Rampa, iunie 1937 (Anul 20, nr. 5815-5837)

1937-06-02 / nr. 5815

Atenţiune. II CUPON PENTRU UN BILET cu JUMĂTATE PREŢ la Grădina Marconi (Vesel) Valabil azi Mărfi 1 Iunie 19371 CUPONUL UNTU VAI.ABII. NUMAI M­I K1U* RESPECTIV. POSESORUL ACESTUI CUPON SE VA PREZENTA LA GHIŞEUL ZIARULUI „RAMPA”, STR. BREZOIANU 51, INTRE ORELE 10 -11 ŞI 1­7 ŞI VA PRIMI IN SCHIMB BILETUL C­U PRET REDUS LA UNUL DIN TEATRELE DE MAI SUS. GRADINA MARCONI TEATRUL WE»£s­mreetor j. ®J©* Al«t*anem*u fp’jiîoa MV.SÎ Orele 9 CRAI DE TOBA Comedie la 3 acte de d-1 Constantia Colon­as A. AUnassucu Catt­a Maria Wauvrina Mia Fiii Harand Mama Soîica Ionescu f ane zis „Crai de tobă?’ Jules Casaban Un contribuabil C. Hociung Tried c. Niculescu-Cadet Rdiutul de procopseaţi Axente Mircea , vecind Nina Arbore CH­d Dragnea Copilul Mica Miroia O mama (cu un trecut nu prea cu­rat) care, dornica ele fericirea fiicei sale, ştiind ca bărbaţii buni nu se prea găsesc decât „unul la suta”, a­­duce In casa o sută de barfcaţi pentru a găsi pe acel „unu”... pentru copila sa, o Ilinca sentimentala şi resem­nata. Un agent Ilscai crai, beţiv şi înăcrit, un măcelar, negustor cumin­te şi înstărit, care iubeşte fata; un toboşar baţ şi tâmp, un contribuabil partit, etc., etc. Intr'un iureş necontenit, ei se fră: mama, se cearta, se iubesc, In felul lor... cu patimile lor... cu dorurile lor... Un cântec răguşit de gramofon... or­e­facere ranga., un răpăit sinistru de­­ arm­at da cearta... un chiot de beţie, toba... o fulgerare de cuţit., un ţipăt de groasă.. .1 Iarăşi cântec... ţii tos sună­... şi xtideidUU­man, Peter Petersen şi Th­elku An­­enis Într’o clinică din Basel,­ domneşte mare nelinişte. O epidemie de menin­giţă s'a abătut asupra oraşului. Profesorul Tscherko luptă din răs­puteri să ajute bolnavilor. Dr. Wendt, un medic tânăr, propune să se încer­ce un nou ser descoperit de colegul său, dr. Dumartin. Dar Tscherko nu e de părere să se facă experienţe asupra bolnavilor. Convins de eficacitatea descoperi­rii lui, Dumartin hotărăşte să facă în taină o încercare asupra bolnavu­lui Neg­ar. Medicii pierduseră orice speranţă de vindecare. După administrarea in­jecţiei, Negar işi dă sfârşitul. Dumartin e învinuit că a onorii pt Negar. loti­n acuză. Mustrat de con­ştiinţă, Dumartin suferă o sdruncina­­re nervoasă. Vrea să se arunce în Rin, dar e salvat La timp. Totuşi, ră­mâne bolnav. El suferă o dedublare a personalităţei. Totul In jurul său i se pare un haos. Intre■ timp s’a dovedit că Pacientul Negar n’a murit din pricina serului Dumartin. Profesorul Tscherko încearcă să-l scape pe Dumartin. Acesta îşi revine, se însănătoşeşte complect. D-rul Dumartin va putea să şi con­tinue opera. Toţi sunt fericiţi. Bolna­vii, vor putea fi vindecaţi cu noul ser descoperit. TEATRUL LIGII CULTURALE CADAVRUL, VIU CINEMA CAPITOL CINEMA ROXY CLIPE DE RĂTĂCIRE cu Gustav Froen­ch­ şi Lida Baarova­ ­r - ■ Tânărul avocat Leuttern este preo­cupat de procese. Soţia sa, Irene care îi iubeşte stă singură acasă. La