Rampa, iunie 1937 (Anul 20, nr. 5815-5837)
1937-06-02 / nr. 5815
Atenţiune. II CUPON PENTRU UN BILET cu JUMĂTATE PREŢ la Grădina Marconi (Vesel) Valabil azi Mărfi 1 Iunie 19371 CUPONUL UNTU VAI.ABII. NUMAI MI K1U* RESPECTIV. POSESORUL ACESTUI CUPON SE VA PREZENTA LA GHIŞEUL ZIARULUI „RAMPA”, STR. BREZOIANU 51, INTRE ORELE 10 -11 ŞI 17 ŞI VA PRIMI IN SCHIMB BILETUL CU PRET REDUS LA UNUL DIN TEATRELE DE MAI SUS. GRADINA MARCONI TEATRUL WE»£smreetor j. ®J©* Al«t*anem*u fp’jiîoa MV.SÎ Orele 9 CRAI DE TOBA Comedie la 3 acte de d-1 Constantia Colonas A. AUnassucu Catta Maria Wauvrina Mia Fiii Harand Mama Soîica Ionescu f ane zis „Crai de tobă?’ Jules Casaban Un contribuabil C. Hociung Tried c. Niculescu-Cadet Rdiutul de procopseaţi Axente Mircea , vecind Nina Arbore CHd Dragnea Copilul Mica Miroia O mama (cu un trecut nu prea curat) care, dornica ele fericirea fiicei sale, ştiind ca bărbaţii buni nu se prea găsesc decât „unul la suta”, aduce In casa o sută de barfcaţi pentru a găsi pe acel „unu”... pentru copila sa, o Ilinca sentimentala şi resemnata. Un agent Ilscai crai, beţiv şi înăcrit, un măcelar, negustor cuminte şi înstărit, care iubeşte fata; un toboşar baţ şi tâmp, un contribuabil partit, etc., etc. Intr'un iureş necontenit, ei se fră: mama, se cearta, se iubesc, In felul lor... cu patimile lor... cu dorurile lor... Un cântec răguşit de gramofon... orefacere ranga., un răpăit sinistru de armat da cearta... un chiot de beţie, toba... o fulgerare de cuţit., un ţipăt de groasă.. .1 Iarăşi cântec... ţii tos sună... şi xtideidUUman, Peter Petersen şi Thelku Anenis Într’o clinică din Basel, domneşte mare nelinişte. O epidemie de meningiţă s'a abătut asupra oraşului. Profesorul Tscherko luptă din răsputeri să ajute bolnavilor. Dr. Wendt, un medic tânăr, propune să se încerce un nou ser descoperit de colegul său, dr. Dumartin. Dar Tscherko nu e de părere să se facă experienţe asupra bolnavilor. Convins de eficacitatea descoperirii lui, Dumartin hotărăşte să facă în taină o încercare asupra bolnavului Negar. Medicii pierduseră orice speranţă de vindecare. După administrarea injecţiei, Negar işi dă sfârşitul. Dumartin e învinuit că a onorii pt Negar. lotin acuză. Mustrat de conştiinţă, Dumartin suferă o sdruncinare nervoasă. Vrea să se arunce în Rin, dar e salvat La timp. Totuşi, rămâne bolnav. El suferă o dedublare a personalităţei. Totul In jurul său i se pare un haos. Intre■ timp s’a dovedit că Pacientul Negar n’a murit din pricina serului Dumartin. Profesorul Tscherko încearcă să-l scape pe Dumartin. Acesta îşi revine, se însănătoşeşte complect. D-rul Dumartin va putea să şi continue opera. Toţi sunt fericiţi. Bolnavii, vor putea fi vindecaţi cu noul ser descoperit. TEATRUL LIGII CULTURALE CADAVRUL, VIU CINEMA CAPITOL CINEMA ROXY CLIPE DE RĂTĂCIRE cu Gustav Froench şi Lida Baarova r - ■ Tânărul avocat Leuttern este preocupat de procese. Soţia sa, Irene care îi iubeşte stă singură acasă. La clubul călăreţilor Irene face cunoştinţă lui Mac Norris, un tânăr bogat şi trândav, a cărui legătură amoroasă cu d-na Alice Ruriger, îl plictiseşte. Frumoasa doamnă Leuttern îi plăcea mai mult. Leuttern şi soţia sa se duc la Operă. In loja de alături stă Mac Norris. Spre marea dezolare a Irenei, Leuttern trebuie să plece în mijlocul spectacolului la clientul său consilierul Ruediger. Leuttern ii găseşte pe consilierul Ruediger într’o agitaţie de nedescris. Soţia sa, care fusese