Rampa, septembrie 1942 (Anul 2, nr. 40-43)

1942-09-06 / nr. 40

Prințul Max și prințesa Sessy în filmul cu acela? nume­șu­ inter­pretarea marelui comic Paul Ho­biger și a drăgălașei copile Traud­e Stark. Can-can-nri fl n S uJio: I „Noaptea din Veneţia” Studiourile „Tobis” au terminat opereta de mare montare „Noapte­­di­n Veneţia”. In cadrul de lux şi de muzica al filmului, realizat de Paul Verhoeven apar Heidemarie Hatheyer, Lizzi Waldmüller, He­rald Paulsen şi Hans Nielsen. Exterioarele acestui fastuos film f1u fost realizate pe canalurile pi­toreşti ale romanticei Veneţii, cu gondolele şi palatele arhitecturale ale marilor dogi. MUzica filmului este o culegere din cele mai atrăgătoare melodii, care au de scop de a da cadrul şi atmosferă justă de plăcut şi fer­­mecător romantism, ce se cuvin a­­cestui minunat film. Se lucrează la „Tiefland” Cele mai mari ateliere ale stu­­diourilor din Babelsberg sunt ocu­pate de ech­pa Lenei R­efenstahl care lucrează în calitate de regizor şi Vedetă la filmul „Tiefland”. Un film al eleganţei ar putea fi intitulată noua reali­zare a studiourilor germane „Prie­tena mea Josefine ’, cu Hilde Krahl In rolul principal. Acţiunea se pe­trece intr’un salon de modă dând astfel prietul Hildei Krahl, sa prezuite şi să poarte câteva mo­dele orig­iale. Filmul a cărui turnare a început zilele acestea va fi terminat abia la începutul lunei ianuarie. Zarah Leander f­ebţuie un succes inegalat cu ulti­mul său film ,,Iubir­ea cea mare”, îndeosebi la Paris şi Stockholm, filmul se bucură de o primire fas­­tuoasâ. 7 milioane mărci costă noul film al lui Hans ALBERS Studiourile Ufa turnează actual­­jashte Cel mai mare şi cel mai scump film al ultimilor ani: „Münchhausen". Filmul este în cu­lori, iar acţiunea se petrece în par­te la Curtea Rus.ed. Un fast exor­bitant, un lux cum nu s’a mai vă­zut poate niciodată un film! Dis­tribuţia cuprinde pe Hans Albers, Ferdinand Marian, Ilse Werner şi Brigitte Homey, foarte frumoasă, în culori. Filmul costă până în prezent 7 ~rd­il­oane mărci. Va­ fi desigur cel mai scump film turnat în Germa­ni­a.­­ Vedetele reuşite la proba de film colorat Toate vedetele ecranului încear­că să se impună filmului colorat Se întâmplă însă ca cele mai fo­togenice vedete să apară urâte în culori. Vedetele filmului colorat vor fi: Brigitte Homey (extrem de fru­moasă), Krist­ia Söderbaum, Hans Albers şi Paul Klinger. Din gene­raţia tânără remarcăm pe Marina von Ditmar (din G.P.U.) şi pe Kaethe Dykhoff, ţărăncuța din fil­mul „Iluzii” extrem de frumoasă în culori. Tânăra şi talentata Hansi Knotech, reapare într’un film de fac­tură cu totul nou „PRINȚESA SISSY” V AÎ. (CO'U“ v _9 miü» «m9 DEPOZIT ra&MlWJT ItlIE HIGHE (caviar) VINURI ALESE EHEI 2 TELEFON 4.11.44 _______iL Răspunzând apelului nos­tru, un important număr de abonaţi atât din Capi­tală cât şi din provincie nu­ au trimis plata abona­mentului prin mandat poş­tal. Multumindu-le acestora, nu adresăm acelor în res­tanţă, convinşi ca nu vor întârzia de a trimite pe a­­dresa administraţiei, Ca­le® Victoriei No. 31, costul abonamentului» ---------­ RAMPA MONIKA BURG După Use Werner, studiourile germane au descoperit o nouă ve­detă cu posibilităţi de „star” mon­dial în persoana blondei Monika Burg. Ilse Werner este gingaşe, plă­pândă, brunetă cu ochi mari de copil şi un zâmbet ştrengăresc de şcolăriţă. Monika Burg este toc­mai contrariul; e înaltă bine fă­cută, sportivă, energică, plină de sănătate şi temperament. E mai feminină, mai cochetă iar zâmbe­tul ei nu e copilăresc ci feciorelnic, ca un chip de madonă. Monika Burg întruchipează fru­museţea fetei moderne de azi în a­­devârata concepţie a cuvântului* un „Coctail” — cum a numit-o un coleg inspirat în