clu­bul călăreţilor Irene face cunoştinţă lui Mac Norris, un tânăr bogat şi trândav, a cărui legătură amoroasă cu d-na Alice Ruriger, îl plictiseşte. Frumoasa doamnă Leuttern îi plă­cea mai mult. Leuttern şi soţia sa se duc la O­peră. In loja de alături stă Mac Norris. Spre marea dezolare a Irenei, Le­uttern trebuie să plece în mijlocul spectacolului la clientul său consili­erul Ruediger. Leuttern ii găseşte pe consilierul Ruediger într’o agitaţie de nedescris. Soţia sa, care fusese internată Intr’un sanatoriu de boli nervoase, fugise. Deschizând sertarul biroului soţiei sale, Ruediger a găsit scrisori, din al căror conţinut a a­­flat că între Norris şi Alice au exis­tat legături de dragoste. Leuttern îi telefonează lui Norris. In clipa în care Norris răspunde la telefon, Le­uttern aude o împuşcătură. Intrigat, Leuttern luând cheile locuinţei lui Noris pe care le găsise în sertarul biroului Alicei, se duce a­­casă la Norris. Cadavrul lui Norris este întins pe pământ. Ce se întâm­plase? Alice Ruediger venise într’a­­devăr acasă la Norris în lipsa aces­tuia. Ea stătea în întuneric, aștep­tând. Apare Norris cu Irene Leutten, Irene primise să se ducă împreună cu Norris. Printr’un şiretlic al lui Norris, că o duce acasă la conside­­rul Ruediger pentru a-şi lua soţul, el o duce acasă la dânsul. In clipa In care Norris răspunde, Alice Rue­­dîgen îl împuşcă din ascunzătoarea ei. Irene abia are timp să fugă. La sosirea lui Leuttern, acesta găseşte pudriera soţiei sale. Leuttern anun­ţă poliţia şi pleacă la Operă. O gă­seşte pe Irene, care mărturiseşte to­tul. Un comisar vine să-i comunice lui Leuttern că d-na Alice Ruediger s’a predat poliţiei spunând că este asasina lui Norris. Chiar în localul poliţiei d-na Ruediger s’a sinucis. Fericirea soţilor Leuttern trecuse printr’o grea încercare. CINEMA SCALA MASCA ETERNA ea Olg* Cakova, Mathias Wta­ CINEMA ARO Prater eu Magda Schneider, Willy Echberger, Hilda Stolz Tânărul ,pictor Fred și prietenul său, Niky întâlnesc într’o seara în Prater pe frumoasa Tini, angajată la un scamator. Tini e concediată. Fred o roagă să vină la dânsul şi Tini primeşte. Din zi în zi, simpatia se transfor­mă în dragoste. Sora lui Fred, Valerie, e prietena baronului Castelli. La un bal, Fred expune câteva picturi. Baronul o vede pe Tini şi pentru că e atât de drăguţă, îi spune că va cum­para unul din tablourile lui Fred. Valerie crede că baronul îi face curte Tinei şi nu-l lasă să cumpere tabloul. Proprietăreasa lui Fred află că Tini locuieşte la el şi îi spune că nu-l mai poate ţine. Tini se duce la Valerie şi o roagă să-şi ajute fratele. Baronul îi cumpă­ră o rochie. Apoi, colindă cu dânsa toate localurile de noapte, în căuta­rea prietenilor. Tini se îmbată, Ired îi zăreşte şi ii spune că nu mai vrea să ştie de dânsa. Desnădâjduită, Ti­ni se aruncă în Dunăre. Salvată la timp. Amândoi vor con­tinua să se iubească. CINEMA TRIANON INVITAŢIA DOAMNEI PATTER cu: Arthur Schroder, Hans Süni­kor, Joe Stockei, Fita Benkhoff, etc. James Potter regele whysky-ului a făcut avere şi a cumpărat un castel ca să facă pe plac soţiei sale care a lest­­pe vremuri guvernanta fiicei lui. 1­1 Ea vrea să intre în rândul nobili­mei engleze şi hotărăşte să facă un bal, la care va lua parte elita lon­doneză. 