Rampa, septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5891-5916)

1937-09-01 / nr. 5891

2 La Cinema CAPITOE reducerea tst valabiilă, până lat orele 7 sear­a Programul cu distributiile și subiectul tuturor spectacolulor ’ •’V­.CS-' ■ I ** aewiWWMReft Teatrele Închise OPERA ROMANA Piata Walter Mărăcineanu Telefon 4. 1­1.32 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie teatrul naţional Piaţa Teatrului Telefon 3.94.30 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie teatrul regina maria Splaiul Independentei Telefon 3.98.48 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie teatrul eforia Închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii In Septembrie teatrul vesel (Eforia) Telefon 4.37.29 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii In Septembrie teatrul liga culturala B-dul Schitu Măgureanu 4 Telefon 3 72 93 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii în Septembrie TEATRUL ALHAMBRA Excelsior Telefon 4.12.86 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii in Septembrie TEATRUL MODERN Str. Sărindar Telefon 4.67.77 închis pe timpul verii Deschiderea stagiunii in Septembrie TEATRUL CĂRĂBUȘ »trau *£AA*mi«i MMI \JXmtm 9 mvmra, „ELECTRO-CARABUS” HevUt* în AS tablouri d.s N. *.!­­rltsecu DUtrltnU» B. 0. Tănatei it Atel«! »pitar; Seb­einel; Notiţi; Mareșalul; BailsVrle; Fino»; liana Mih&Vetcu; ftttolollu»; f» ’II Ionul românele; Pagina Vst.su.ai. Siuiîy IampU; «igeletto; Îlcctni. riwene Ffipemu: Mn»n*tiit­t; Cwr­­'rj erteit­a; Dastil**ra.ts. *4en« Sumai; Magaotta«; Aaiatos rea iotagrailor; Cwrme®, Virgula, Mx­i'-m­iloniaifi. ■it Gingaru. Malacii«, Saniî Si­hastru; »hiorghit». Frei Boneid/ N«r»M»i®nü; Er cnrslonistul; Punctul, fi. Roman; Amiralul D®n«»­,u, Pri­mul chins*; Compositors!, Puiu Maximilian; Compărui ii d-nili 1, Dunceau, S. Tras Um, I. Amonescu, Cilin Botes, A­r«l# lény Ceaufu, Tnfc? Iliescu, Viorica Centrau tanacn, eurerii» 0»lîauy, Adina »tum­­hsa. Irina Frăţii», Penny »•orjeitcn, etc., ji Mica gsmbonica Carab­rescu. Direcţia de *e«nS: N, Strrlfencn. Direcţia eerearaîicft; ftraj!. DHeatla musteai» i #. Bendrîne. D»caruri t A, Caramanldu ti R»hr­­hotfsi. Wuîieli Dendrin«, *£Uy Baman, fo­­roiogos $1 »art l&VMWi ! t TEATRUL C©M@E©SA XXATRUB IN AER LIBER Pas. Majeati« Telefon W*H*n va SMsm«wm OM DE ÎNCREDERE comedie In 3 acte (şase tablouri) de Paul Armand şi Leopold Mar­i’hand, versiunea româneasca de Tu­dor Muşatescu şi Sid­i Alexandrescu Distribuţia­­ Tătară Ion Iancoveicu Directorul poliţiei judiciare S. Bulflinky werck tiede lector emisarul ierge de Ptrlichon in uşier In funcţionar )-na Genissier Fernande laire linen rladya leleste­rvonne . Ulfu Fotinn C. Hortung V. Bonta G. Chamel Al. Fin(i Bmil Bottá M. Anghelescu Silvia lui Fiţi Harană Tina Radu Nora Piacentin( Ilennée Preaianu Sandu Vatilescu Tuti Otovanu pilu­ţiunea de tceni­­. [aftgsveien ...Evident, „Om de încredere’’ este o comedie, — dar acţiunea ei este di­namică, uluitoare, — ea desfăşurân­­du-se intr’un tempo trepidant, sur­prinzător dela o scenă la alta... ... Ea pune faţă în faţă două lumi diferite, — o lume cu idei învechite, preconcepute, pe deoparte — şi lu­mea omului de acţiune de azi, — a aşa zisului „excroc’’ genial în goană după combinaţiuni aducătoare de coş ...Eroul e Tafard, un evadat din in­chisoare, care pică