internată Intr’un sanatoriu de boli nervoase, fugise. Deschizând sertarul biroului soţiei sale, Ruediger a găsit scrisori, din al căror conţinut a aflat că între Norris şi Alice au existat legături de dragoste. Leuttern îi telefonează lui Norris. In clipa în care Norris răspunde la telefon, Leuttern aude o împuşcătură. Intrigat, Leuttern luând cheile locuinţei lui Noris pe care le găsise în sertarul biroului Alicei, se duce acasă la Norris. Cadavrul lui Norris este întins pe pământ. Ce se întâmplase? Alice Ruediger venise într’adevăr acasă la Norris în lipsa acestuia. Ea stătea în întuneric, așteptând. Apare Norris cu Irene Leutten, Irene primise să se ducă împreună cu Norris. Printr’un şiretlic al lui Norris, că o duce acasă la considerul Ruediger pentru a-şi lua soţul, el o duce acasă la dânsul. In clipa In care Norris răspunde, Alice Ruedîgen îl împuşcă din ascunzătoarea ei. Irene abia are timp să fugă. La sosirea lui Leuttern, acesta găseşte pudriera soţiei sale. Leuttern anunţă poliţia şi pleacă la Operă. O găseşte pe Irene, care mărturiseşte totul. Un comisar vine să-i comunice lui Leuttern că d-na Alice Ruediger s’a predat poliţiei spunând că este asasina lui Norris. Chiar în localul poliţiei d-na Ruediger s’a sinucis. Fericirea soţilor Leuttern trecuse printr’o grea încercare. CINEMA SCALA MASCA ETERNA ea Olg* Cakova, Mathias Wta CINEMA ARO Prater eu Magda Schneider, Willy Echberger, Hilda Stolz Tânărul ,pictor Fred și prietenul său, Niky întâlnesc într’o seara în Prater pe frumoasa Tini, angajată la un scamator. Tini e concediată. Fred o roagă să vină la dânsul şi Tini primeşte. Din zi în zi, simpatia se transformă în dragoste. Sora lui Fred, Valerie, e prietena baronului Castelli. La un bal, Fred expune câteva picturi. Baronul o vede pe Tini şi pentru că e atât de drăguţă, îi spune că va cumpara unul din tablourile lui Fred. Valerie crede că baronul îi face curte Tinei şi nu-l lasă să cumpere tabloul. Proprietăreasa lui Fred află că Tini locuieşte la el şi îi spune că nu-l mai poate ţine. Tini se duce la Valerie şi o roagă să-şi ajute fratele. Baronul îi cumpără o rochie. Apoi, colindă cu dânsa toate localurile de noapte, în căutarea prietenilor. Tini se îmbată, Ired îi zăreşte şi ii spune că nu mai vrea să ştie de dânsa. Desnădâjduită, Tini se aruncă în Dunăre. Salvată la timp. Amândoi vor continua să se iubească. CINEMA TRIANON INVITAŢIA DOAMNEI PATTER cu: Arthur Schroder, Hans Sünikor, Joe Stockei, Fita Benkhoff, etc. James Potter regele whysky-ului a făcut avere şi a cumpărat un castel ca să facă pe plac soţiei sale care a lestpe vremuri guvernanta fiicei lui. 11 Ea vrea să intre în rândul nobilimei engleze şi hotărăşte să facă un bal, la care va lua parte elita londoneză. 1 . Soseşte şi Mary fiica lui James Potter. Aceasta, o fată foarte drăguţă, dar simplă nu se împacă cu vederile mamei ei vitrege. Familiile lorzilor invitaţi refuză să ia parte la petrecere. Robert Spyler, lordul cel tânăr o întâlneşte din întâmplare pe Mary şise îndrăgosteşte de dânsa. Servitorii lorzilor fac un bal şi hotăresc să joace rolul stăpânilor. La acest bal sunt invitaţi şi servitorii familiei Potter. Invitaţia a fost trimisă însă pe adresa d-nei şi d-lui Potter. D-na Potter primeşte invitaţia şi se simte extrem de bine printre aceşti oameni simpli care-şi bat joc de dânsa. Când petrecerea e în toi soseşte Robert. El o vede pe Mary în casa sa şi crede că şi ea e servitoare. In