1 .­­ Soseşte şi Mary fiica lui James Potter. Aceasta, o fată foarte drăguţă, dar simplă nu se împacă cu vederile ma­mei ei vitrege. Familiile lorzilor invitaţi refuză să ia parte la petrecere. Robert Spyler, lordul cel tânăr o întâlneşte din întâmplare pe Mary şi­­se îndrăgosteşte de dânsa. Servitorii lorzilor fac un bal şi ho­tăresc să joace rolul stăpânilor. La acest bal sunt invitaţi şi servitorii familiei Potter. Invitaţia a fost trimisă însă pe a­­dresa d-nei şi d-lui Potter. D-na Potter primeşte invitaţia şi se simte extrem de bine printre a­ceşti oameni simpli care-şi bat joc de dânsa. Când petrecerea e în toi soseşte Ro­bert. El o vede pe Mary în casa sa şi cre­de că şi ea e servitoare. In cele din urmă Mary îi destăinuieşte cine e şi îi spune că şi ea îl iubeşte. Robert şi Mary se hotărăsc să se căsătorească. Astfel familia Potter va intra însfâşit în rândurile nobililor. CINEMA ARPA Teroarea deşertului cu Dick Faran Perioada 1860-1870 a fost tulbure pentru statul Texas. Ţinutul era înţe­sat de oameni fără lege. In districtul oraşului Pecos, Steve Ainslee are mult de furcă cu banda de răufăcători a lui Blake, care este chiar judecătorul orașului. Pentru a-i fura o cireadă de câteva mii de cai, oamenii lui Blake omoară pe maiorul Burton, care venise în re­giune pentru a face comerț cu cai. Steve este delegat să cerceteze acea­stă crimă. Angajându-se cowboy pe ferma lui Blake, lucrurile se complică, prin so­sirea fiicei lui Burton, venită să ia în primire ferma rămasă de la tatăl ei. Blake își pune în gând să-i fure testamentul. Steve află de uneltirile lui Blake, și izbutește să ia îndărăt actele, du­­cândis-se cu ele la Burton. Banda lui Blake înconjoară ferma, când îşi face apariţia „Călăreţii din Texas’’ cărora Steve le dăduse de veste. întreaga bandă este prinsă şi pre­dată autorităţilor federale. Steve, ră­mâne d-rei Burton... CINEMA SAVOY cu Dick Powell, Gloria Stuart, Adolphe Menjou Un student în medicină, Dick Curtis lucrează în vacanţă Intr’un hotel bal­ncar şi să împrieteneşte acolo cu se­cre­tara hotelului Arline D-na Prentiss, o bogătaşe sgârcită vine la hotel cu fata ei Ann şi fiu! Humbolt. M-me Prentiss vrea să-şi forţeze fa­ta să se căsătorească cu un vizitator al hotelului T. Mosely Thorpe un mi­lionar excentric. D-na Prentiss organizează un spec­tacol şi-l angajează pe Nicoleff regi­zor. Ann şi Dick se îndrăgostesc. Ar­line, şi-a pus ochii pe Humbolt. Cât se desfăşoară revista furnizorii cer sume enorme pentru montare, Humbolt anunță căsătoria secretă cu secretara hotelului, Dick și Ann s’au logodit. Simț||idu-se bolnava­­după atâtea­­ dezastre consimte la căsătoria fete! cu Dick, pentru a avea un doctor în familie. . . . ''1 OAMENI DE1 SACRIFICIU