in mijlocul unui magazin de corsete fondat in anul 1848... Găseşte aci acea lume cu men­talitatea învechită, — după cum înve­chite şi ieşite din modă sunt corsete­le cu balene aflătoare aci de vânzare. ...Apariţia lui In mijlocul acestor oameni simpli, burghezi, care duc o viaţă de privaţiuni, — răstoarnă şi răvăşeşte totul... fig... ...Ingenios, Tafard găseşte locul in­dicat să se realizeze, — terenul pe ca­re va experimenta şi pune In aplicare grandioasele lui planuri... ...Ca la un semn de baghetă magică totul se schimbă, — toată lumea e pusă In mişcare... Acum sângele curge mai repede In vine... Toţi se lasă fu­raţi de măreţia ideilor sale... Tafard ii subjugă, ii conduce, — e dominant. ...El trece peste clipele sentimenta­le ale vieţii, nu are timp de aşa ceva. Viaţa e cu totul alta,— altceva decât absurdă îngâmfare a îmbogăţiţilor de a fi admiraţi in limuzina nouă... ...Toate acestea până la urmă, când Tafard pregăteşte o nouă combinaţie o nouă lovitură de senzaţie, care dă roadele scontate... ..Cortina cade asupra unei apoteoze e triumful omului de acţiune şi mai ales triumful lumii de azi, asu­pra relei de altădată... ...Suntem în secolul al douăzecelea. TIATRHC ¥E»!£i3 Pl TASS SHAD I NA MARCONI­­S»«SHia Sl«a ®$fusfe!s mM FUSTELE DELA MINISTER Localitate in » tete de "A. de Sert DemíjstBUe* Grj-íjullu, PopflWU Ionescn Gasrgoscu Esmeralda Gr 1)uliu Catarina Grijallu Paraashlv* 811 varina Aexsi Vulpache TI ti Nac Vtaesariu Nisío® leicht« Mimi lenaacs Domnişoara Mi« Miruuţis­ tr. raittiu­ mb­ic G. Sic« Jules Cazab­a Niculescu-Cadet Beate Fredenov Maria Waverina Angeli Mateeicv Maria Anivnovs ion Tfili&m #»« 3?*i£«n M. FtUmk**# *f. Brette Niauleits-Bu­sdiu Hurt lupte­ana M. Muţulafcv 11. Sf. Ilisicu Direcţi» é® scenă ! Aurel Ion Mattan. Decorurile f A. Caramanlău Subiectul ne iramportd tn lunea magistraţilor din Provincie. eroul ette Demoltene Grijuliu, pre* terentele tribunalului din Caracal... E omul ears iţi pede­­de tbijbd (­ de* *1 but ed viata lui nu as fi deviat a clipi din t*eatul ei. — Seed­­nire buni si, n’ar £1 (stt­eted»* uno~ tn* tdmpldn pentr# ti dtreai uluitoare. O aren­td de «asiste« «ia Garasai, Sil­varina a tan evap&ati, t« %tma unui standul din koteiul unde iojtfig, e­. Aer ideia diabolici­i unor cheflii, face ca ea ar ajunge tn cota ti tn patul lui Bementene. Grijuliu, s» am­pul absentei ncestuia gi mai Mln s nevestei mie, latd inti » »isiig inopinati; r&inU etrul de juttifie a penii ia inifeefis ls Caracal fi gi.el tat gr­­eptate, tn sase. »ztteClnttlui. Dia ««««an sfiul, lumreatMih sa $m is«|. imT»rile *s par deesun», **« «Mi saws««, »ai tiu se Inears«, ls Busmegti. Aetiunea mntinui $ es daetifgra In­tf-Hnetui SBiai^i**j«i, « a$Bi ftasshen Aăisl... tsefc TEATRUL TEMPO Str. Traisa 126 (lângă Hala Traiae) » nra 9.4P AP­ARAREA ARE CUVÂNTUL de Petre Bellu ^6Wfseeei66â0M^Miwiw9e«6eeet TEATRUL NOU Femei şi Paiaţe cu Dina Koenig STRANDUL KISSELEFF Sport— plait — est­e basins STRANDUL BRAQADIRU I , Sport — plait — ase Basing CSSslESSÄ CAPITOL CiSfflÄflA SHERLOCK HOLMES cu Hans Albers. in drum spre capitală, expresul este oprit în plin câmp de doi bărbaţi, cari sunt numai­decât i­­dentificaţi de personalul trenului drept Sherlock Holmes şi priete­nul său, dr. Watson. Cei doi celebri detectivi o urcă în tren, fac controlul paşapoarte­lor şi