu-Ghiberlion Victoria Mierlescu N. Săvulescu Orele 3 şi 9 seara ABSENŢE NEMOTIVATE Comedie în 3 acte (6 tablouri) Versiunea românească da Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu Ir. Karl Ludwig Wilhelm Jaeger Doamna Jaeger Buzi Franzi Hofmann Oskar Ludwig Const. Lungeanu Niculescu Buzău Sylvia Fulda Leny Caler Nora Placentini V. Ronea Regia, Paul Gusty. Dumitraşcu a absolvit de câţiva ani facultattea. In vremurile astea de criză s’a înscris şi el in rândul şomerilor intelectuali, a hotărît să primească orice serviciu. Găseşte un post de fecior la fami­lia Bănescu, e primit cu entuziasm din cauza ţinutei. ■■■ ■ TEATRUL B.EDIMA MARSA Spl. Independenţii _____ Telefon 3­9S.48 .Orele 9 DE ZIUA NEVESTI-MI Comedie în 3 acte .(15 tablouri) de J. von Vassary Traducere de d. Cristofor Etterle Di Alfred Lobde Maria Sorda Tilly Strasser D-na Strasser Hermann D-na Hermann Dr. Krammer Galwitz Martha Otto Gustav Lulu Vânzătorul de ţigări Femeia de la toaletă Hilger D-na Hilger Oberchelnerul Chelnerul l-a doamnă. Tony Bulandra Dina Cocea Petru Nove Tantzi Cocea Marcel Enescu Maria Sandu ion Talianu Francesca Cristian Saşa Stoianovici J. Constantine­scu Elvira Petreanu Ion Mania I. Septilici V. Vlasiu P. Mazilu Fr. Paula Cr. Etterle Mizzi Ignătescu V. Romano I. Bănceanu Renée Presianu Cecilia Petrescu U-a doamnă Direcţia de scenă d. Tony Bulandra Doctorul Alfred Lombek este totdea­­una foarte ocupat muncind până lar­TEATRUL VESEL Palatul Eforiei Telefon 4.37.2S Orele 3 şi 9 seara 1ALUGARUL DIN VECHIUL SCHIT Localizare în 3 acte de Tudor Muşa­tescu şi Sică Alexandrescu, după Iulius Hort şi Wolfgang Pollaczek Emanoil Călugăru Gr. Vasiliu-Birlic Nicu Durui tresen-Roşioru Mişu Fotino Otilia Lulu Saint Harambie Tătoiu G. Chamer­on» Tantzi Benescu Munteanu Emanuel Mueller Jules Cazaban WagneT Ion Morţun An» Widbahn Aura Fotino Francisca Wurm Beate Fredanov Iolanda Schwalbe Clody Berthoia Hans Olbrich Alex. Finţi i-ete V cronica-Vasiliu-Etterle Doamna grasă Sanda Vasilescu Doamna slabă Nina Arbore Servitorul şcoalei Niculescu-Danei Mary Maria Wauvrina Fata dela croitoreasă Marga Hagiescu In dimineţile cu „materii” grele, la şcoală, -- sub teroarea ceasului deş­teptător — cine n’a preferat „teoriei atomilor” lenea dulce a patului de­­acasă, verbelor neregulate din ora de latină, o plimbare pe dealurile din jurul oraşului, iar declinărilor din ora de germană, o ţigară fumată pe o bancă pustie, in grădina publică scăldată in soarele crud al dimineţi­lor de primăvară nouă? Dincolo de programe analitice, de cataloage, de certuri părinteşti şi de pedepse didactice, viaţa şcolarului îşi cere micile ei satisfacţii, pitoreşti, eterne şi nevinovate. Dar acestei evadări puerile, din dis­ciplina unui program, fiturile tutu­ror generaţiilor cu matricola pe braţ, raportate la realitate se numesc brutal şi intransigent „absenţe ne­­motivate”. O „absenţă nemotivată’’ în căsni­cie de exemplu, e, mult mai impor­tantă decât la şcoală şi în ele, în a­­ceaste „absenţe” lipsite in fond de gravitate, îşi găsesc origina de foarte multe ori, conflicte serioase cari pot duce la soluţii definitive din care divorţul este cea mai obişnuită. In căsnicia soţilor Carl şi Suzi Lud­wig, lucrurile nu vor ajunge Insă până aici. Distinsul profesor însurat cu o şcolăriţă, va înţelege că „absen­ţele nemotivate” ale soţiei sale, su­plinesc în mod firesc pe cele pe care ea n’a avut vremea să le facă la şcoa­lă, îşi va da seamă că măritată prea de timpuriu, intrată de pe băncile şcoalei in viaţa complicată şi banală a oamenilor mari, plictisită şi dezo­rientată între convenienţe şi obliga­ţii, soţia sa a avut toată dreptatea să se înscrie din nou la şcoală. In