Rampa, septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5891-5916)

1937-09-01 / nr. 5891

MIERCURI 1 Septembrie 1937 o r Pupă o parcilă care a frcsit şi penal Liga de Vest a câştigat „Cupa Regele Carol II“ învingând Liga de Sud cu 3­ 01­0 Mm spectacol sul­­oric de criticei Finala Cupei „Regele Carol II, disputată Duminică după a­­miază pe arena Venus între se­lecţionatele ligilor de Vest şi Sud, n’a corespuns nici pe de­parte spectacolului aşteptat. In locul unui match pasionant şi aprig disputat, aşa cum nor­mal ar fi trebuit să fie, am asis­tat la o dispută complet lipsită de nerv, banală şi plicticoasă. Odată în plus s’a făcut dovadă că marii noştri jucători nu vor să se întrebuinţeze atunci când au de apărat culorile districtului sau ligii respective. | |ţ|£ggfK jgggy,'■■■■'' f LIGA DE SUD A ÎNSEMNAT O MARE DECEPŢIE Majoritatea reproşurilor — ca să nu spunem toate — se cuvine reprezentanţilor ligii de Sud, cari au jucat sub orice critică. Pe cât de redutabil apărea echi­pa lor pe hârtie pe atât de prost s’a comportat pe teren unde, cu mici excepţii, a cauzat o totală deziluzie. In afară de IORDACIHESCU, SFERA şi BOGDAN, cari au fă­cut tot ceea ce omeneşte era po­sibil, toţi ceilalţi s’au întrecut în gafe şi — ceeace este mai grav — în indolenţă. Auer, Bodola, Ratinsky, Ba­­ratky şi Vintîlă n’au existat pe teren decât cu numele. Căci des­pre jocul lor... mai bine să nu vorbim. Explicabilă, de aceea, înfrânge­rea cu 3-0 pe care au suferit-o din partea unui adversar mai puţin sonor, care a luptat însă cu entuziasm. Cuvinte bune pentru învingători Liga de Vest a jucat, Dumini­că, aşa cum trebuia ea să câşti­ge. A avut şi ea lipsuri în echi­pă — bună­oară un Dobay ridi­col de slab — dar a combătut cu atâta energie încât a putut să-şi adjudece victoria şi preţiosul trofeu. Cheia succesului a fost linia intermediară- Szanislo II, Nagy, Demetrovici, care a funcţionat fără greş. E drept că aceştia n’au fost singurii jucători buni ai „Vestului”, care a mai benefi­­cate de un Sadowsky în mare formă, un Baibaş oportun în in­tervenţii şi — mai ales — un Bindea care, literalmente, s’a jucat cu adversarii săi. Punctul de sprijin a fost însă ‘linia de mijloc care, repetăm, a făcut un joc fără cusur. UN JOC PLICTISITOR CU TREI GOALURI Cu adversari atât de diferit intenţionaţi, jocul a fost departe de ceea ce se numeşte un bun spectacol. Partida a plictisit şi nici trei goaluri marcate de Bin­dea (2) și Sepi n’a adus vreo înviorare. Folosim acest prilej ca să scoatem în evidentă inutilitatea acestor partide, cari nu cores­pund sub nici o formă. Ba mai duc și la accidente regretabile cum a fost acel suferit de Mol­doveanu, care s’a ales cu o se­rioasă fractură a braţului stâng. Sperăm, de aceea, că pe viitor vom fi lipsiţi de asemenea dis­pute. Cât despre trofeu i se va găsi o altă întrebuinţare, mai fericită. - b. b.­­ mmmmm „RAMPA” G.A.O. şi Victoria n’au putut face decât 14 (04) Matchul dintre C. A. O. şi Victoria, disputat în deschidere la finala Cupei „Regele Carol II ’, n’a fost mai strălucit decât modesta partidă pe care a pre­cedat-o. Cu toată bunăvoinţa arătată, echipele n’au putut monta decât un spectacol mediocru, terminat cu un rezlutat de egalitate: 1-1. „Atleticii orădeni” au ratat, din cauza atacului, o victorie pe care ar fi meritat-o. Goalurile au fost marcate de Cociuban II (V.) și Borgea (C. A. O.). Comisia de selecţie s’a pronunţat Un lot de 20 de jucători din care va fi desemnat echipa naţional. Comisia de selecţie s’a pro­nunţat, Duminică, asupra lotu­lui din care va forma echipa na­ţională pentru matchul cu Iugo­slavia. A mărit numărul selecţionaţi­lor la 20 şi a reţinut pe urmă­torii: PORTARI: Sadowsky, Iordă­­chescu şi Pavlovici. FUNDAŞI: Felecan, Sfera, Chi­r­oiu şi Buerger.