iau un interogator surorilor Jane şi Mary Berry, nepoatele pro­fesorului Berry. Ajunşi la destina­ţie, Sherlock Holmes şi prietenul său trag la Palace Hotel, unde se înscriu sub numele de Flynn şi Macpherson. Dar, din pricina im­brăcămintei lor, personalul hotelu­lui îi recunoaşte numai­decât. Cu­rând după sosirea lor, un agent al poliţiei vine să-i poftească la prefeturi. Aici, sunt rugaţi să deslege e­­nigm­a furtului celebrelor mărci ,auricius, în valoare de 600.000 de franci. Mărcile au fost furate dintr’u­­nul din pavilioanele expoziţiei, şi înlocuite cu mărci falsificate. Sherlock Holmes făgădueşte că va descoperi pe făptaşi Aflând că profesorul Berry a fost acela care sugerase directoru­lui expoziţiei ideea de a expune mărcile Mauricius, Sherlock Hol­mes pleacă la castelul acestuia. Aici află că sunt zece zile de când profesorul a murit, în urma unui acces de cord. Nepoatele sa­le, Jane şi Mary au venit să-şi în­caseze moştenirea. Sherlock Hol­mes descoperă laboratorul profe­sorului Berry, care se dovedeşte a fi fost un iscusit falsificator. Ma­ry şi Jane sunt amărâte, căci spe­ranţele lor de bogăţie s-au spul­berat prea repede. Poliţia, prinzând de veste că cei doi detectivi nu sunt Sherlock Hol­mes şi dr. Watson, porneşte în ur­mărirea acestora. Poliţiştii nu gă­sesc nicăeri pe cei doi uzurpatori ai numelui celebrilor detectivi. In laboratorul profesorului Berry, Sherlock Holmes găseşte diferite varu­ ie straine. Prin poşta, Sh­er­lock Holmes expediază aceşti bani băncilor, care au fost prăda­te, iar poliţiei şi trimite planul u­­nu atac proectat asupra altei bănci. In urma unui denunţ primit, pe­­­ia, găseşte întreaga bandă de 1 zi, pe care o căuta de mni de c­e. Dar ei găsesc aici şi pe Sher­lock Holmes şi dr. Watson, caii par să se fi luptat cu răufăcăto­rii. Sherlock Holmes şi dr. Watson sunt arestaţi, împreună cu în­treaga bandă. Aceşti doi iscusiţi detectivi predau procurorului, un ceaornic în care se află cele patru mărci originale. Ei mărturisesc că î­ntr’adevăr, nu sunt Sherlock Holmes şi dr. Watson, ci doi detec­tivi, cărora nu li se încredinţează cazuri prea importante. In dorin­ţa de a se afirma şi de a deveni celebri, s’au îmbrăcat ca Sher­lock Holmes şi dr. Watson. Ope­­r­a le-a fost încununată de suc­ces. Li s’a încredinţat cazul măr­cilor Mauricius şi au isbutit ini scurt timp să ajute la prinderea bandei şi la găsirea mărcilor, mult ac oricând, punctul de atrac 16 şi 9 ani, în drum spre Paris, se pierd în vâltoarea gării Viena. Bessy e luată sub protecţia unui tânăr şi frumos gardist, care îi procură un angajament la varie*­teuil ,,Tivoli’’ şi îi­­ făgăduieşte să-i găsească frăţiorul. Mircea e găzduit la „vila’’ şo­ferului Moller. Distruge toate ma­şinile şi e veşnic amendat. Acum s a asociat cu şoferul Muck, care — în lipsă de domiciliu — ... şi el reşedinţa la „vilă’’. Mircea, Muck şi Möller au deve­­nit prieteni nedespărţiţi. Ziua de naştere a lui Mircea o sărbătoresc cu toţii la „Tivoli’’. Dar tocmai când apare Bessy pe scenă, Mircea face afară o desco­­perire senzaţională: utilitatea u­­nui radio în taxi-uri. Şi fiindcă n’au bani, Mircea va ţine loc de radio. Datorită ingeniozităţii lui Muck şi Möller, câştigă­ o mulţime de bani, iar el dă de Bessy. Ceva mai mult e angajat şi el la „Tivoli’’. Din economii, Mircea cumpără celor