coloanele unei ga­zete suedeze — şi într’adevăr, ce n’are Monika Burg? Totul! O si­luetă sportivă, picioare de dansa­toare, mânuiţi subţiri şi lungi, un păr blond natural, departe de a fi cel mai banal platin, un nas cla­sic, o frunte bombată, un şirag de perle care le mai spune şi dinţi şi doi ochi imenşi care ascund cu­loarea mărilor şi albastrul ce­rului. Este deci de mirare ca un actor de talia lui Volker von Collande să fie inspirat de a face un film cu ea? Un film fără pretenţii, un film de debut. Dar primele scene au dat rezul­tate atât de satisfăcătoare că von Collande a întrerupt turnarea şi a pregătit un scenariu nou, original menit să prezinte publicului o fată tânără, frumoasă şi talentată. Titlul filmului este „24 ORE DE DRAGOSTE” (Zwei in einer gros­sen Stady f­im care s’a bucurat de un succes în premiera de la Ber­lin lansârtd deodată un reg'smin persoana lui Volker von Collande şi a vedetei Monika Burg, care a întrecut toate aşteptările publicu­lui. ,,24 ORE DRAGOSTE” Se bum­fă de un scenariu original condu­­ca măestrie de mâna lui Collande care şi-a rezervat şi un rol mar­e locotenent de marină) în acest film de succes. Marianne Simson şi Carl John sunt alţi doi debutanţi cari vor place poate mai mult decât majo­ritatea vedetelor cunoscute. Filmul istoriseşte viaţa a dr.. orfani dintr’un oraş mare, în goa­nă după fericire. Vor reuşi ei oare s’o găsească? „24 ORE DRAGO­STE” ne dă un răspuns frumos brodat pe o superbă avalanşă de încurcături hazlii. „24 ORE DRAGOSTE” este un film bun, cu o vedetă al cărei nu­me trebuie reţinut: Monika Burg. FREDERIC, regele soldat Trescov nu pricepe rostul ac­es­tei pedepse Şi vrea să dezerteze Dar Luisa află de planul lui, des­tăinueşte totul Colonelului care în ultimull moment împiedică pe iubi­tul ei să facă un pas fatal. Un parlamentar rus apare in cartierul general al marelui Rene şi oferă pace. Deşi Ţarul e omo­rât, şi noul Ţar nu e obligat să se ţină de angajament, Generalul rus ră­mâne 3 zile în cartierul Regeln pâr... ce armata austriacă e din nou bătută. Deşi Regele Frederic cel Mare e adânc îndurerat că tânărul Prinţ în care şi a pus toată nădejdea a murit de ciumă, el continuă bâtă Ha. Dar o altă durere îl loveşte moare pe câmpul de luptă şi set geniul major Trescov Intr’o scenă emoţionantă Regele in fata muri­bundului strigă: „Adio tutur­or soldaţilor mei, adio”. Berlinul e în plină să­bS!oar° aştile biruitoare intră în Capi'al . Cu tofii aşteaptă pe marele Rege, dar Frederic cel Mare mai porneşte odată călare la Kunersdorf, acolo unde a suferit cea mai mare în­frângere. Şi acolo vede cum viaţă nouă răsare. Biserica e din nou construită, moara e în acel al loc Luisa a revenit, dar nu singură ci cu un prunc în braţe. Revenind la Berlin îl vedem pe Rege în adâncă rugăciune in ca­pela Palatului dela Charlottenburg şi înaintea ochilor lui defilează ca într'o viziune icoanele viitorului de pace şi progres. Filmul acesta­. „Regele Soldat" Frederic mai are o mare calitate că reînvie plastic şi emoţionant toate peripeţiile unui lung răsbilin, cu­noscut in istorie sub răsboiul de 7 ani. După grandiosul film „Ras­coala burilor",­­ acesta: „Frede­ric Regele Soldat” este al doilea film grandios din sezonul aceşti producţia caselor berlineze Tobis KRISTINA SOEDERBAUM, vedeta filmelor Veit Harlan, a terminat de curând „Oraşul de aur“ noua producţie colorată a studiourilor germane. MARINA VON DITMAR, una din cele mai frumoase ve­dete a studiourilor germane, deţin un rol de seamă in filmul „G. F­­.”, alături de eleganta Laura Su­lari şi talentatul Will Quadflieg. ILSE WERNER, este irezistibilă in filmul Vreau sâ mă mărit” în care se condează pe marele actor Heinrich George. Un rol de seamă devine Ernst von Klipstein, un nou și în­cântător june prim. * HEIDEMARIE HATHEYER, vedeta filmului „Soimana” con­siderată de producători un mare talent dramatic, va fi revăzută în opereta de mare montare „O noapte în Veneţia” cu Hans Niel­sen, Harald Paulsen şi Lizza Waldmüller, primadona filmului „Frau Luna". HEINZ RUEMANN, va fi irezistibil în cea mai reu­şită comedie a sa „Pilotul ghinio­nist” care s’a bucurat de un mare, succes pe scenele cinematografelor din țările nordice. JIR „it- mMi § tMm fr*\ · U X*» ' » V, {*, : • & -V* k~ % Jk.