cele din urmă Mary îi destăinuieşte cine e şi îi spune că şi ea îl iubeşte. Robert şi Mary se hotărăsc să se căsătorească. Astfel familia Potter va intra însfâşit în rândurile nobililor. CINEMA ARPA Teroarea deşertului cu Dick Faran Perioada 1860-1870 a fost tulbure pentru statul Texas. Ţinutul era înţesat de oameni fără lege. In districtul oraşului Pecos, Steve Ainslee are mult de furcă cu banda de răufăcători a lui Blake, care este chiar judecătorul orașului. Pentru a-i fura o cireadă de câteva mii de cai, oamenii lui Blake omoară pe maiorul Burton, care venise în regiune pentru a face comerț cu cai. Steve este delegat să cerceteze această crimă. Angajându-se cowboy pe ferma lui Blake, lucrurile se complică, prin sosirea fiicei lui Burton, venită să ia în primire ferma rămasă de la tatăl ei. Blake își pune în gând să-i fure testamentul. Steve află de uneltirile lui Blake, și izbutește să ia îndărăt actele, ducândis-se cu ele la Burton. Banda lui Blake înconjoară ferma, când îşi face apariţia „Călăreţii din Texas’’ cărora Steve le dăduse de veste. întreaga bandă este prinsă şi predată autorităţilor federale. Steve, rămâne d-rei Burton... CINEMA SAVOY cu Dick Powell, Gloria Stuart, Adolphe Menjou Un student în medicină, Dick Curtis lucrează în vacanţă Intr’un hotel balncar şi să împrieteneşte acolo cu secretara hotelului Arline D-na Prentiss, o bogătaşe sgârcită vine la hotel cu fata ei Ann şi fiu! Humbolt. M-me Prentiss vrea să-şi forţeze fata să se căsătorească cu un vizitator al hotelului T. Mosely Thorpe un milionar excentric. D-na Prentiss organizează un spectacol şi-l angajează pe Nicoleff regizor. Ann şi Dick se îndrăgostesc. Arline, şi-a pus ochii pe Humbolt. Cât se desfăşoară revista furnizorii cer sume enorme pentru montare, Humbolt anunță căsătoria secretă cu secretara hotelului, Dick și Ann s’au logodit. Simț||idu-se bolnavadupă atâtea dezastre consimte la căsătoria fete! cu Dick, pentru a avea un doctor în familie. . . . ''1 OAMENI DE1 SACRIFICIU cu Kay Francis CINEMA CORSO FELIN MILIONAR cu Otto Malburg, Felix Brossau, Oskar Karlweis, Fried Czepa ani Max Sonndorfer conduce firma Philip Sonndorfer et Fiu. O nou ceartă intervine între Max și fiul său Otto. Tatăl se retrage din firmă. Philipp care iubește excesiv pe nepotul său Otto, îi pune acestuia din urmă la dispoziţie averea sa şi creiază o firmă comercială sub numele de „Sandorfer et Co.” O luptă aprigă începe între firmele Sandorfer şi Fiu şi Sandorfer et Co. Ella, soţia lui Max, vrea să încerce o împăcare între tată şi fiu, însă Oto nu poate primi căsătoria cu Daisy Rix, o americană bogată. Otto este îndrăgostit de Hertha Becker, o tânără doctoriţă. Ella dă o recepţie şi invită toate cunoştinţele pentru ca soţul ei să poata găsi un împrumut. Bătrânul Philipp vine la recepţie şi arată o telegramă din care se vede că Rix, bogătaşul american este un excroc şi a fost arestat Ella oferă moşia şi toate bijuteriile socrului ei, pentru ca acesta să salveze onoarea numelui ce-i poartă soţul şi fiul ei. Philipp îi Întinde mâna şi urmează apoi o împăcare generală Otto se căsătoreşte cu Hertha Ree ks ! O nouă firmă la fiinţ." ...Sándoriei et FUI". CINEMA 30. PALACE SI FilET DE COPIL tu ivarul Harcit si liana Krauseyeter Pelei' si Jumbo, colegi de clasă, .n 'pornit iurt’un caic ' pânze, tu largul mării. DealungUl ţărmului. Întâlnesc intr’o barcă de gudron pe un tânăr, Abel, care se lovește de o geamandură