doi prieteni o maşină cu radio. CINEMA AiU$ ispita cu Frances Farmer, Eduard Ar­nold şi Joe^ Mc. Crea Barney Glasgow e şeful nume­­roaselor cherestegii ale bogătaşu­­ lui Newitt. Băiat chip®ş şi energic, are am­biţia să ajungă un om mare, bo­gat. Intr’o seară, la un chef, Barney cunoaşte în localul Alcazar o fe­meie frumoasă, Lotta Morgan. Şi se îndrăgosteşte de ea. Idila lor nu durează mult. Barney pleacă într’o bună zi, fără să-şi ea rămas bun. Şi, pu­ţin după aceea, se însoară cu faţa lui Newitt. N’o poate uita însă pe Lotte, care , între timp, se mărită cu Sawn, cel mai bun prieten al lui. Au trecut anii... Barney e azi un om bogat, cu vază. Are cea mai mare uzină din ţinut. Ambi­ţiile lui au fost satisfăcute. Totuşi nu e fericit. Lotta a murit. Dar a lăsat o fată, care îi seamănă leit. Când Barney o vede, vechea lui drago­ste se p redeşteaptă. Poate mai pu­ternică. Face pentru ea cele mai mari nebunii, e gata chiar să di­vorţeze. Dar Lotta nu l iubeşte pe el, ci pe Richard, fiul său. Abia când o vede în braţele acestuia îşi dă seama că el e un om bătrân şi în chestie de dragoste nu mai are ce cere de la viaţă. «Ăi v CINEMA &ENAE SCLAVII ONOAREI cu Barbara Stanwyck, Joel Mc. Crea şi jurnal CARLTON Dragoste în viteză. SELECT: Dama cu, Camelii. FEMINA: Pension (Mimosas şi completare. PALAS BULEVARD: îngerul în­tunericului­ şi Agentul special. ARPA: Dezonorata şi Fata din Salem. : y’ORSO: Trăim numai , odată, jurnal şi complectare. :•)­A­RLY: A doua tinereţe şi Călă­torie suspectă. FORUM: Casa visurilor şi Com­plicaţii sentimentale . OMNIA: Corabia blestemată şi Michel Strogoff. CITY: Îngerul alb şi Ultimii mo­hicani MARNA: Suprema jertfă şi Un bărbat original. AMERICAN: (grădină şi sală): Intimităţi conjugale şi e drumul durerii. COTROCENI: Macul roşu şi Minciuna. FRANKLIN: Stan şi Bran ţigani şi Grandoare. GLORIA: (grădină şi sală): Stri­gătul cazacilor şi Două inimi şi un sărut. LILLI (sală şi grădină): Ampren­te digitale, Stan şi Bran ţigani şi trupa de reviste şi comedii. RAHOVA: Dragoste­­în culise şi Misterul fortului Grey. VOLTA BUZEŞTI: Clubul sinu­cigaşilor şi Tinereţea îşi cere dreptul. AIDA: Grandoare şi Swing. CARMEN W­YLVA KISELEFF: Mesagiul către Garcia şi Liliom. DACIA: Sus masca diavolului şi Babby. DIANA: Mâinile lui Orlac şi Fu­ga lui Tarzan. DORY: Varieté şi Masca galbenă MODEL: Rose Marie şi Rin-Tin- Tin salvator. FLORIDA: (sală şi grădină): Ti­nereţea una Regine, Spionaj în Dardanele şi complectare Mat­­chul de box Schmeling-Hamas. IZBÂNDA: Suflete­­buciumate şi Crai de ghindă. LI­A: O lacrimă pe un mormânt şi Si­r­­y. M­ERCONT: Surâsul seducător şi Dragoste în taxi. MILANO: La Porte du large şi­­ Ultima aventură a lui Buffalo- Bill. ODEON: Panama şi Drummond, Bol detectiv amator. ORFEU: Casa cu o mie de lumâ­nări şi Curierul d­in California. PACHE: Grădina lui Allah şi Născută pentru dans. SIC: Pescarul din San Diego şi O noapte de nebunie. TOMIS: Fiul meu de ministru şi O dram în largul mării. „RAMPA” CINEMA SCALA ULTIMUL TREN DIN MADRID Acţiunea se desfăşoară pe mai multe planuri simultan. Sunt personagii în film care nici nu se cunosc, dar pe care acelaş tragic destin le uneşte. Finalul îi găseşte pe toţi instalaţi în ulti­mul tren care părăseşte Madri­dul înainte de distrugerea legă­turilor de cale ferată. Se perindă, astfel, în