Rampa, februarie 1942 (Anul 2, nr. 10-13)

1942-02-01 / nr. 10

Cănd­ femeile lui... atunci bărbaţii sunt desorientaţi Nu numai în căsniciile d® dura­tă mai veche, dar şi în noua de căs­nicii, se întâmplă adesea să se ivească deodată norii, cari vestesc furtuna b­ar şi după proae vine soarele şi aşa în filmul amuzant: „Când femeile tac*'.» al Studiouri­lor Ufa din Berlin se ivesc situa­ţii complicate, momente grave dar urmate curând de înseninare, de situaţii comice şi savuroase. Trei prietene care se întâlnesc zi de zi şi-au stat drept principiu în viaţa lo­r că­: „bărbaţii nu trebue să ştie totul”. Şi aşa tânăra soţie Charlotte ca­re-şi petrece, luna de miere eu soţul ei în casa unor prie­tenii, se hotărăşte să nu spue băr­batului că într’o noapte u® tânăr necunoscut în faţa balconului ei i-a cântat o serenadă foarte plă­cută. Ori acest, tânăr n’a fost altul decât propriul ei soţ, şi ea îşi în­chipuia că e un cavaler care-i fa­ce curte. Ea n­u­-1 auzise nici­odată pe bărbatul ei cântând atât de fru­mos şi de aceea, nici prin gând nu i-a trecut că soțul ei este autorul serenadei. Dar o coincidență. Trimisul unei fabrici de plăci gramofonice avea tocmai aparatul deschis să prindă cântecul unei privighetoare şi a prins serenada tânărului necunos­cut. Serenada aceasta, a plăcut foarte mult, directorului fabricat de plăci gramofonice şi cântecul a de­venit foarte popular. Invitat să cânte la­ un concert, numai atunci soţia, află că soţul i-a cântat sere­nada. Acesta e pe scurt subiectul fil­mului casei Ufa: „Când femeile tac”. Frumoasa vedetă Hansi Kno­­teck apare in rolul naivei soţii Charlotte, iar tenorul olandez Jo­hannes He­esters e autorul serena­dei, care se ascunsese sub numele de Monte Santo. Un rol principal joa­că şi eleganta artistă Hilde von î­nă de inspiraţie şi ritm. *** Stoltz, apoi ironica Fita Benkhoff.­­ Pe scurt u­n ansamblu excelent Muzica acestui film hazliu este pili­ care oferă un spectacol amuzant. ass Hansi Knoteck, Hilde von Stolz şi Fita Benkhof In „Când femeile tac” Are 16 ani şi e celebră, Silavia­na Are 16 ani şi e celebră! Maia Land­rock confirmă pantom a nu Ştiu câta oară că celebritatea nu este în funcţie de vârstă. Avem precedent© ilustre care ar cere to­bă prea mult timp pentru a fi ei­­tate. . Maria Landrock, în al cărui o­­urător se mai văd urmele copilă­riei, dansa ca multe alte fetiţe de Vârsta ei îi corpul de balet al O­­perei dim Berlin. Trecea neobser­vată. Cel mult dacă vreun spect­a­tor mai cunoscător în ale ariei des­luşea din spuma costumelor aerie­ne ale bille­tist,el or graţia, ci de că­prioară, piciorul mai cambrat în dansul e­ mai nervos, mai vioi. Mario, Landrock făcea câteva pi­ruete apoi dispărea in spuma dan­­talelor, care împodobesc graţia dansatoarelor. Să vorbim despre biografia Maorici Landrock? Am fi cam pretenţioşi şi pe deasupra ne-am teme să nu ne acoperim de ridicol. Biografia unei copile de 16 ani? Haida de! Tot ce putem spu­ne este că mergea întotdeauna la Operă însoţită de mama ei, care veghea asupra odraslei sale cu ge­lozia amestecată cu mândrie a li­nei foste profesoare de dans. Da la 12 ani la 16 ani Maria a dansat. Visurile ei? Visurile orică­rei fetiţe care se culcă cu fotogra­fia actorului proferat sub pernă, care