- WmEIsaam- £& j • *• ♦* •*? ni • , *‘ ly-xvl ? ü * MlWwtffe» * SisS .^SiPi «sfßfVM-j >.*. «Charlotte Helle în „ACUZ’* O critica teatrala en­zi ! Urmare din pag. l­a­­ nilul german şi cinste şi recunoştinţa traducătorului român pentru frumoasa sa alegere şi norocita trad­ucţie. Şi unul şi altul contri­­buesc la această fericită prefacere. Altă tradicţie fu pricina de o nouă dovadă şi de talentul actorilor şi de aceea ce poate limba noastră sub pana unui artist. „Misantropia şi pocăinţa se puse zic pe scenă, şi toţi încetară de a mai zice ca­m până acum: „Actorii români at­ face ceva, dar ia trebue vreme şi învăţătură, exemple, modele, profesori şi celelalte!” ,,Un glas era în tot partenerul şi un glas era in tot oraşul a doua zi: „Actorii români simt, joacă lai nu se joacă, actorii români au zugrăvit şi au arătat în fiinţă simţitatea autorului german”. „Şi adevărat autorul chiar de ar fi fost de faţă la reprezentaţia românească s’ar fi văzut mai bine pe sine in oglinda inimei Ro­mânilor. „De ce actorii români fură într o zi aceia ce nu putură fi în trei ani? „Pentru că trei ani au umblat încercând, pentru că nu trei ani erau rătăciţi în drumul lor şi pen­tru că într'o zi se văzură la sine, se văzură la locul lor. „Lăsaţi dar, voi, fii ai acelor mari domnitori ai­­ urnei, bufo­­năria, lăsaţi satira pe seama acelor suflete înghesuite, pe seama acelor duhuri sărace. „Părinţii noştri au fost mari şi voi nu puteţi fi mici. „Vrei ca actorul român sâ arate ceea ce este, fa el să trăiască la elementele strămoşilor săi Slava, amorul, generozitatea, patrio­­tismul, răzbunarea, trufia, «iertatea iată ce-i tie tue lui ca­ să fie mare. Dă-i tragedii sângeroase şi drame scrise cu lacrămi şi le va juca bine. Ku-i da con­ecia că el nu ştie sfi fie bufon. El n’a ştiut a se slugări şi a se maimuţa. Nu vei vedea nici odată că ştie rola, pentru câ nu-i place nici în glumă a fi măssăriciu. „Priviţi teatrul o şcoală de morală şi veţi găsi pe actori mândri de a fi profesorii norodului şi veţi avea şi actori buni. Faceţi pe actorul român sâ meargă singur îmbulzit de sine, înecat în lacrimi pe amvonul său, să înveţe, să înduplece, sâ mişte Inimile, să por­­neascâ lacrimile, să se simtă fericit şi mândru de profesia sa. Nu’l Ififţi in filă e­ i ţtîe jene« liftului în cap, a’­l duce o caricatură şi a’l umili spre a se scălămba înaintea unui public ce şi el e român şi singur nu ştie să’şi dea socoteala de ce nu’i place. „Asta e ministerul teatrului socotit în adevărata lui însemnare şi astfel a fost socotit şi între cei vechi”. B. Cstargiu »m ! Flori frumoase FLOHAHIA PIATA AMZEI Sere proprii LILIUI! Telefon 3­87.53 Heb Finkenzeller, vedeta filmu­lui colorat „Das Bad von der Tere­mne” Regia von Collande. r­eizi­a. ARO: Sânge vienez şi jurnal nou. SCALA: Luisa şi jurnal de război. TRIANON: Vivere şi jurnal nou. CAPITOL: Băiatul mamei şi jur­nal. FEMINA: Inimă napolitană şi jur­nal nou. BD. PALACE: Niki Harter detec­tiv şi jurnal. SELECT: O aventură romantică şi jurnal. CORSO: Logodnicii şi jurnal. VICTORIA: Intr’un cămin de domnişoare şi jurnal. ARPA: Pionerul junglei necunos­cut­e. ■----- -» NISSA: Nunta cu bucluc, jurnal şi revistă.

Next