clasa 8-a, pe care n’a avut timpul s’o is­prăvească. chema'are? CINEMA TRIANON: CIRCUL cu Jean Harlow, Myrna Loy, William Powell şi Spencer Tracy Haggerty, directorul ziarului „The Evening Star’’, este logodit cu Gla­dys Benton. In ziua nunţii ziarul e dat în judecată de către Connie Allen­bury, pentru un articol calomnios. Connie cere o despăgubire de cinci milioane de dolari. Disperat, Hagger­ty apelează la Bill Chandler, avocat E vorba, ca Bill să plece în Anglia, unde se află Connie și să se întoarcă pe acel­aș vapor cu ea, aranjând ast­fel, s’o compromită, obligând-o ast­fel să-şi retragă plângerea. Pentru ca Connie să fie într’o situ­aţie şi mai neplăcută, Haggerty îl sfătueşte pe Bill să se căsătorească provizoriu cu Gladys. Bill se introduce in familia Allen­bury şi cucereşte dragostea Conniei îşi dă seama că o iubeşte şi că nu­ poate s’o compromită. Din contră, o convinge să fugă cu el. Haggerty şi Gladys trădaţi de Bill, se răzbună acuzându-l de bigamie Connie însă retrage plângerea pentru calomnie şi o convinge pe Gladys să divorţeze de Bill ca să se poată mă­rita cu Haggerty. Şi totul se termină cu o dublă căsătorie. Tereza, o femee extrem de frumoa­sa, a cunoscut un oarecare Sarah, ca­re a izbutit s’o convingă să ia parte la afacerile sale dubioase. E vorba de un transport de arme, pe care gu­vernul francez nu l’a încuviințat. Tereza disperată cere ajutorul loco­tenentului de marină Hervé de Ker­goét. înduioșat Hervé o ajută. Ei se îmbarcă a doua zi. Au trecut doi ani. Tereza, în Tu­nis in portul Bizerta, s’a căsătorit cu ofițerul de marina Robert Cartier Dar într’o zi, sosește la Biserta loco­tenentul de Kergoét, care fusese per­mutat pe bordul sub-marinului „Nep­­lup’­ al cărui comandant era Car­tier. Hervé de Kergoët se logodește cu Claire, fiica amiralului d’Arberes. I* o serată, Tereza și Hervé se în­tâlnesc. Cele câteva cuvinte schimba­te pe furiș, dau de bănuit Clairei, care crede că Hervé a fost amantul d-nei Cartier. Claire strecoară otrava geloziei şi lui Cartier. Cartier trebuie să inspecteze vapo­rul „Nitchevo”. Comandantul acestui vapor e Sarak. Acesta se întâlneşte cu Tereza şi o ameninţă că va divulga taina vieţei ei dacă nu-l va ajuta. Tereza dere sfatul lui Kergoet care îi spune să-l mintă pe Sarak, dân-t mreeptează scrisoarea și o predă cân­du-i impresia că i-a­­satisfăcut cere­rea. Sub­marinul „Neptun” ■ trebue să plece în urmărirea vaporului .,Nit­chevo”. Hervé caută să-i explice lui Cartier situaţia, dar totul e zadarnic Cartier îşi face datoria. In lupta care urmează, submarine e pe cale să fie distrus. Un scafan­drier salvează pe toţi oamenii. Care­tier şi de Kergoét, n’au putut fi sal­vaţi. In faţa morţii, de Kergoét des­tăinueşte lui Cartier, secretul care a întunecat fericirea Teresei. Cartier înţelege şi e fericit. Ei sunt salvaţi. Hervé va rămâne alături de Claire. Tereza, care nu se mai teme de vii­tor, va rămâne mereu lângă Cartieru­l tractorului Scameichin, logodnicul Raiei. Raia arată lui Marianov, scri­soarea pe care o crede adresată Iui. Scameichin, şi rupe orice relaţiuni cu Pentru a reţine pe Marion cât mai Marion, Marion află de la Raia cele petrecute. Marion schimbă în grabă rochia cu Raia, şi urmărită de Knei­schitz fuge cu copilul Americanei in acest timp în circ, e panică de nede­­scris: e seara premierei şi Raia, par­tenera lui Martanov lipseşte. Marion vine la circ pentru a avea o explica­ţie cu Martanov şi, îşi oferă c­rucii­le, luând locul Raiei. Reprezentaţia are loc, când apare Kneischitz cu copilul negru şi dosvâ lue în faţa tuturor taina ei. Copilul este îmbrăţişat de toţi, Ma­rion se va căsători cu Martanov şi Raia cu Scameichin. iteS­ssot»

Next