Rampa, octombrie 1937 (Anul 20, nr. 5917-5943)

1937-10-01 / nr. 5917

a WiaHiiii 'W MimWl­lllWWWiBiliill MHWiliHWiW U­i­i WEMÜBilt MlBinWl W 8lttBiWBtiWHmHMrtMIIIIWllti Doctorul N. Popescu Ion Talianu Marcel Enescu (X Etterle Coco Demetrescu C. Dodu­ Al. Alexandrescu I. Brătescu Gabriel Costiescu N. Tomazoviti Petre lonescu 40 figuranţi şi muzică de scenă. Regia Soare Z. Soare. Eduard Kean ajuns din simplu dan­sator pe sârmă, la o faimă râvnită de toate personalităţile politice, nu ezită ca din elegantele saloane ale contelui Koefeld să treacă, tntr’o tavernă din port. Dar viaţa asta dublă, are şi pră­buşirile ei. Din toate prieteniile înalte, nu i-a mai rămas, decât Solomon sluga cre­dincioasă de totdeauna. Apare însă Daisy Miller. Vor în­cepe o viaţa nouă Conte Roefeld Lord Melvil Salomon Bob Valetul I Valetul II Valetul III Un comisionar Majordomul Cârciumarul Teatrul Regina Maria Asoc. Bulan­dra- Maximilian-Storin Splaiul Independentei Telefon­e.98.48 Orele 9 seara KEAN Piesă In 5 acte de Alexandre Dumas (Prelucrare de Kasimir Edschmid) Comisarul Doica Petty Kean Mircea Septllia, Sanda Vasilescu Alina Gibaldan Tony Bulandra Prințul de Galles (Walles) Petru Nove Contesa HeleneKoefeld Dina Cocea Contesa Amy Goswiel Raura Gldjaru Daisy Miller Elvira Petreanu Rifiy Nineta Gusty tuti* Clody Bertoia Apaşul I 1. Mania Apaşul II C. Dadu Pepi At. Alexandrescu Victor "$i l. Brădescu well M' Zirra Un procuror I. A. Manolescu Un peruchier Al. Jeles Foto Gabriel Costiescu David C. Mihăileanu Regizorul Niculescu-Cadet Un cârmaci N. Chiris ! Teatral Comedie» Teatrul în aer liber Pa». Ma­iestic Telefon 4.71.71 Directon Sidi Alexandrescu Oţele 9 seara OM DE ÎNCREDERE comedie in 3 acte (şase tiblou­ri) de Paul Armond şi Leopold Mar­­chand, versiunea românească de Tu­dor Muşatescu şi Sică Alexandrescu Distribuţia Tafard Ion Iancovescu Directorul poliţiei R. Bulfinsky Zwerck Mişu Foli­no Amed­ C. Rodrng Hector V. Ronea Comisarul G. Chamel Serge de Pirlichon Al. Finţi Un uşier Emil Boua Un funcţionar Marcel A nyele seu D-na Genissier Silvia Fulda Fernando Elfi Harand Claire r' " Tina Radu Ninon Nora PiacenHni Gladys Rérméé Pressiano Celeste Sandu Vasilescu. Yvonne Tuti Orovanu Direcțiunea de scenă. l. lancovescu ...Evident, „Om de încredere’» este o comedie, — das acțiunea el este di­namici, uluitoare, a-c­ea deafkfurân­­du-»e intr’un tempo trepidant, «l*~ prinxitor dala • scenă la alta... Teatrul Tempo Str. Traian 126 flingi Bala Traian) ■ Orele 9 seara NEPOATA... D-LUI MINISTRU Comedie în trei acte Prelucrare de T. Petripop •soţie. Iasi Cinema CAPITOL reducerea e valabilâ pânâ la orele 7 seara OPERA ROMANA TEATRUL LIBER Piaţa Valter Mărăcineanu. Tel. 4.11.32 Pasagiul Comedia Deschiderea stagiunii la 15 Octomb. cu■ „Nunta lui Figaro” in curând inaugurarea