visează gloria şi bogăţia. Nu­mai că planurile ei de viitor mi e­­rau situate într'un timp anumit, o ceaţă deasă se lăsa peste ochii ei cănd era vorba despre posibilitatea realizărilor lor. Şi într’o zi, zâna care transfor­mă realitatea in basm se arată în persoana u­nei celebre actriţe de ci­nema berlineze. Se căuta pe acea vreme o fată proaspătă, frumoasă şi bună dansatoare. Maria Lami­­droek era fiinţa ideală. Ceea ce a urmat este lesne de ghicit. A fă­cut o probă în studio şi a reuşit. i CRIZA repertoriului n­ostru dramatic (Continuare din pag. I-a) Mielavrancea, care constitue o glo­rie a literaturii noastre drama­tice. Acest repertoriu se poate com­pleta cu piesele autorilor noştri dramatici contimporani şi consa­craţi : Al. Varjan, Ion Minules­­cu, G. Ciprian, Caton Teodoran, Octavian Goga (Meşterul Mano­ie), Gib Mihăiescu (Pavilionul cu umbre), Lucreţin Petrescu, Zaha­­­ria Bârsan, Victor Ion Popa, George Mihail Zamfirescu, Al. Subaru şi ar fi mulţi scriitori dra­matici de valoare. Reprezentarea a cât mai mul­tor piese româneşti pe scenele teatrelor noastre, înseamnă nu numai o datorie imperioasă de a forma gustul şi spiritul publicu­lui spectator, prin directive mo­rale, educative şi patriotice, spre a-l face să cunoască şi să iubeas­că sufletul nostru românesc cu toate frământările şi idealurile lui,­­ dar şi un puternic imbold pentru autorii noştri dramatici, atât cei consacraţi cât şi cei ti­neri, să făurească şi să îmbogă­ţească literatura noastră dramati­că originală cu opere nouă din viaţa autohtonă, legate de pă­mântul şi specificul naţional. Stârpirea streinismului frivol­ide pe scenele teatrelor noastre problemă discutată pe larg in coloanele ziarului ,,Rampa" si mai apoi in toată presa, d­ar constitui o adevărată Renaştere a literaturei dramatice româneşti.­­ MIRCEA DEMI RADULESCU Din Studio POETUL DIN PROVINCIE se intitulează o comedie pe care studiourile germane o turnează ac­tualmente. In principalul rol a­par­e excelentul comic Paul Kemp, ală­turi de care apar: Georg Alexan­der, Hilde Schneider şi Hilde Hil­debrand. O COMEDIE DE SALON, extrem de amuzantă, cu o acţiune bine închegată, a realizat H. M­a­­rischka. Titlul este „Norocul vine peste noa­pte”, iar principalul rol femenin il deţine Maria Andergast care a găsit prilejul unei străluci­te reapariţii. Din ansamblu mai fac parte Wolf Albach Retty, Qlly Holzmann şi regretatul comedian. Ralph Ar­thur Roberts. Hansi Knoteck, interpreta din filmul „Când femeile tac” Cu Kristina Soderbaum re­­­ie­­s zi Nimic nu poate fi mai plăcut pentru un gazetar, decât să ia un interview unei actriţe care ştie să îmbrace discuţia într-o spu­moasă haină de vervă, şi spiri­tualitate exuberantă. Pe Kristina Soederbaum am ad­mirat-o în deosebi pentru aceas­tă însuşire, în cursul ultimei noastre convorbiri, asupra vieţii cea de toate zilele. — Cum vă împărţiţi activita­tea zilnică ? — Nu am aproape nici un mo­ment liber! După ce termin lu­crul în studio, trebuie să suport o sumedenie de obligaţii: probe la croitoreasă, serate, vizionarea scenelor turnate, etc. Singurele clipe care îmi mai rămân le dă­­ruesc căminului meu. — Vă place viaţa casnică ? — O ador! Din­ nefericire, a­­tăt eu cât şi soţul meu regisorul Veit Harlan, suntem