Rampa, iunie 1937 (Anul 20, nr. 5815-5837)
1937-06-10 / nr. 5822
Gânduri pentru A murit Jean Harlow Capitala in sărbătoare Indeobşte, actorii de cinema mor întâi în amintirea spectatorilor şi apoi, discret, nitali, mor cu adevărat, retraşi sau burgheziţi, îmbogăţiţi sau ruinaţi. • Vedeta cu părul platinat, strălucitoarea Jean, dispare brusc, neaşteptat, surprinzător de stupid. Şi cu atăt mai mult, moartea ei devine mai tragică decât orice moarte, cu cât survine în plină glorie şi frumuseţe, în plină tinereţe şi viaţă. Ca acei pursăngi perfecţi care-şi frâng picioarele subit, in timpul Marei Curse ai căror câştigători siguri erau. Numele ei e azi pe buzele milioanelor de oameni cari o admirau cu frenezie și o apreciau cu entuziasm și imaginea, ei luminoasă ca o rază de vară e în ochiul miilor și miilor de spectatori. Din fericire, ecranul — această rezervă de viață trăită — ne-o va mai arăta câtdva vreme, (pică o superioritate a cinematografului faţă de teatru). Câtăva vreme, filmele ei, care vor îmbătrâni treptat, fără ca tinereţea ei să se treacă, fără ca viaţa din ea să obosească, vor mai fermeca încă marea massă a admiratorilor ei anonimi. Şi mulţi vor fi aceia, care în toate colțurile lumii, după câteva luni sau ani, vor întreba, — căci i-au uitat numele, sau poate nu i l-au Știut niciodată — : ce s’o fi făcut dom’le artista aia frumoasă cu picioarele splendide și părul ca argintul? Și amintirea ei, din inimele celor pe care ea niciodată nu i-a văzut, amintirea învăluită intrun regret rezervat fiinţelor ce-ţi sunt dragi, va fi elogiul suprem pe care cei multi îl vor aduce femeii frumoase care a tulburat gânduri multe, multe. Şi când vor dispare cu desăvârşire filmele ei, admiratorii — cei cu sinceritate subjugaţi — nu vor înlocui în inima lor, ochii ei mari cu privirea lor pătrunzătoare, surâsul ei dulce ca o Şoaptă, drăgăleşenia ei de păpuşe nebunatecă, exuberanţa ei graţioasă şi imaginea trupului ei perfect ca o sculptură genială, căci nu vor găsi atâtea frumuseţi reunite laolaltă. Iar cei care vor fi apreciat aşa cum se cuvine şi creatoarea pe ecran a tipului de femee stricată, fată bună, vor uni prinosul lor de apreciere artistică, admiraţiei lor estetice. iii! Bodin Bucureşeanul e un cetăţean fericit , ia parte cu trup şi suflet la toate marile şi înălţătoarele sărbători, fie ele religioase sau naţionale. In special cele de ultimul gen, îl atrag în mod deosebit. Le savurează, le trăeşte, îi oferă suprema satisfacţii. Urmăriţi-l în ziua unei atari sărbători, se scoală de dimineaţă,cu noaptea în cap şi o porneşte, adesea la o oră când tramvaiul încă nu s’a urnit din depou — spre locul destinat festivităţii. E un incorijibil ; nu-i sperie nici ploaia, nici drumul lung, nici oboseala statului în picioare ore întregi — nici eventualele riscuri ale unor accidente neprevăzute în atari împrejurări. Azi, e o nouă zi de sărbătoare, când încă nu s’a desmeticit bine de cea precedentă. Săptămâna în curs, a păşit cu piciorul drept începând de Luni, e în plină sărbătoare. S’a înghesuit să privească un oaspe ilustru, un oaspe înalt la propriu şi la figurat, un oaspe rar . Preşedintele Poloniei, d. Moscicki. Aproape o întreagă după amiază, alături de câteva sute de mii de cetăţeni, a staţionat pe Calea Victoriei, pe B-dul Brătianu — de la gara Mogoşoaia şi până la Palat, —ca să vadă cortegiul, defilarea — şi întreg dichisul de rigoare. E drept că pentru a putea viziona întreg spectacolul, nu a parvenit să răzbească până în fata Palatului, la vreo tribună sau pe alături. S’a mulţumit cu armata văzută trecând în putină desordine, nu în pas de defilare, — dar totuşi s’a entuziasmat, a strigat ura !... şi a iplecat satisfăcut ...pentru banii dar, — mai ales că ştia că a doua zi, îl aşteaptă un supliment: ,,8 Iunie”. Ca şi în atâtea împrejurări similare, a luat totul dela început : s’a sculat de dimineaţă, şi a pornit-o, cale