Teatrul National Piaţa Teatrului. Telefon 3.94.30 orele 2.30 INSTITUTORII comedie în 3 acte de Otto Ernst DISTRIBUȚIA Jurgen.llenrich Flachsmann 7. Fin­teştean.u Jan Fleming A. Alhanaser.v, Bernhardt VogelsarS D. Griqoriu Garten Diercks Gr. Mărculescu­ F.mil Weidenbaum 1. Manu Klaus Rlemann A. Marius Frantz Roemer N. Atanasiu Betty Stubhaim Maria Voluntara Gisa Holm. Elvira Godeanu Re-gendank N. Săvulcsc" Kluth D. Ene Broescke V. Antonescu Profesor dr, Prell N. Soreanu D-na Doermann Marg. Dumitrescu Max, George Aldoescu Brockmarm D. Amigdali D-na Biesendahl Dina MihMcea Robert Pfeiffer Nadia Gheorgjiiu Allred Biesendahl Tilda Radovici Comedie în 3 acte de Otto Ernst Flachsmann, directorul unei şcoli primare, nu se împacă de loc cu ve­derile liberale despre educaţie: e un pedant, un intrigant şi un prost.. Urăşte pe Fleming , un tânăr işti­tu­tor, ţin artist în ale pedagogiei pentru vederile sale moderne. Fleming e defăimat în toate chipur­­ile, chiar faţă de revizorul şcolar. Directorul trimite pe Fleming în cercetare disciplinară. Toţi se leapă­dă de colegul lor. Numai Giza, o ins­titutoare, rămâne lângă el. Vine inspectorul Prell care vede superioriatea inculpatului, cercetea­ză Clasa tânărului Fleming, şi rămâ­ne pe deplin mulţumit. Flachsm­ann e dat afară­ şi în lo­cul lui e ales Fleming, spre bucuria Ci­­zei pe care noul director o ia de orele 8.50 seara SERENADA DIN TRECUT Comedie istorică în 4 acte în versuri de d. Mircea Rădulescu Petru Cercel IV Dimitru Spătarul Mirişte G. Ciprin Vornicul Rugină V. Lăzărescu­ Vistierul Dan H. Polizu Postelnicul Stamate F. Creţaru Postelnicul Gheorghiţă N. Pereanu, Chelarul Boloboc I. Manu Spătarul Negru C. Niculescu Dobromir Ban al Olteniei I. nimeni Medelnicerul Udrea I. Damian Logofătul Stroe D^ Eve Clucerul Vintilă I. Rădulescu Căpitanul Radu G. Cristescu Benedetto Giuliano M. E. Balaban Francisco Pugiella N. Atanasiu Cavalerul de I^odun A. Vil ea ßerthier G. Popa Mija Straparolo A. Marius Cinzio N. Motoc Contarini­­ Rădulescu Giovani­i. Horaţiu Cezare C. Economu Un slujitor domnesc * Stoiceanu * Doamna Maria Speranţa Voinescu Jupâniţa Marga Dina Mihncea Jupâniţa Sima Mimy Boita Jupâniţa Arghira Mimi Enăecanu Jupăniţa Muşa Marcela Demetriade Jupâniţa Păuna Tilda Radoviei Jupâniţa Călina Eugenia Popomei Jupâniţa Smaranda Maro.. Dumitrescu Dona Bianca Mary Georg­escu Dir. de scenă: I. Sahighian Petru Cercel, fiul lui Pătraşcu îşi recapătă tronul Munteniei, mulţumită sprijinului dat de Regele Henric al Franţei, vărul său. Din exil, Petru Vodă, se reîntoarce cu mai mulţi prieteni, artişti de sea­mă. Birurile puse de Cercel pentru a se putea întări oştirea şi a ridica mo­numente de artă, îi îndepărtează spri­jinul boerimii, lovită în special de a­­ceste dări. înfrânt, Cercel părăseşte de bună voe tronul, plecând în exil, cu aceea­şi prieteni. Conferințe Sala Dalles ■ek Sâmbătă 16 Oct. 1937, orele 5 d. a. Conferință experimentala la Bach a d-lui George Cocea. Sâmbătă 30 Oct. 1937, 5 d. a. Con­ferință experimentala Mozart H­A­P­A Teatrul Alh­am­­bra Excelsior Dir. Vlădoianu-Constantinescu Str. St Dumitru Telei. 