acaparaţi a­­proape tot timpul de studio. Ade­seori, între două scene, cănd ne repauzăm câteva momente pe platou, discutăm în şoaptă des­pre intimitatea căminului nostru, unde ne aşteaptă copilul nostru drag. (Frumoasa vedetă e mama unui băieţaş de trei ani). — Vă oboseşte munca pe pla­tou ? — Aş vrea să ştiu pe cine nu l-ar obosi scene turnate de zeci de ori, in văpaia orbitoare a re­flectoarelor, cu o tevită de ma­chiaj pe obraz şi cu costume care te ţin adeseori în poziţii nefireşti. Totuşi îmi place munca aceasta, deoarece ea este Însăşi viaţa, i­­dealul şi mândria mea. I • • Ini o comedie dramatică de frumoa­să inspiraţie este „Ei doi” cu Gu­sti Huber, Viktor de Kowa, Paul Hoffman, Georg Alexander, Hilde von Stoltz, etc. MARIE BELL TURNEAZĂ DIN NOU După o lipsă îndelungată, apre­ciata vedetă Marie Bell, îşi va fa­ce reapariţia pe ecran. Filmul care ne prilejueşte reapariţia frumoasei vedet® se intitulează „Nuca de Co­cos” şi este regizat de Jean Boyer. Raimu, Michel Simon şi Gilbert Gil fac parte din distribuţie. Un­a din recentele realizări ale studiourilor Tobis din Berlin, este „Vulpea din Glenarvou" o impre­sionantă realizare a lui M. W. Kim­­mich, Olga Tschechowa, Ferdinand Marian, Carl Ludwig Diehl deţin principalele roluri. ALBERT MATTERSTOCK EROUL UNUI VIITOR FILM Simpaticul star Albert Matter­stock, care la ultima vreme a de­venit — foarte popular, — turnea­ză „Rochiţa cu Bucluc”. Alături de el a­par 3 vedete bine cunoscute: Kaellie Haaek, Elfie Mayerhofer şi Georg Alexander. Paul Hörbiger, actorul operetelor vieneze, a semnat Un contract cu studiourile Ufa pentru care a tur­nat alături de Magda Schnei­der, Carola Hoehn, Oily Holzmann şi celebra diseuse Rosită Serano în opereta „Serenada, inimei”. Paul Klinger şi Lucie Englisch complec­­tează distribuţia. O pereche delicioasă fac Gusti Huber şi Hermann Thimig în co­media muzicală: „Trei şi una”. Theo langen, Hans Holt, Gretlie Weiser şi Richard Romanowsky fac parte din restul distribuţiei acestui film realizat de actorul regizor Theo Lingen. 99 Rareori o distribuţie atât de a­­leasă a fost încadrată într’o acţi­­une dramatică ridicată până la proporţiile uriaşe ale grandoam şi vastităţii epopeice. In fruntea, ansamblului care in­terpretează filmul „Aimelie”, se află mai înainte de toate, inega­labila Luise Ullrich, socotită ast azi drept cea mai reprezentativă ve­detă a studiourilor germane pentru valurile de dramă. In acest film Luise Ullrich a­­duce toată garni­ sa­ de posibili­tăţi artistice, reuşind să compună una din cele mai izbutite creaţii din întreaga sa carieră. Dealtfel subiectul însuşi gravi­tează dela un cap la altul în jurul lui „Am­elie", alias Luise Ullrich , propriu zis un imn inetin ai femeii şi mai ales mamei,, privită in apoteoza splendoare! sale atv­­v­er­sale. Dealtfel, la expoziţia bienali de artă dela Veneţia, '«numita lov­iS germană, a fost premiată c­­u creaţia ei din filmul .»Aiinţi’ ■ Alături de dânsa mai aps. to­ni ir ab i-1 ui Werner Krauser, ai ai ca unui! dintre cei mai buni -r­­preţi ai rolurilor de comp a, precum şi Carl Ludwig Dielt., u­­noscut din o serie întreagă de fil­me remarcabile ale producţiei ger­mane. ie ii In curând la : „SCALA* FREDERICH SCHILLER este interpretat pe e­­cran