faţa noa­stră tipuri din toate clasele. Sol­daţi, spioni, nobili, aventurieri, ziarişti ,femei de stradă, în fine, toată lumea cosmopolită pe ca­re e­venimentele au surprins-o în Madridul asediat. CINEMA TRIANON CINEMA ELISEE B U B­Y cu Otto Warburg, Szőke Szakai! Micul Mircea, Hans Holt, Lizzi Balla, etc... ■ Bessy şi Mircea, doi artişti de MIERCURI 1 Septembrie 1937 „Sherlock Hőimében HmsAlhers La cinematografele Capitol (sa­lă şi grădină şi Roxy are loc azi premiera unui film de o acţiune palpitantă: ,,Sherlock Holmes” — o realizare de gen poliţist, cu Hans Albers în rolul titular. Hans Albers care şi-a creiat un loc de frunte printre actorii cine­matografului german, a realizat o creaţie din cele mai interesante în rolul lui Sherlock Holmes. Acţiunea acestui film e plină de peripeţii, ce ţin încordate tot tim­pul atenţia spectatorilor.­­ Punerea în scenă foarte îngriji­­tă, iar interpretarea cuprinde un grup de artişti bine cunoscuţi, în fruntea cărora trebue să citam­ a fără de Hans Albers, pe Heinz Ruhmann, Marie Luise Claudius, Hansi Knoteck şi Hildi Weisener. Sunt pe de altă pacte, in acest film scene admirabil realizate, cari produc o impresie deosebită. Dar nici latura comică n’a fost ne­glijată. Astfel, scena când cei doi va­gabonzi Morris Flynn şi Macky Mapherson sunt luaţi drept Scher­lock Holmes şi asistentul lui, e de veselie contagioasă care stârneşte buna dispoziţie a spectatorilor. O serie de interesante compl­­­etări încadrează filmul. [Uf"lllllll|Ullin.......................................................................................... 1 înfrumuseţarea I Cosmetică­­ estetică I Masaje faciale şi corporale I Calea Călăraşi 41 1 Parter Concursul „Rampei“ pentru alegerea celei mai bune dactilografe La marele concurs pe care l-a instituit ziarul nostru pentru ale­gerea celei mai bune dactilografe sau dactilograf, organizarea se va face după normele urmă­toare : Fiecare concurent sau concu­rentă va primi In ziua concursu­lui un text imprimat cunoscut numai de comisiune. Pe lângă rapiditate se va ţine s­eama de numărul de greşeli, de­­urâţenia scrisului precum şi de estetica aranjamentului. Clasificarea concurenţilor va fi făcută pe bază de lovituri net­to, adică se va ţine cont de gre­şeli.­­otlmul model, precum si nume- Pentru a putea da posibilitatea tuturor să poată lua parte la a­­­sist match dactilografic, unic în lanul gâo, vom imparti coaca­­nţii îa două clsse. 4) O maşină de scria Reming­­en, ultimul model 1937 . 1­) O maşină de scris Adler, tot csse site maşini renumite ale noi mărci la vom Indies în nat­a orele noastre viitoare. Viasm­a de scris „Remington i şt? un Noiseless Model ” de mă -­­ne normală Standard Deoareca la noi .-n (ară sunt numeroşi dactilografi de limbă străină concursul „Rampei” si va ţine în pitic« limbi • romă ,â, germană, franceză și ungară. Clasa il-a la care se vor pu­tea înscrie dactilografi­i, cac­­tilografeie neprofesioniste, este dotată deasemenea cu importan­te premii, itsk­s care un gramo­fon portativ. | REDACTIA, ADMINISTRA I IA Si ATELIERfcLO­GRAF U F Str. Brrad­*** îi, Tei, ASO.N­AMENTE Tv*i iuftî , , , , , L*i m S-38* imsU , , „ , Lai Ls *s L«i /Sg* ls «trăia Haiti si ee’stra îrestifoa­­t.’vaiî prstsi ivfc­» ■ Pst?»liciţii»« i* Aâ»i«iotr«ti* daruiul „RAMPA” f:î? Hr«s.ai«*ts No. 94, TAI, fii ii

Next