4.12.86 orele 9 seara «EXPOZIŢIA ALHAMBRA» Revistă în 52 pavilioane de N. Con­­stantinescu şi N. Vlădoianu Sily Vasiliu : Miţa Chiftea: Melodia. Fina. Lull­ Nicolau: Soprana lejeră. Suita. Fata. Tosette Verca. : Miss Flirt. Lina. Ame­ricana. Virginica Popescu : Mioara, Satena. Florica Demion.: Poppeasca. Plati­nata. Margareta Maitan: Ea, Meșterul Ma­noie. Didona Rădulescu : Domnişoara, Ar­bitra, Legrenella. Agnia Bogoslava : Mari­oara. Femeea logică. Cinema Trianon B-dul Elisabeta 6, tel. 3.04.54 Cinema EUsee Strada Doamnei ■ «ADIO PARIS - SALUT NEW­ YORK» cu Lily Pons, Gene Raymond, Jock Oakie, etc. Nicole Martin o celebră cântăreață franceză, fuge din biserică, în mo­mentul când e pe cale să fie căsă­torită cu impresarul lui Paul Vry. Nicole bau Nikki face cunoştinţă cu Windy Mr. Lean (Gene Raymond) un tânăr muzicant american, Nikki părăseşte Franţa cu acel­aş vapor — însă fără paşaport sau bi­let de călătorie. Din cauza neplăcerilor cauzate pe vapor, orch­estra lui Windy e conce­diată. Logodnica lui Windy îi prime­şte la debarcader. Soseşte poliţia care o caută pe Nikki. Nikki îl iubeşte pe Windy dar ace­sta o tratează cu răceală. Claire, lo­godnica lui Windy o denunţă pe Nik­ki la poliţie. Windy îi declară însă că o iubeşte Nikki nu ştie nimic şi consimte bu­curoasă să devină facţia lui Windy. Află însă că a fost câştigată la cărți şi nu mai vrea să se mărite cu Windy, Nikki roagă pe unchiul ei să vie cu Paul de Vry s’o salveze. Paul, aran­jează debutul ei la Opera Metropoli­tan. Astfel Nikki și Windy sunt căsăto­­ rii - ii ii—i.i. .­..in •' Dona Sima, Miss America, Tangolita, Halucinata. Mya Roxan : îndrăgostita, C­hivuţa. Ţiganca, G. Groner .­ Telemac, Viorel, Poppes­­cu, Iliuţă Pitpalaci, d. Garpo, Roseniu, ,Marius, Const Lung­eana .­ Torpilorul, Rubens, înamoratul, Băiatul. D. Dan : Amărâtul, Lăzujică. R. Bang: Ghidul, Rembrand. N. Amoniu : Fiţuică, îndrăgostitul. Al. Giovani: Otrăvel, Arabella. Marcel Emilian : Ghidul, Rafael. N­. N­ic­ol­aideSecretarul: Pirpirica, Olive. .V. Petculescu :­ Renoir, Amantul. Oleg Danowsky: El, Demonul. Apaşul 48 Ab­ram,bra-girls 24 boys. Maestru de balet: Clarck Nichols. Dirijor : Ion Vasilescu. Repetiţia generală numai cu invit­aţii. Cinema Aro Ed. Take Ionescu 12, tel. 2.22,25 a CONTESA ALEXANDRA cu Marlene Dietrich şi Robert DxMvnat Frumoasa contesă Alexandra, s-a căsătorit cu colonelul Adraxine. Câte­va luni mai târziu, izbucneşte războiul mondial. Bubuiturile tunarilor nu pătrund însă până la