şi se scufundă. Salvat de Jumbo primii doi ii iau şi pe Abel in cursa lor. Acesta este un suflet solitar, îşi pune toată simţirea într’o muzicuţa de gură. In acelaş timp pe o plajă din vecinătate Aurry un sportsman atu.rican in goană dărâmă un zid de nisip construit pe plajă de Corina. Fata fuge după el în apă, face observaţii şi es din apă ca cei mai buni prieteni. Harry destăinueşte fetei că va pieca a doua zi într’o cursă de baloane. Corina îl roagă s’o ia şi pe ea şi într’adevăr se îmbarcă ambii la bordul unui salon. Baloanele Pornesc în cursă. Vântul le împinge spre Nord, spre :ua«- ’.i i li» LI Deodată se pornește o furtună teribilă, care doboară balonul în mare. Harry zărește barca celor trei tineri. Dar fringhia aruncată se rupe şi Harry aruncă pe Corina în maia de unde este salvată de Arbel, iar balonul își continuă cursa spre victorie. 1 ! i ! i După multe peripeţii Harry se întoarce să-şi ia logodnica şi pleacă cu ea spre fericire în timp ce barca îşi ridică pânzele spre a purta în largul mării pe cei trei sportivi. CORSO: Port-Arthur cu Danielle Daneux şi Misiunea secretă. DOAMNEI: Frica cu Gaby Morluy şi Charles Vanel şi Bal la Savoy. Nino Martini şi Caravana. FORUM: Un vis de iubire cu Lily Pons şi Fuga lui Tarzan. AMERICAN: Femeia în Frac şi Aur negru. VENUS: Stan şi Bran gemeni şi Fiica Rozelor. MARNA: Ana Demidov, Spioana Ţarului şi Remous (iubire). REGAL: Anne Marie cu Annabella, Jean Murat şi Pierre Richard William. FRANCLIN: Dragostea e muzică cu Nino Martini şi Caravana. CITY: Soţie contra secretară şi Circul cu artiştii Operei din Moscova. OMNYA: Fuga lui Tarzan şi Manevrele de toamnă. LIZEANU: Shanghai şi Balul de la Operă. COTROCENI: Lupii între ei şi Stan şi Bran Scoţieni. TDISON: Regele femeilor şi Shanghai sub gloanţe. GLORIA: Te învăţ eu minte cu Ginger şi Rogers şi Un înger de doctor. PALAS BULEVARD: Suflet de Copil Jurnal şi compleatre. A.R.P.A.: Regina Valsului şi Prinţesa Giga. VOLTA BUZEŞTI: Femei in dragone cu Simone Simon şi Sub mască diavolului cuBoris Karloff. *REX: Mica Prinţesă cu Shirley Temple şi Prăbuşirea galeriei No. 5. TOMIS: In umbra trecutului şi Intimităţi conjugale. RAHOVA: Charles Boyer in Istoria se scrie noaptea şi Dragostea sub arme. MARCONI: Maroc cu Marlene Dietrich şi Gary Cooper: Amprente digitale şi jurnal. GRADINA SIC: Balul de la Operă şi Trandafirii negri. DIANA: Tigrul din Bengal şi Micul Rebel. MODEL: Omul cu două feţe şi Escadrila morţii cu Warner Bexter. DACIA (Ştefan cel Mare 34): Grandoare cu Joan Crawford: Ţiganii film rus. PARIS: Vladia Korsakov şî Ţiganii. AIDA: (Grădina şi sala): A doua tinereţe şi Evadatul din insula Dracului. GODEON: Eldlisabeta Regina ,Angliei şi Bărbaţii nu sunt zei. LIA: Regina Junglei şi Grandoare cu Jean Crawford. ATENEUL TEI: Taras Bulba şi Femeia fără suflet. AUR: Regele chibriturilor şi Femeiuşcă cu Ruth Chatterton etc. LOLICA: Diavolul alb cu Ivan Mosjoukin şi Hotel Savoy 217. ATENEUL Cărămidari: Atenţiune. Dinamita şi Seqouia. ILEANA (Grădina şi sala): D. şi d-na Sherlock Holmes şi Curierul din California. VOX: Sub două drapele Cu Claudette Collert şi Dormitorul Fetelor cu Simone Simone, Jurnal Fox nou. 1 FF.MINA: Miss Theodora cu Irene SELECT: Inamicul femeilor cu Sud Harding şi Basil Jlothbone. UNIC: (Frontul Irivizibilcu Jean Dunne, Harlow şi Valetul Domnişoarei cu William Powell. LUCIFER: [Reputaţia d-rei .