cu Kay Francis CINEMA CORSO FELIN MILION­AR cu Otto M­alburg, Felix Brossau­, Oskar Karlweis, Fried­­ Czepa ani Max Sonndorfer condu­ce firma Philip Sonndorfer et Fiu. O nou ceartă intervine între Max și fiul său Otto. Tatăl se retrage din firmă. Philipp care iubește excesiv pe nepotul său Otto, îi pune acestuia din urmă la dispoziţie averea sa şi creiază o firmă comercială sub nu­mele de „Sandorfer et Co.” O luptă aprigă începe între firme­le Sandorfer şi Fiu şi Sandorfer et Co. Ella, soţia lui Max, vrea să încer­ce o împăcare între tată şi fiu, însă Oto nu poate primi căsătoria cu Daisy Rix, o americană bogată. Otto este îndrăgostit de Hertha Becker, o tânără doctoriţă.­ Ella dă o recepţie şi invită toate cunoştinţele pentru ca soţul ei să poata găsi un împrumut. Bătrânul Philipp vine la recepţie şi arată o telegramă din care se vede că Rix, bogătaşul american este un excroc şi a fost arestat Ella oferă moşia şi toate bijuteriile socrului ei, pentru ca acesta să sal­veze onoarea numelui ce-i poartă so­ţul şi fiul ei. Philipp îi Întinde mâna şi urmea­ză apoi o împăcare generală Otto se căsătoreşte cu Hertha Ree­­ ks ! O nouă firmă la fiinţ."­­­ ...Sándor­­iei et FUI". CINEMA 30. PALACE SI FilET DE COPIL tu ivarul Harcit si liana Krauseye­ter Pelei' si Jumbo, colegi de clasă, .n 'pornit iurt’un caic ' pânze, tu lar­­gul mării. DealungUl ţărmului. Întâlnesc in­­tr’o barcă de gudron pe un tânăr, Abel, care se lovește de o geamandu­ră şi se scufundă. Salvat de Jumbo primii doi ii iau şi pe Abel in cursa lor. Acesta este un suflet solitar, îşi pune toată simţirea într’o muzicuţa de gură. In acelaş timp pe o plajă din ve­cinătate Aurry un sportsman atu.­­rican in goană dărâmă un zid de ni­sip construit pe plajă de Corina. Fata fuge după el în apă,­­ face observaţii şi es din apă ca cei mai buni prieteni. Harry destăinueşte fetei că va pie­ca a doua zi într’o cursă de baloa­ne. Corina îl roagă s’o ia şi pe ea şi într’adevăr se îmbarcă ambii la bordul unui s­alon. Baloanele Por­nesc în cursă. Vântul le împinge spre Nord, spre :ua«- ’.i i li» LI De­odată se pornește o furtună te­ribilă, care doboară balonul în mare. Harry zărește barca celor trei ti­neri. Dar fringhia aruncată se rupe şi Harry aruncă pe Corina în maia de unde este salvată de Arbel, iar balonul își continuă cursa spre vic­torie. 1 ! i ! i După multe peripeţii Harry se în­toarce să-şi ia logodnica şi pleacă cu ea spre fericire în timp ce barca îşi ridică pânzele spre a purta în largul mării pe cei trei sportivi. CORSO: Port-Arthur cu Danielle Dan­eux şi Misiunea secretă. DOAMNEI: Frica cu Gaby Mor­­luy şi Charles Vanel şi Bal la Savoy. Nino Martini şi Caravana. FORUM: Un vis de iubire cu Lily Pons şi Fuga lui Tarzan. AMERICAN: Femeia în Frac şi Aur negru. VENUS: Stan şi Bran gemeni şi Fiica Rozelor. MARNA: Ana Demidov, Spioana Ţarului şi Remous (iubire). REGAL: Anne Marie cu Anna­bella, Jean Murat şi Pierre Ri­chard William. FRANCLIN: Dragostea e muzică cu Nino Martini şi