exilaţii din Siberia. Printre condamnaţii politici e şi tâ­nărul ziarist englez Fothergill. F­other­­­gill a activat ca agent al serviciului secret britanic sub numele de Petre Uranov, însărcinat cu escortarea contesei până la Petrograd, Petre Uranov ii inlesnese fuga. Alexandra cade din nou prizonieră. Întâmplarea îl adune din nou în cale pe Petre. Uniţi de o dragoste puternică, A­­leandra şi Petre îşi fac drum prin hao­sul care domneşte în Rusia. Agăţat de vagonul sanitar care o transportă pe Alexandra la Bucureşti, aşa porneşte Petre spre fericire, spre o viaţă nouă. Cinema Carlton Bătui Brâtianu II, tel. 4.1108 . 4.87.72 S’AU CUNOSCUT IN LUNA MAI cu Jeanette MacDonald şi Nelson Edy Ne aflăm in curtea lui Napoleon Ill-lea. Marcia Momay, a fost invita­tă să cânte la Curte. Tulburată de evenimentele serii. Marcia nu poate dormi şi iese la aer.D­in trăsură însă adoarme şi se deş­teaptă în mijlocul cartierului studen­ţesc al Farisului. Acolo, Alison, un tî­­năr american, distrează asistenţa cu un cântec comic. Face cunoştinţă cu Marcia şi se nedrăgosteşte de dânsa. Petrec o zi minunată, după care se despart pentru totdeauna Marcia îşi dă seama că-i mai iubeşt® şi-i măruriseşe­ lui Nazaroff profe­sorul că nu poate trăi fără dânsul. Nazarof­f consimte, în aparenţă, să-i redea libertatea, dar când Marcia, a­­leargă la locuinţa lui Păul, îl găseşte împuşcat de Nazaroff. Paul moare în braţele ei. LEGAI­ : îngerul străzii cu Simone Simon şi James Stewart. VOX : Taina Ocnaşului cu Pat O'Brien. SELECT : Scandal în lumea bună. FEMINA (plafonul descoperit): Ma­dam Bovary cu Rola Negri. BUL. FALACE : „Sângele pământului"’ cu­­­renne Dune şi Randolphs Scott ARFA : Pat şi Patachon în Pasageri clandestini. CORSO : sângele pământului. FORUM: Doua femei două iubiri, şi Dragoste în culise. OM­NT­A: Mâinile lui, Orlac, şi Titi Mi­­hai­escu. CITTY (B-dul Carol 21) : Bestia uma­nă, şi Dormitorul feielor. DARI­Y : Corabia blestemată, Ştren­gări­ţa, şi Sucesele lui papană. MARNA : Istoria se scrie noaptea, Pension Mimosa şi revistă Titi Mi­­hailescu. VOLTA : Refugiata din Shanghai, şi împăratul Californiei. MARC­ONT: Sclavii onoarei, Periferie Şi Jurnal. AIDA (Calea Rahovei 151): Un sărut la loterie şi Femei în dragoste. ATENEUL TEI : Văduva din Monte Carlo şi Regina Junglei. AMERICAN : Copiii căpitanului Grant Şi Dragoste în viteză. SPLENDID (Moşilor 290): Drumul spre frontieră şi Sora Maria. COTROCENI: Duşmănie şi Madame Butterfly. DACIA : Frigurile dragostei, şi Co­moara piraţilor. RAHOVA: Ispita şi Sing Sing. DIANA: Prizoniera din Junglă, şi Dance-Palace. DORY­ (Şos. Crângaşi 42): Suflete sbu­­ci­um­ate şi Revolta de pe Bounty. EDISON (Grădina şi sala): Nick gen­tleman detectiv, Misterele cartiere­lor chinezeşti şi artişti. FLORIDA (B-dul Ferdinand 11S) : Mahias