-Wilenburg; Războinic şi Fulger. ORFEU: Loretta Youpig în Ramona şi Misterul de la Cazino. DOORY: (Grădina şi sala): Grănicerii şi Cântăreţul din Veneţia. PAX: Gondolierul de pe Broadway şi Inamicul Public No. X. VOLGA: In, serviciul Franţei. Un bărbat original. TRIUMF: Antonio Adverse şi Ferma Morţii. CARMEN: Bozambo, Circul ,Barnum şi Jurnal Românesc. CENTRAL: Moartea se răzbună cu CARLTON: Dezonorata (în englezeşte). ^ Deşi realizat acum cinei ani este, azi încă, unul din cele câteva fimne bune cu care se poate mândri industria de artă a cinematografului. ■ Este astfel graţie unui scenariu bun, prelucrat de Sternberg, în ,apogeul puteriie creatoare, şi jucat de interpreţi aflaţi în acel momem intr'un indentic apogeu. Privitor doar la Marlen Dietrich, aflată pe a doua treapta a glorii lucrurile ar părea să stea altfel. Şi totuşi nu, „Dezonorata”, fiind în acelaş timp atât cel mai bun film al lui Sternberg cât şi al Marlenei. Marlene a dat mai târziu lucruri mai elegante, mai fine poate (Desire), nu însă lucruri mai variate, mai montate, mai cizelate. „Dezonorata” este unul din rarele filme perfecte, din oricare punct de vedere ar fi privit. Şi e plin de atâtea amănunte de joc şi regie încât nu numai că trebue văzut, dar trebue văzut chiar de două sau trei ori, pentru că numai la o repetată viziune poţi prinde sensul unei sumedenii de amănunte din care cel puţin jumătate trec conservate prima oară, când urmăreşti mai ales acţiunea. Acum cinci ani, când am văzut filmul de trei ori consecutiv am spus că este excelent, acum când l’am mai văzut încă de două ori putem spune e un film rar. ARO: Prater înnemţeşte’. O idilă vieneză, în genul tuutror idilelor vieneze, cu mult, sentimentalism, cu multă voie bună, cu note de duioşie şi un pic de tragic. Tema aleasă a unui conflict între sufletul Vienei de odinioară, reprezentat de Tini, Fred şi prietenul lor1, muzicantul, şi mentalitatea aventurieră a Vienei de azi, reprezentată de sora lui Fred şi Baronul Castelli, e interesantă şi ar fi putut duce la un film bun dacă regia ar fi înţeles să adâncească sensul omenesc al întâmplarilor iar interpretarea ar reuşit să aducă în, faţa noastră altceva decât nişte inconsistente fanţoşe. Putea fi interesant, dar n’a fost graţie regiei inexistente, grafie jocului nesincer şi artificial al tuturor interpreţilor. E un film amabil, cum au fost atâtea tragicomedioare vieneze, putând servi doar de agreabil, deşi ca un costisitor refugiu, in timpul unei scurte ploi de vara. Cu alte cuvinte, foarte modest... CAPITOL: Clipe de rătăcire (în nemţeşte). O temă palpitantă luată din dramele cotidiane ale vieţii. Atâtea soţi sunt depărtate de sora lor prea ocupaţi, şi uitând prea des că şi bietele soţii au nevoie de dragoste şi tandrele, pe care, in lipsă, o caută sau o acceptă in afară de cămin, in taină şi cu riscuri. Boris Karloff: Călăreţul mascat. SIC: Nopţi Moscoviteşi Comoara blestemată. (^RADINA CINEMA ^AUR’y Sergentul X, comedie şi jurnal. BARCELONA: Curierul din California şi Bestia umană. FLORIDA: Masca galbenă. Valsul Şampaniei şi complectare colorată. PACHE: Căpitanul Ianuarie cu Shirley Temple şi Moartea se răzbună. SPLENDID: In serviciul Franţei. Un bărbat original. 