Caravana. CITY: Soţie contra secretară şi Circul cu artiştii Operei din Moscova. OMNYA: Fuga lui Tarzan şi Ma­nevrele de toamnă. LIZEANU: Shanghai şi Balul de la Operă. COTROCENI: Lupii între ei şi Stan şi Bran Scoţieni. TDISON: Regele femeilor şi Shan­ghai sub gloanţe. GLORIA: Te învăţ eu minte cu Ginger şi Rogers şi Un înger de doctor. PALAS BULEVARD: Suflet de Copil Jurnal şi compleatre. A.R.P.A.: Regina Valsului şi Prinţesa Giga. VOLTA BUZEŞTI: Femei in dragone cu Simone Simon şi Sub mască diavolului cu­­Boris Karloff.­­ *REX: Mica Prinţesă cu Shirley Tem­ple şi Prăbuşirea galeriei No. 5. TOMIS: In umbra trecutului şi In­timităţi conjugale. RAHOVA: Charles Boyer in Istoria se scrie noaptea şi Dragostea sub arme. MARCONI: Maroc cu Marlene Die­trich şi Gary Cooper: Amprente di­gitale şi jurnal. GRADINA SIC: Balul de la Operă şi Trandafirii negri. DIANA: Tigrul di­n Bengal şi Micul Rebel. MODEL: Omul cu două feţe şi Es­cadrila morţii cu Warner Bexter. DACIA (Ştefan cel Mare 34): Gran­doare cu Joan Crawford: Ţiganii film rus. PARIS: Vladia Korsakov şî Ţiganii. AIDA: (Grădina şi sala): A doua ti­nereţe şi Evadatul din insula Dra­cului. GODEON: Eldlisabeta Regina ,­Angliei şi Bărbaţii nu sunt zei. LIA: Regina Junglei şi Grandoare cu Jean Crawford. ATENEUL TEI: Taras Bulba şi Fe­meia fără suflet. AUR: Regele chibriturilor şi­ Feme­iuşcă cu Ruth Chatterton etc. LOLICA: Diavolul alb cu Ivan Mos­­joukin şi Hotel Savoy 217. ATENEUL Cărămidari: Atenţiune. Dinamita şi Seqouia. ILEANA (Grădina şi sala): D. şi d-na Sherlock Holmes şi Curierul din California. VOX: Sub două drapele Cu Claudet­te Collert şi Dormitorul Fetelor cu Simone Simone, Jurnal Fox nou. 1 FF.MINA: Miss Theodora cu Irene SELECT: Inamicul femeilor cu Sud Harding şi Basil Jlothbone. UNIC: (Frontul Irivizibil­­cu Jean Dunne, Harlow şi Valetul Domnişoarei cu William Powell. LUCIFER: [Reputaţia d-rei .-Wilenbu­­rg; Războinic şi Fulger. ORFEU: Loretta Youpig­ în Ramona şi Misterul de la Cazino. DOORY: (Grădina şi sala): Grănice­rii şi Cântăreţul din Veneţia. PAX: Gondolierul de pe Broadway şi Inamicul Public No. X. VOLGA: In, serviciul Franţei. Un bărbat original. TRIUMF: Antonio Adverse şi Ferma Morţii. CARMEN: Bozambo, Circul ,­Barnum şi Jurnal Românesc. CENTRAL: Moartea se răzbună cu CARLTON: Dezonorata (în en­glezeşte). ^ Deşi realizat acum cinei ani este, azi încă, unul din cele câteva fimne bune cu care se poate mândri in­dustria de artă a cinematografului. ■ Este astfel graţie unui scenariu bun, prelucrat de Sternberg, în ,apo­geul puteri­­ie creatoare, şi jucat de interpreţi aflaţi în acel momem intr'un indentic apogeu. Privitor doar la Marlen Dietrich, aflată pe a doua treapta a glorii lucrurile ar pă­rea să stea altfel. Şi totuşi nu, „De­zonorata”, fiind în acelaş timp atât cel mai bun­ film al lui Sternberg cât şi al Marlenei. Marlene a dat mai târziu lucruri mai elegante, mai fi­ne poate (Desire), nu însă lucruri mai variate, m­ai montate, mai ci­zelate. „Dezonorata” este