Pascal şi Fraţi de sânge. GLORIA (Văcăreşti 44): Drumul spre frontieră, şi Incognito. IZBÂNDA : Copiii căpitanului Grant şi Fetiţa olandeză. LTA (Griviţi 196): Teodora şi Vinova­tul. MILANO: Ruby, şi Eu şi cumnată­­mea­ ;J­­Ol­EO­N: Sclavii onoarei şi Allotria. FACHE : A doua tinereţe şi piccolino. SIC. (Filantropia 85): Copil de vânzare şi Dragoste în taxi. TOMIS : Pensionarul Ţarinei şi Co­moara piraţilor. VOLGA (Dorobanţi) : Beethoven: Val­sul rozelor şi completare colorată. rnti. '• - Cinema Capitol B-dul Lisabeta 14, tel. 3.85.ui Cinema Rosy Lipscani 53, tel. 4.4­.69 VASUL ROBILOR cu Warner Baxter si Wallace Beery In ziua de 12 Main 1857, a fost lan­sată intrau port din America o cora­bia mândră. . La lansarea ei, un lucrător a fost ucis. Corabia este vândută la li­citaţie. Marta pe care o transportă co­rabia sunt robi, spre a fi vânduţi, cul­tivatorilor de bumbac din America. Pedeapsa cu moartea aşteaptă pe traficanţii de sclavi. Navele de război ale tuturor naţiunilor îi urmăresc că „Albastros­’ este printre puţinele corăbii are mai îndrăznesc să trans­porte robi. Jim se îmbarcă pe vas cu tânăra lui soţie. Vechii marinari, adevăraţi pi­raţi, se mai află pe bord. Ei cer ca vasul să plece in Africa, pentru a în­cărca sclavi. Revolta izbucneşte. Că­pitanul şi soţia lui sunt, captivii echi­pajului răzvrăti. Vasul încarcă robi şi se întoarce iar în America. Flota engleză din Sfânta E­lena este alarmată şi se îndreaptă spre vasul robilor. Căpitanul Lovett este graţiat şi va putea pleca la Jamaica cu soţia şi mi­cul Swinfty, singurul din întregul e­­chipaj care i-a rămas credincioş­­ie, u­nul­ta mită cărora Blanca şi banda lui ar putea fi arestaţi. Iată-i pe toti pe bordul transatlan­ticului „Santos­’, in drum spre Rio. Marion e demascată şi ar fi pierduta, fără, intervenţia lui Henri Voisin. Dansatoarele au fost repatriate. Printre ele e şi Marion Baker. Repor­tajul a fost terminat. Acum începe un c­u capitol: o viață de dragoste ală­turi de soțul ei, Henri Voisin. ■ C­inema Scala B-dul Take Ionescu 2, tel. 2.46.65 SCLAVELE ALBE cu Käthe de Nagy, Jules Berry, Suzy Prim şi Jean Pierre Aumont Bogătaşul Martinez Blanco, e în realitate şeful unei temute bande de traficanţi de carne vie. Moreno, tova­răşul şi complicele lui, atrage, fete sărace şi frumoase şi le duce la Estel­­la, directoarea unei şcoli de dans. Când nenorocitele au nvăţat să facă câţiva paşi, sunt prezntate la „Mara­­bu”, un faimos varieteu din Barcelo­na. Aici vin să-şi aleagă victimele f­urizorii din Rio şi Buenos Ayres. Cel mai cunoscut­e Alvarez, din Rio. Moreno jură să se răzbune. II va iovi pe Blanco în ce are el mai drag. Printre dansatoarele Estelle e şi o tânără ziaristă, Marion Bal­er, care lu­crează la un reportaj asupra traficu­lui de carne vie. Introdusă în acest mediu, ea