17.BANDA: Sirenacu Dolores del Rio şi Virginia cu Gary Cooper, Revistă Banda Veselă de la Cărăbuş. MILANO :Grădina şi salaş: Fuga lui Tarzan şi Robbie cu Katharine Hepburn. Două asemenea drame împleteşte cu mult veridic filmul de fata, atrăgând egal atenţia soţilor şi soliilor asupra nenorocirilor ce-şi pot atrage prin o prea mare uşurinţă şi o prea mare încredere. O singură clipă e de ajuns pentru a deslănţui cele mai cumplite drame. E un film serios, realizat cu obişnuita corectitudine a filmelor ger mane. | | SCALA : Masca eterna (în nemţeşte). Un film mai mult pedant decât savant asupra unor probleme mereu discutate, dacă doctorii pot experimenta sau nu asupra pacienţilor, precum şi alte teorii asupra răspunderii. După ce ni se arată un sanatoriu foarte bine înscenat, cu atmosferă bine prinsă, suntem puşi în faţa unui caz de conştiinţă, care se rezolvă prin înebunire, pretext al unor noi discuţii asupra metodelor de vindecare a dublei personalităţi, puţin fericit botezată în film „Masca eternă”. Scenele acestea încearcă totuşi o fotografiere, pe alocuri reuşită a viziunei unui nebun despre lume. Din distribuţie reţinem numele lui Mathias Wieman — ln rolul cazului de conştiinţă — pe acel al lui Peter Tetersen — unicul actor cu barbă naturală — în rolul şefului sanatoriului, precum şi pe acel al d-nei Olga Cehova, care nu scapă ocazia, deşi văduvă neconsolată de câteva zile, să încerce un mic flirt final, ce putea lipsi. Regia în general sobră — şi ades, în cazul nebuniei, animată de bune intenţii, parţial realizate. REDACȚIA, ADMINISTRATIA ȘI ATELIERELE GRAFICE Str. Brezoianu 51, Tel. 5.61.24 ABONAMENTE trei luni..................Lei 300 Şase luni . . . Lei 500 Ub na .......................Lei /000 la străinătate ?i pentru Instituţia ii preţul dublu Programul cu distribuţiile şi subiectul tuturor spectacolelor Ce filme merită să vedeţi? Cronice permanenta CINEMA CARLTON DEZONORATA cu Marlene Dietrich şi Victor Mc. Laglena 1915... Viena... Marele răsboi... Văduvă de ofiţer căzut pe front, pe vremuri mare pianistă, este astăzi una din numeroasele desmoştenite ale soartei. Şeful serviciului de spionaj Ii propune s’o angajeze ca spioană sub titlul de X—27. „Prima ei însărcinare e să descopere pe doi spioni cari furnizează știri armatei inamice. Colonelul Hindau e cel dintâi. X -27 se achită admirabil de însărcinarea ei. Prins, Hindau se sinucide. Mult mai dificilă e prinderea celuilalt spion. Dar X-27 are farmecele ei feminine, şi acestora cu greu le poate rezista abilul spion... Cu atât mai mult, cu cât X-27 pare a se fi îndrăgostit serios de dânsul... Veştile pe cari şi le-a procurat dau apoi o mare izbândă armatelor ţării ei, şi printre prizonierii luaţi în cursul acestor mari bătălii, se află şi colonelul. întrevederea dintre cei doi e plină de peripeţii dramatice, cari se sfârşesc de astădată cu fuga colonelului Curtea marţială o judecă şi o găseşte vinovată de înlesnire de fugă. Şi în zorii zilei următoare, X-27 apare înaintea plutonului de execuţie. O detunătură... și X-27 cade. RAMPA MIERCURI 2 IUNIE 1937 Bacoro ■■>■■■■>■*■■■■■■■!■■■ a deschis noua sa Grâdiaâ de varâ In Str. Vasile Boerescu 11 (vis-a-vîs de Minist. Domeniilor) JAZZ DANS-DISEUR MARE ANTREN ROMANIA Corpul Portăreilor Trib. Ilfov PUBLICATIUNE No. 25602 In baza adresei No. 9243, 193? a jud. Ocol. II Buc, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 9 Iunie 1937,, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Piaţa Amzei No. 15, averea mobilă urmărită a debit. Florica Ţâţu, care se compune din tina casă de marcat „National”, şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Victor Namian. Şeful portăreilor, V. Corubella 1937, luna Mai ziua 29.