­ MIJLOCAŞI: Rafinski, Ju­hasz, Nagy, Vintilă, Szanislo II şi Demetrovici. NAINTAŞI: Bindea, Schwartz, Baratky, Bodola, Dobay, Co­vaci şi Bogdan. Lotul acesta va fi cantonat la Timişoara, unde va susţine joi, pe arena Banatul, un match de antrenament cu o combinată a Chinezului. In seara aceleaşi zile va fi fornată şi echipa naţională. Un important membru al co­misiei de selecţie, cu care am avut prilejul să discutăm, ne-a dat a înţelege că echipa naţio­nală este ca şi cunoscută şi va fi formată din: Sadowsky, Sfera, Felecan­u, Vintilă, Juhasz, Rafinsky, Bindea, Schwartz, Baratky, Bodola şi Dobay. Trebue să recunoaştem că e­­chipa aceasta este bine alcătui­tă, cu excepţia lui Dobay a că­rei selecţionare nu-şi are rostul în forma actuală. Ar fi de dorit să i se caute un înlocuitor mai puțin celebru, dar mai util. Balcaniada de atletism începe Duminică Duminică în loc de obişnuitul match de foot-ball, bucureştenii vor avea un spectacol nou: Balcaniada de atletism. Pentru prima oară ţara noa­­stră va organiza o mare compe­tiţie atletică, la care vor concura Grecia, Iugoslavia şi Turcia. Suntem curioşi să vedem cum va fi primită această competiţie de un public care, până acum, nu prea s a osuprît după atle­­tism. B iMâtiâiUJ Juriul tectonic Directorul reuniunii: Rudy Sch­­mettau. Judecător arbitru: Ioan Baicu. Directorul protocolului: Colonel I. Grigoriu. Secretari: Lupan, Gerhard Pick. Judecător şef la sărituri: Alex, Lonnig. Secretar: Modest Nichifor. Judecători la săriturii: Vasile Căpăţână; Vasile Manolescu, Gh. Frumuşel tr; Antonio Fanella. Judecător şef la aruncări: Ingi­ner Radu Filitti. Secretar: Andrei Biro. Judecători la aruncări: Gheor­­ghe Popovic­i; Vasile Răileanu; A­­lexandru Mazilu­; Hans I. Stoff. Judecător șef la sosire: Virgil Ion. Judecători la sosire: Jean Chi­vu; Gerhard Albrich I. C. Petere­scu; Gh. Aslău; Anton Alexiuc; Const. Cuciaș; Niculae Kap­pier. Şef cronometror: Zeno Velcea­nu. Cronometrom­: Locul I: Căpitan Vasile Scârneciu,­ Aurel Iancule­­scu; Arno Kummer; Dumitru Sa­­'­­.Locul îI: Fugea Belu; Ştefan Popol. Somogy; Rudolf Kontz. Locul III: Const. Busuioc; Con­stantin Belu; Lud. Nagy. Locul IV: Ing. Căpăţână; Tra­ien Hanciu; Gh. Lukota. Starter: Costin Herjeu. Starter supleant: Iosif Ruck. Starter ajutor: E. Kiselly. Controlori de tururi: H. Wal­ter; I. Adam. jComis­ari sebe­­turnantă:­­Gheor­­gh­e Sterian; Ion Darie; Pick,­ Kronner; Eugen Stoian. Comisari schimb ştafeta şi la­­tardu­rii jSef: Alexandru Velco­­vici; Arthur Hannus; Aurel Miro­n­­escu,; Gh. Boitor; M. Burai; Ion Stănescu. Comisari de ordine: Constantin Leoveanu; Maior Al. Săvurescu. Ajutori: Locot. P. Alexandre­­scu. Speaker: Camil Morton. Directorul alergării marathonu­­lui: Colonel Const. Panaitiu. Comisar general technic: Maior Vintilă Cristescu. Comisar general cu ordinea pe parcurs: Lt. Col. Niculae Pavlid. Comisari ajutători: loan Schwei­ tzer. j ii jj I] Secretar: Vasile Firea. Comisari pe parcurs: Gh Vasi­­lescu; Gh. Iordănescu; Ion lone­­scu; Iosif Comănescu; Carol Si­lagy; Gh. Paraschivescu. Medicii reuniunii: Dr. Fl. Co­vaci Ulmeanu; Dr. Aron Ione­­scu; Dr. Traian Dumitrescu; Dr. Aurelian Popescu; Dr. Constantin Guriţă. Funcţionari auxiliari ai directo­rului reuniunii: Constantin Cre­­ţ­ulescu,­ Gheorghe Gavrilescu. Şef al materialului sportiv: Pe­tre Fesei. Dactilografi: D-ra N Gh­eor­­ghiu; D-ra C. Dobrescu. NOTA Federaţia Română de Atletism, a convocat înscris pe toţi domnii funcţionari, mai sus notaţi, cu rugă­mintea de a comunica tele­grafic, până