de tânărul Horst Caspar C' • rrv riT • •• Să vezi 65 de filme, e lucru mare Dar să faci 65 de filme? Regisorul celor 65 de filme­­ Dr. Iohannes Guter. Cu prilejul premierei filmului »12 minute după miezul nopţii** Are Germania şi regisori din vechea gardă, cari sunt adevăra­ţii pioneri ai filmului german. Dr. Iohannes Guter este regisorul care lucrează de decenii cu zel şi spor pe tărâmul cinematografic câştigându-şi merite reale în des­­voltarea technică şi artistică a filmului german. Când Dr. Guter şi-a Început cariera de regisor cinematogra­fic, filmul era încă mut şi,arta cinematografică era încă în pri­mele ei faze. El a fost unul din regizorii care a luptat cu perse­verenţă dar şi cu deosebită pri­cepere la ridicarea nivelului fil­mului german, la desăvârşirea posibilităţilor technice. Cu filmul „12 minute după miezul nopţii" Dr. Iohannes Gu­ter realizează al 65-lea film al tău. Să vezi 65 de filme este lucru mare, dar pasă-mi-te să faci 65 de filme. De muncă titanică, câtă energie risipită, ani de studii şi de etrunire a personalului artis­tic şi technic. In marile ateliere ale concer­nului Ufa, Dr. Iohannes Guter a fost activ în ultimii ani şi la în­făptuirea de mari filme culturale şi industriale. Este mai dificil să creiezi o ac­ţiune, o intrigă într-un film cul­tural legat de un fapt ştiinţific, decât să înscenezi o simplă co­medie. Regisorul Dr. Iohannes Guter stăpâneşte ambele specialităţi, întrebat cum a revenit din nou la filmul comic şi criminal, regi­sorul Dr. Guter a răspuns unui ziarist german : — Este numai o revedere cu toate forţele şi talentele filmului german, cu care am lucrat şi înainte. Multe din aceste talente au devenit celebrităţi. Mulţi ar­tişti au fost la mine simpli pro­­bişti, simpli figuranţi şi astăzi au roluri principale. Am fost martor la atâtea începuturi sfioa­se, la primii paşi făcuţi de vedete astăzi cu mare reputaţie. In cel mai nou film al meu „12 minute după miezul nopţii" am recrutat din falanga bună de actori ger­mani pe Geraldina Katte, artista care a făcut o impresie exce­lentă în­­ultimile două filme ale studiourilor Ufa „Cazul Dealu­ga" şi „Fetiţa Irene“. Partenerul ei este Renée Dell­gen, o apariţie simpatică, o figură marcantă ca­re pune mult fanatism în rotunji­rea unui rol de suprafaţă. Mai menţionăm pe cunoscuţii comici : Rudolf Platte, Paul Hen­­­ckel, Anton Point­er şi actorul de calitate Garai Radatz. Textul acestui film se datoreş­te scriitorilor O. B. Wendler şi George Zach, care s-au priceput să-şi susţină acţiunea şi efectele acestui film pe două elemente absolut diferita: complicaţiile criminale cari stârnesc un totep­res palpitant şi o încordare a a­­tenţiunii spectatorilor, iar al doi­­lea element este humorul. Regi­­sorul s'a priceput să exploateze situaţiile complicate, deşi pune pe planul întâiu acţiunea crimi­nală cu procesul în cari sunt im­plicaţi atâţia vinovaţi şi bănuiţi, ca după situaţia complicată, să apară tot bluful înscenat de re­gizor cu o încheere comică, dar şi cu o nuntă veselă. »ru? g* se » as H ■ ■ SI n ■ ■ ■ li ■ • I O nostimă caricatură din filmul „12 minute după miezul nopţii* Coaforii BORIS & VLADIMIR Specialităţi în ondulaţiuni permanente şi vopsitul părului Bulevardul Take Ionescu, 41

Next