lungă, spre A. N. E. F. Acolo a avut loc marea sărbătoare a tineretului, a străjerilor. Fireşte că a avut grije din ajun, — numai el ştie cât a alergat, câte intervenţii n’a depus — să se aprovizioneze cu un bilet de tribună indiferent de culoare. A trecut apoi de dimineaţă, prin tot rândul de cordoane, de controale, I s’a legitimat, s’a războit cu reprezentanţii ordinei publice care încercau să-i pună beţe în roate — şi a sosit — cu bine la stadion. A găsit locul datorită numerotaţiei, — apoi a urmărit aviditate, desfăşurarea programului. Când i s’a făcut foame, a scos „pacheţelul” bine dosit până atunci — şi din el, pâine cu un. S’a ospătat, a tras „duşcă”, după care şi-a reluat ocupaţia; programul era doar copios întocmit. Independent de cele ce se desfăşurau pe arenă, s’a amuzat în tribune. Un domn ofiţer a povestit o păţanie : — Vroiam să-mi pun uniforma albă, — dar ce să vezi ? Azi dimineaţă mă pomenesc cu ordonanţa că vine într’un suflet : s’trăiţi ! au fostără ,,oțîn” a’noapte ! ,,Ce au furat” ?... întreb. „Hainele dvs.” ! ...Intre cheia și uniforma albă. En „civil”, a povestit și el : — Eu am vrut să-mi cumpăr ori un aparat fotografic, să fac niscavai poze azi. Dar „prietenii” mi-au „mâncat” aparatu. — Cum asta ? întreabă careva pursost. — Ma’a încurcat la chef... şi s’au dus dracului bănişorii... Pe ziua de azi, cetăţeanul bucureştean are o nouă bucurie : e Ziua eroilor. Alt prilej de bucurii : Capitala e în sărbătoare. F. O. F. 8 Iunie Ziua Restauraţie Parazii Defilări Concursuri Deutsches Volkstheater va juca „La lumina lumânărilor“ cu ocazia „Săptămânilor festive vieneze In timpul „săptămâni festive’ se va mai juca la Deutsche Volkstheater comedia La lumina lumânărilor, care are până acum o serie lungă de succese. Şi Scala va avea un program special şi va dovedi, ca şi celelalte teatre vieneze,că la teatrele austriace există spirit şi cultură. Un non film al Ini Fritz Lang la Hollywood Cunoscutul regisor Fritz Lang, în urma filmelor „Furie” şi „Am dreptul la viaţă” este considerat astăzi la Hollywood, drept cel mai mare regisor al epocei. In urma acestor note succese, i-a fost încredinţată regia unui nou film, intitulat „You and mie”, după un scenariu original de Normand Krasna. Sylvia Sidney, — despre care se spune că ar fi logodită cu Fritz Lang, — va fi interpreta acestui film și partenera lui George Raft, care în acest an, n’a interpretat nici un rol mai de seamă. 'VAffr* * ,Ma pjA ANDL 20 , No. 38224 Pagini2 Lei X'OlIU JJ. Tineri II lanie 1937 ramna Director/CARIAT FROM sionari ni dimetil - uraţi VAGABONDUL Pe bulevardul Academiei se postase un băeţel cam de vreo zece ani care se ţinea de trecători, bâzâind şi scâncind să i se dea de pomană. Un trecător i se adresează cu milă: Pentru ce cerşeşti?... E ruşine!.. Te văd că eşti băiat sănătos! Vrei să fi cerşetor toată viaţa? — Nu. — Atunci să-mi asculţi sfatul meu! Să faci bine să te duci la şcoală!... Ai înţeles? — Da. * — îmi promiţi că te duci la ’şcoală? — Da. — Ei bravo! Zilele trecute, acelaş cetăţean, trecând prin dreptul Eforiei se întâlni din nou cu acelaş micuţ vagabond. — Iar cerşeşti? | - Da. i ] — Nu te-am sfătuit să te duci la școală? — Ba da— Te-ai dus? — Da... Dar n’a vrut să-mi dea nici un ban. Bill et. Comp. Valabil azi Joi IO, sau mUne Vineri II Iunie 1937 CU JUMĂTATE PREȚ la unul din Cinematografele Capitol Roxy, Trianon, Regal, Como Forum, City, Omnia, Doamnei (Manon), American, Marna, Cotroceni, Franklin, Edison, Venus, Lizeanu Cuponul este valabil numai In ziua respectiva Cu acest cupon vă prezentați. BIREI*T la casa cinematografului unde aveți fără altă formalitfateIntrarea cu jumătate preț ATENȚIUNE : Pe verso ai Votul de teatru iviu BILET de INTRARE Pentru 1 Persoana M. In împrejurimile Hollywod-ului,a petrecut zilele acestea o orgie fârăi precedent încă în analele filmului şi care a făcut necesară intervenţia