Sâmbătă 29 August 1937, dacă sunt disponibili între datele de 3—13 Septembrie. Federaţia va interveni, la cere­re, pentru obţinerea concediilor. Oficialii invitaţi din provincie, vor avea întreţinerea complectă (hotel şi masă) rambursându-li-se şi spezele de transport tren acce­lerat cl. II-a. Comunicarea: acceptarea ce va face secretariatului F. R. A., str. Atena No. 11 pe baza căreia se va emite certificatele de călătorie cu reducere de 75 la sută pe C. F. R„ puse graţios la dispoziţie de către C. E. T. R. SPECTAl­­OLE­LE CAPITALEI 30 August — 7 Septembrie 1037 r­­SBKSMSLdMUMKKl7SSS ' î î 1 Conefu « «fi.»»» Marco»! Arpa Tempo Naa Izbânda 1 Luai Om de încrederfe Electeu Cărăbuş Fostsle minister Mătuşica ! Apărarea [Femei fUmbra Joan | cuvântul ■ 1 «alb«*‘năl Marți Om de Încrederfe Etech­o |Fimal# 4«.* ! minister j Mătuşica lui Don Juan Apărarea tem­ei \ Umbra are \ şi Paiaţe galbenă cuvântul 1 i Miercuri Om de încreder­e . Electro CarĂDus Fastei« deU j minister j Mătuşica lui Don Juan Apărarea are cuvântul Femei ,Umbra x şi Paiaţe *albenă ]G* a 5 j Om de 1 Ejcc.ro î Fastei» | Mătuşica încrederfe CărAbuş , dels­a lui Don 5 minister 1 Juan Apărarea are cuvântul­­ Femei şi Paiaţe Umbra galbenă Vi­eri Om de încrederfe Electro Căr£ bus Fustele dela minister Mătuşica lui Don Juan Apărarea are cuvântulFemei şi Paiaţe Umbra galbenă SArmUN­ Om de încrederfe Electro C&ri ti $ Fuat# Is á«la minister Mătuşica lui Don J­uan Apărarea pan cuvântulFemei şi Paiaţe Umbra galbenă I Daaiink, Om de încreder­e Electro A bus @01» uiniater Mătuşica lui Don Juan Apărarea are cuvântul Femei şi PaiaţeUmbra galbenă 3 Noutăţi literare la Editura Fondaţiei pen­­tru Literatura şi Arta „Regele Carol II“ Ultimele trei tipărituri ale edi­­turei Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II’’, au în­semnat trei opere de căpetenie şi autentice monumente de cultură româneacă. Astfel „Istoria Românilor” vol. II în două părţi de d. Prof. Univ. Const. Ciur­escu continuă uriaşa muncă de prezentare a unei ima­gini complete şi juste asupra tre­cutului neamului românesc. E o operă cardinală care-şi afirma cu o vigoare şi un prestigiu neştirbi­te, rosturile ei fundamentale pen­tru cultura noastră de azi. Ediţii­­le trase la intervale extrem de scurte, pentru o carte ştiinţifică, din „Istoria Românilor” verifica prin ele înşile preţuirea excepţ­io­nală de care s’a bucurat această lucrare. „Ce ai cu mine, vântule’’? poe­mele în proză — de serafică pu­ritate şi, până la ele de neatinsă profunzime , ale d-lui Tudor Argnezi, aduc deopotrivă dovada faptei de artă şi a genialităţii ma­relui poet. In „Ce ai cu mine vântule?’’ desluşim o superbă iz­bândă a serisului zadarnic hulit şi mărturia de durată, în faţa is­toriei literare, a talentului pe ca­re nu-l pot învinge nici temniţele închiziţiilor ,,morale” nici cicloa­nele anilor zilei. Cel două compacte volume de „Opere’’ ale lui B. H. Haşdeu — alt mare hulit pe nedrept, şi za­darnic, al vremii sale , aduc, în ediţia căreia d. Mircea Eliade i-a închinat patru ani de studii, oma­giul cuvenit memoriei magului de la Câmpina. Editura Fundaţiei pentru Lite­ratură şi Artă „Regele Carol 11” va adăuga acestor importante lu­crări o nouă serie de volume ac­tualmente în lucru, a căror apa­riţie ţi fost fixată­­pentru la toamnă. Din acestea, cităm: „Cărţile Populare Româneşti”, vol. II de d. Prof. N. Cartojmni; ,.Modalitatea Estetică a Teatru­lui’’ ’ d. Camil Petrescu; „Gene­za metaforei şi sensul culturii” de d. Lucian Blaga; ,,Grădina lui Glaucon’’ de d. C. Banu; „Pictu­ra românească în sec. al XIX-lea” de d. Prof. G. Oprescu; ,,Evul mediu’’ de d. N. Davidescu; „Co­­ethe” de