unul din rarele filme perfecte, din oricare punct de vedere ar fi privit. Şi e plin de atâtea amănunte de joc şi regie încât nu numai că tre­­bue văzut, dar trebue văzut chiar de două sau trei ori, pentru că numai la o repetată viziune poţi prinde sen­sul unei sumedenii de amănunte din care cel puţin jumătate trec conser­­vate prima oară, când urmăreşti mai ales acţiunea. Acum cinci ani, când am văzut fil­mul de trei ori consecutiv am spus că este excelent, acum când l’am mai văzut încă de două ori putem spu­ne e un film rar. ARO: Prater în­­nemţeşte’. O idilă vieneză, în genul tuutror idilelor vieneze, cu mult, sentimenta­lism, cu multă voie bună, cu note de duioşie şi un pic de tragic. Tema aleasă a unui conflict între sufletul Vienei de odinioară, repre­zentat de Tini, Fred şi prietenul lor1, muzicantul, şi mentalitatea aventu­rieră a Vienei de azi, reprezentată de sora lui Fred şi Baronul Castelli, e interesantă şi ar fi putut duce la un film bun dacă regia ar fi înţeles să­ adâncească sensul omenesc al în­tâmplarilor iar interpretarea ar­­ reuşit să aducă în, faţa noastră alt­ceva decât nişte inconsistente fan­ţoşe. Putea fi interesant, dar n’a fost graţie regiei inexistente, grafie jo­cului nesincer şi artificial al tuturor interpreţilor. E un film amabil, cum au fost a­­tâtea tragicomedioare vieneze, pu­tând servi doar de agreabil, deşi ca un costisitor refugiu, in timpul u­­nei scurte ploi de vara. Cu alte cuvinte, foarte modest... CAPITOL: Clipe de rătăcire (în nemţeşte). O temă palpitantă luată din dra­mele cotidiane ale vieţii. Atâtea so­ţi sunt depărtate de sora lor prea o­cupaţi, şi uitând­ prea des că şi bie­tele soţii au nevoie de dragoste şi tandrele, pe care, in lipsă, o caută sau o acceptă in afară de cămin, in taină şi cu riscuri. Boris Karloff: Călăreţul mascat. SIC: Nopţi Moscovite­­şi Comoara blestemată. (^RADINA CINEMA ^AUR’y Sergen­tul X, comedie şi jurnal. BARCELONA: Curierul din Califor­nia şi Bestia umană. FLORIDA: Masca galbenă. Valsul Şampaniei şi complectare colorată. PACHE: Căpitanul Ianuarie cu Shir­ley Temple şi Moartea se răzbună. SPLENDID: In serviciul Franţei. Un bărbat original. 17.BANDA: Sirena­­cu Dolores del Rio şi Virginia cu Gary Cooper, Revistă Banda Veselă de la Cără­buş. MILANO :Grădina şi salaş: Fuga lui Tarzan şi Robbie cu Katharine Hep­burn. Două asemenea drame împleteşte cu mult veridic filmul de fata, a­­trăgând egal atenţia soţilor şi solii­lor asupra nenorocirilor ce-şi pot a­trage prin o prea mare uşurinţă şi o prea mare încredere. O singură clipă e de ajuns pentru a deslănţui cele mai cumplite drame. E un film serios, realizat cu obiş­nuita corectitudine a filmelor ger­ mane. | | SCALA : Masca eterna (în nem­ţeşte). Un film mai mult pedant decât sa­­vant asupra unor probleme mereu discutate, dacă doctorii pot experi­menta sau­ nu asupra pacienţilor, precum şi alte teorii asupra răspun­derii. După ce ni se arată un sanatoriu foarte bine înscenat, cu atmosferă bine prinsă, suntem