procurorului. Iată faptele: O casă de cinematograf a organizat Pentru ziua de 4 Mai, o serbare câmpenească cu ocazia congresului pe care-1 ţineau la Hollywood casele distribuitoare de filme. Cinci sute de figurante întâmplător adunate acolo pentru turnarea unui film, au luat parte deasemeni la această serbare, în costumele în care se găseau, adică fermiere şi păstorite, şi spaniole. Dispoziţia a fost stimulată de o masă abundentă stropită din belşug cu vin şi alcool, care ridicase cu multe grade dispoziţia comesenilor. La un moment dat tânăra actriţă Patricia Douglas o blondă simpatică de vreo 20 de ani, se apropie de grupul actorilor, isbucnind: — Fiindcă băusem ceva mai mult şi mi se făcuse cald, am plecat prin pădure să mă plimb. La un moment dat, un bărbat de statură uriaşă, apare de printre copaci şi începe să-mi vorbească cu un ton arogant. Apoi m’a târât într’un garaj în timp ce eu mi-am pierdut conştiinţa, moartă de frică. Când mi-am revenit în fire, am văzut lângă mine doi oameni, cari mă ingrijeau, şi cari m’au condus până aci. La aceste cuvinte, Wallace Berry, s’a arătat a fi cel mai cavaler, repezindu-se la câţiva indivizi cari i-au fost arătaţi şi dintre cari a Knock nou tot trei. Patricia Douglas, a telefonat imediat procurorului districtual, pentru a-i cere asistenţa. Dată fiind prezenţa la această serbare, importante personalităţi din lumea filmului, se prevede un imens scandal care, cu greu va putea fi înăbuşit. • Multe sunt inovaţiile aduse de filmul sonor şi vorbitor.Cu cât noua formă a cinematografului se desvoltă mai mult, cu atât se reliefează contrastul dintre această nouă formă și de mult decedată artă mută, pentru care nu mai există decât zâmbetul amintirilor. S’a comentat de multe ori, genurile cari s’au lansat în ultimult timp. S'a pomenit despre filmul revistă, despre operetă şi despre music-hall. Nu s’a insistat însă, până azi, asupra unui element care a avut un rol covârşitor în lansarea genurilor mai sus pomenite. Un element, care a ridicat o serie întreabă de stele şi steluţe mai înainte quasi necunoscute : PICIORUL L. Publicul din lumea întreagă a fost uluit la un moment dat, de avalanşa de gambe artistic sculptate apărute pe ecran. Picioarele au luat ofensiva în grup, purtând pe elasticitatea lor, trupurile fragede şi înfăţişările ingenue ale girls-elor. Trupa de girls, execută cu picioarele acrobaţii ritmice de o uimitoare simultaneitate. Şi publicul capricios şi pretenţios ca o fetiţă intrată în adolescenţă, luat prin surprindere, orbit de atâta ,,sexappeal” colectiv, a fost subjugat de avalanşa de picioare aliniate în ritmul jazzului. Apariţia picioarelor în reviste şi operete, a contribuit în cea mai mare măsură la introducerea acestor genuri cinematografice. Pictorul a jucat însă un rol de frunte şi în filmele dramatice. A fost ales — de mult — într’o bună zi de Joseph von Sternberg, care a lansat o rivală serioasă Cretei Garbo. Marlene Dietrich, steaua care a obţinut un atât de categoric succes în filmele ei, a subjugat sutele de mii de admiratori de ocazie, prin desvelirea gambei ispititoare. Ochii spectatorilor au căzut întâi asupra piciorului lasciv expus şi apoi asupra figurei ce arbora un rictus blazat. Spectatorii au fost entuziasmaţi. Dar asta nu s’a întâmplat numai cu Marlene Dietrich Iată deci piciorul, unul din cele mai căutate elemente din cetatea filmului american în timp ce la noi, acelaş element nu serveşte decât pentru foot-ball şi pentru ei şi asta în majoritatea cazurilor — înlăturarea musafirilor nepoftiţi... Pe marginea faptelor ODINIOARĂ Constantin Belot, unul din marii comici ai scenei româneşti, după strălucite succese care-i prevesteau o carieră unică, a încetat din viaţă în plină tinereţe şi putere de muncă. Scandal la Hollywood PATRICIA DOUGLAS, o tânără artistă americană a fost victima unei agresiuni sentimentale PICIOARELE C. Beleot . AW -