d. Prof. I. Sân Giorgiu; ,,Anghel Dumitrescu’’ opere de d. Ovidiu Papadima; „Ceramica ro­mânească” de d. Barbu AL Slati­­nean­u; „Albe’’ versuri de d. Za­­haria Stancu; „Trecutul domnu­lui Monge’­ de d. M. C. Weyer în traducerea d-lui Radu Bourean­u; „împărăţia tăcerii albe” de L. F. Rouquette în traducerea d-rei Lu­cia Demetrius, etc. etc. Fie vor rezuma, ca o imagine concretă a bogatei activităţi cul­turale de sub egida şi sub înaltul ochiu de veghe al Suveranului, eforturile stăruitoare şi convergen­te întru a oferi cetitorilor noştri o perfectă şi instructivă trecere în revistă a întregei actualităţi li­terare, artistice, filosofice, etc. înscrierile şi reinscrierile la conservatorul „Pro­ Arte“ La 1 Septembrie încep înscrie­­rile şi reînscrierile la Conservato­­rul de muzică, coregrafie şi artă dramatică ,,Pro Arte” de sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria. Director fondator: George Con­cea. Se primesc elevi de orice na­ţionalitate,, fără limită de vârstă, indiferent de studii şi fără exa­men de admitere. Cursurile sunt predate de următorul corp profe­soral: Pian: Dna Cella Delavran­cea, d-ra Madeleine Cocorăscu, d-na Sylvia Şerbescu, Pian Curs Preparator: d. Miron Soarec; Vi­oară: d. Alex. Theodor­escu, d-na Nina Alexandrescu. Violoncel: d. George Cocea. Harpă: d-na Sa­bina Nicoelscu. Canto: d-na Ma­ria Snejina, d. George Niculescu Basu, d. Const. Stroescu. Teorie și Solfegii: d. Theodor Rogalski. Ar­monie, Contra Punct, Fugă: d. Al­fred Alessandrescu, d. N. Agârbi­ceanu. Muzică de Cameră: d. E­­manoil Ciomac. Operă: d. Ionel Perlea. Orchestră şi Dirijat: d. Anton Romanow­sky. Dramă şi Comedie: d. Vladimir Maximilian. Istoria Universală a Dramei şi Teatrului: d. Paul Prodan. Esteti­că: d. Tudor Vianu. Orele de înscriere sunt de la 9 la 1 a. m. și 4—7 d. m. în localul conservatorului din strada Basa­rab No. 14 telefon 3.79.86. Condiţiile de Înscriere şi rein­­scriere la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică înscrierile şi reînscrierile la Academie încep la 1 Septembrie şi durează până la 10 Septem­brie inclusiv. Odată cu cererea de înscriere se vor alătura ur­mătoarele acte: certificatul de studii, extractul de naştere şi certificatul de sănătate; cei ma­jori vor anexa certificatul de bună purtare, iar cei minori consimţământul părinţilor legali­zat de o autoritate. Nimeni nu va putea lua diplo­ma Academiei, la oricare din secţiunile ei. — Dramă comedie, secţia teoretică (pedagogică), Canto, Vioară, Pian, Violoncel, Contra­bass, Harpă, instrumente de suflat — dacă nu va avea diploma de bacalaureat. Acei cari vor avea numai cursurile inferioare de liceu, vor primi numai un certificat de frecvenţă al respectivei secţiuni. La actele de mai sus se vor alătura şi recipisa de lei 500.— ca taxă de înscriere, care se va depune la Cassa de Depuneri şi C­onsemnaţiuni Bucureşti, pe seama Academiei Regale de mu­zică. Pentru Dramă-Comedie, sec­ţia teoretică şi Canto, limitele de vârstă, intre 17 până la 23 ani, pentru pian, violoncel şi cele­lalte instrumente, limita de vâr­stă are un maximum la 14 ani pentru cursul inferior și 18 ani pentru cursul superior. Tot acei Pentru reînscriere, cei cari nu au achitat integral taxele pe anul trecut, vor depune recipi­­sele de taxele restante și jumă­tate din taxele anului școlar 1937-1938, care depăşesc vârsta de mai sus, nu se primesc decât cu dispensa rectoratului Academiei. Examenele de admitere încep după 12 Septembrie, iar or­­dinea lor se va anunţa la timp. Cursurile încep la 1 Octombrie. Academia nu are cămin nici can­tină. Examene, particulare nu se admit. Elevii auditori nu se pri­mesc.

Next