puşi în faţa u­­nui caz de conştiinţă, care se rezol­vă prin înebunire, pretext al unor noi discuţii asupra metodelor de vinde­care a dublei personalităţi, puţin fe­ricit botezată în film „Masca eternă”. Scenele acestea încearcă totuşi o fo­tografiere, pe alocuri reuşită a vizi­­unei unui nebun despre lume. Din distribuţie reţinem numele lui Mathias Wieman — ln rolul cazului de conştiinţă — pe acel al lui Peter Tetersen — unicul actor cu barbă naturală — în rolul şefului sanato­riului, precum şi pe acel al d-nei Ol­ga Cehova, care nu scapă ocazia, deşi văduvă neconsolată de câteva zile, să încerce un mic flirt final, ce putea lipsi. Regia în general sobră — şi ades, în cazul nebuniei, animată de bune intenţii, parţial realizate. REDACȚIA, ADMINISTRAT­IA ȘI ATELIERELE GRAFICE Str. Brezoianu 51, Tel. 5.61.24 ABONAMENTE t­rei luni..................Lei 300 Şase luni . . . Lei 500 Ub na .......................Lei /000 la străinătate ?i pentru Institu­ţia ii preţul dublu Programul cu distribuţiile şi subiectul tuturor spectacolelor Ce filme merită să vedeţi? Cronice permanenta CINEMA CARLTON DEZONORATA cu Marlene Dietrich şi Victor Mc. Laglen­a 1915... Viena... Marele răsboi... Vă­duvă de ofiţer căzut pe front, pe vre­muri mare pianistă, este astăzi una din numeroasele desmoştenite ale soartei. Şeful serviciului de spionaj Ii propune s’o angajeze ca spioană sub titlul de X—27. „Prima ei însărcinare e să descopere pe doi spioni cari fur­nizează știri armatei inamice. Colonelul Hindau e cel dintâi. X -27 se achită admirabil de însărcinarea ei. Prins, Hindau se sinucide. Mult mai dificilă e prinderea ce­luilalt spion. Dar X-27 are farmecele ei feminine, şi acestora cu greu le poate rezista abilul spion... Cu atât mai mult, cu cât X-27 pare a se fi îndrăgostit serios de dânsul... Veştile pe cari şi le-a procurat dau apoi o mare izbândă armatelor ţării ei, şi printre prizonierii luaţi în cursul acestor mari bătălii, se află şi colonelul. întrevederea dintre cei doi e plină de peripeţii dramatice, cari se sfâr­şesc de astădată cu fuga colonelului Curtea marţială o­ judecă şi o găse­şte vinovată de înlesnire de fugă. Şi în zorii zilei următoare, X-27 a­pare înaintea plutonului de execuţie. O detunătură... și X-27 cade. RAMPA MIERCURI 2 IUNIE 1937 Bacoro ■■>■■■■>■*■■■■■■■!■■■ a deschis noua sa Grâdiaâ de varâ In Str. Vasile Boerescu 11 (vis-a-vîs de Minist. Domeniilor) JAZZ DANS-DISEUR MARE ANTREN ROMANIA Corpul Portăreilor Trib. Ilfov PUBLICATIUNE No. 25602 In baza adresei No. 9243, 193? a jud. Ocol. II Buc­, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Iunie 1937,, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la li­citaţie publică în Bucureşti, str. Piaţa Amzei No. 15, averea mo­bilă urmărită a debit. Florica Ţâţu, care se compune din tina casă de marcat „National”, şi al­tele anume specificate în proce­sul verbal de urmărire, spre des­păgubirea credit. Victor Namian. Şeful portăreilor, V. Corubella 1937, luna Mai ziua 29.

Next