isbuteşte să obţie documen­ ■ «391 BUCUREŞTII 1JOAPT­EA: DANCING-BAR MELODY-BAR (Palatul ARO) : Eunice Wilson celebra cântăreaţă americană; Doray and Cheia dan­suri hipermoderne; Virginia Zari cântăreaţă mexicană şi orchestra compozitorului Elly Roman ATLANTIS - BAR Deschiderea în luna Octombrie C­OLOR­ADO'S A­R Deschiderea Vineri 1 Octombrie RESTAURANTUL ViSOIU Strada Matei Millo : .Deschide la 10 Octombrie a. c. I *• . ■ —.­­ . . v. WUH'" - ore.*- JK —v;»vt•îiÎi.'x-f«*-* . . vmm­­­orroll­ttm Expoziţii şi muzee Muzeul Tom­a Stelian : Artă plasti­că şi aplicată, română şi străină, o­­biecte extrem orient, expoziţii perio­dice. Deschis Mart­ea, Joia şi Dumineca, dela 12—13 şi dela 14.30__17. Muzeu­, Statului (Şoseaua Kisele) : Deschis zilnic dela 8 dim. la 12 noap­­tea. Tibett la Bucureşti Unul dintre cei mai mari cân­tăreţi ai Metropolitan-ul­ui din New­ York este fără îndoială Lawrence Tibbett, a cărui voce de mare amploare e cunoscută la noi numai din filme. Lawrence Tibbett se află în­­trim voiaj de plăcere în Euro­pa şi cu această ocaziune va da o serie de concerte şi spectaco­le în principalele oraşe: Londra, Paris, Viena, Berlin, Budapesta, etc. Cu mari sacrificii s’a putut realiza şi un singur concert la Bucureşti, care va avea loc în Sala teatrului ARO în seara de Miercuri 13 Octombrie. Programul concertului Tibbet la Bucureşti cuprinde arii din o­­pere, lieduri germane, franceze şi engleze, precum şi celebrul prolog din Pagliaci, iar acom­pa­niamentul va fi susţinut de mae­strul Stewart Wille, care înso­­ţete pe artist din America. Concertul Tibbett însemnea­ză un mare eveniment muzical la noi, pentru această stagiune. Cronica Ulmului va fi semnată de 0-1 V. Timaș ­ . SPECTACOLELE CAPITALEI de la 26 Septembrie -3 Octombrie 1037 «rea Zilele Teatrul Naţiona­l. 27 M. 28 Oameni pe un slot de ghiaţă M. 29 J. 30 Poveste de iară Studio National Teatrul Regina Maria Comedial Kean Kean Poveste de­­ iarnă Institutorii Serenada din trecut V.­­ S. 2 Titanic Vals D. 3 Poveste de iarnă. Despot Vodă Oameni pe un sloi de ghiaia Poveste iarna de Kean Om de încredere Om de încredere Alhambra Modern Tempo Nou Om de Inc­edere Nepoata... d-lul ministru Nepoata.. d-lul ministru Kean Om de încredere Com Leonida Ut­a ca reacţiunea şi ITalt car­navalului I Kean Nunta de argint Kean George Şt Margaretă Fiu meu d-l ministru K89 Nunta de argint Kean Nepoata... d-lui ministru Nepoata... d-lui ministru Om de încredere ..-------------Expoziția Kontusovka - Alhambra Palace Om de încredere Expoziția Alhambra (Noaptea de 13.. Nepoata... d-lui ministru etiţa dulce Expoziţa Om de încredere Kom­oso­vs­ka- Palace Om de încredere Expoziţia Alhambra Expoziţia oaptea de 13.. Nepoata... d-lui ministru Fetiţa dulce Noaptea de 13.. Nepoata... d-lui ministru Fetiţa dulce

Next