Rampa, octombrie 1942 (Anul 2, nr. 44-47)

1942-10-04 / nr. 44

Vedetele de mâineKrambambuli Un căţeluş se furişează pe poarta casei unde s’a născut şi, sedus, spe­riat şi zăpăcit de mulţimea lucrurilor noi ce le vede şi trăeşte, se îndepăr­tează tot mai mult. Un vagabond ti găseşte pierdut în plin câmp şi-l bo­tează Krambam­­buli, după numele u­­nui rachiu. Intre cei doi ia naştere o prietenie strânsă. Intr’o zi, câinele furând dintr’o ca­să ţărănească un cârnat, vagabondul face cunoştinţa fetei, care se luase după Krambambuli. Din vorbă în vorbă, băiatul se hotăreşte să devină argat. Ţăranca, o femie energică şi autoritară, işi dă repede seama de interesul pe care noul ei servitor îl poartă Anei şi îl opreşte să se mai apropie de ea. Totuşi, fata, mascată de viaţa plină de singurătate şi su­ferinţe a fostului vagabond, continuă să-i păstreze simpatia până când, în.­tr’o Duminică, imor -.ănd­u-sa de o slujbă cu mama ei, îl găseşte beat în tovărăşia unchiuli şi ţaranea­m go­neşte dela casă şi ci p’exca, luân­du-şi câinele, intr'o sârc­umă, caefui iş, bat joc de el şi un consumator stro­peşte pe Krambambuli cu so­iu în­furiat şi umilit, vagabondul loveşte incâerarea se termini di­minat­ic prin înjunghierea choturi­u. Arestat, va­gabondul îşi eluruli­e­­ăuiele uncn-u lui Anei, care a venit la m­intea ei, să-l cheme înapoi. Despărţirea de ntergentul an’­iu Pole dureroasă. Deşi legat, câinele se smulge şi alear­gă după trenul care îi duce stăpânul. In cele din urmă, obosit, el se întoarce a Ana. Aojas'a se .uftri'.â ci un bn gadier si'.v.c, care schimcr. numen câinelui i­i .Haimana” şi îl dresează pentru vânătoare. Vagabondul deprins cu libertatea nu poate suporta închisoarea. El iz­­buteşte să fugă şi se adăposteşte în orăşelul din apropierea satului unde a locuit Ana. Acolo el face cunoştin­ţa unei fete care, ştiind, că este faun ochitor, îl îndeamnă să braconeze. Brigadierul silvic prinde de veste prezenţa unui braconier şi, însoţit de câine, străbate pădurea în lung şi în lat pentru a pune mâna pe el Când cei doi adversari, cari se soco­tesc rivali la dragostea Anei, se gă­sesc faţă in faţă, câinele nu se poate hotărî de a cuti chemare să asculte In cele din urmă el aleargă spre fos­tul său stăpân, vagabondul evadat din închisoare, care îşi descoperă o clipă pieptul de după arborele ocrotitor. Brigadierul trage şi glonţul lui pune capăt unei vieţi. Targa cu cor­pul neînsufleţit al va­gabondului este urmată de jandarm şi de Krambambuli. Brigadierul, înfuriat că în clipa de­cisivă, câinele nu i-a fost cred­ncios, nu mai vrea să-l vadă. Gonit, Kram­bambuli rătăceşte pe câmp şi prin străzi, este prins de hingher, vândut unui căruţaş, de la care fuge, îndură asprimea iernii şi iar rătăceşte ca un adevărat vagabond. Când puterile o lasă, el se întoarce la uşa brigadie­rului şi acolo, cerşind par­că iertare pentru o greşeală, pe care n’o înţe­lege, moare, în timp ce fulgii de ză­padă se aștern peste blana sa neagră asemenea unui giulgiu. In timpul varii cu bicicleta spre aer curat. Foto Ufa — O. C. R. In producţia cinematografică ge­mană, casa Tobis ocupă un joc însemnat nu numai în ce priveşte producţia cantitativă (numărul Urnelor produse de Tobis anual este de-a dreptul impunător), cât era ales cea călito­it­ă. Este cu­noscut că Tobis ş­i-a făcut o spe­cialitate din turnarea filmelor is­torice, de masse, a celor muzicale şi a conflictelor dramatice fins, ce se apropie atât de d­ulc de aşa numitul film ps­hologic. Toate aparenţele ar pleda Insă pentru convingerea că în acest gen cas­a de mai sus nu insistă în mod deosebit, el ţine să dea din când in când filme de un humor de ca­litate, adevărate personalităţi în film, sau — cum le numeşte în­suşi un regisor de la Tobis — co­medii de mare ţinută. In cele ce urmează, vom încerca să întreprindem o spicuire su­mară din programul d­e realizări al casei Tobis pentru anul acesta. Nu cu multă vreme în urmă, publicul berlinez a asistat la pre­miera fastuoasă a filmului ,,Der grosse König” care — cu Otto Gebühr în rolul lui Frederic cel Mare —a prezentat un crâmpferu din destinul greu al Prusiei în timpul războiului de 7 ani, şi a­­nume evenimentele dintre bătălia de la Kunersdorf și cea de la lar­gau. In ce priveşte valoarea aces­tui film, e suficient să menţionăm că el a obţinut din partea Minis­terului de Propagandă al Reich­­ului, predictul „Film al Naţiunei”, că lui Otto Gebühr i s-a confer­t titlul de actor de S­tat, şi că el a ţinut timp de 8 luni de zile ne­întrerupt afi­ul celui mai mare ci­nematograf d­e Berlin. Tot recent a fost prezentat pu­blicului berlinez filmul ,,Die Nacht in Venedig” (O noapte în Vene­ţia) o acţiune veselă, brodată pe ariile nemuritoare ale operetei lui Johann Strauss „Eine Nacht in Venedig”. In rolurile principale vom revedea pe Heidemarie Hat­­heyer, Hans Nielsen şi Lizzi Wald­müller. Multă vâlvă a făcut apoi în Ger­mania comedia mai mult decât ve­selă „Die Sache mit Styx” (Ches­­tia cu Styx) din care regi­oril Karl Anton a reuşit să scoată humus-ul cu­ ansamblul : Laura So­lari, Viktor de Kowa şi Margit Si­mo. Pe aceeaşi linie se situează şi ultima apariţie pe ecran a vesti­tului comic Paul Kimp, second it m­nunat de Margit Debar, în fil­mul „Ein U­adstoss”­ (Un curent). In afară de acestea, în produc­ţia casei Tobis mai intră următoa­rele filme car­ toate se găsesc ac­­tamente în stadiul cel mai avan­sat al lucrărilor de decupare ori sincroniazie: ,,Bie Entlassung” (Concedierea) cu titanul filmului german Emil Jannings în rolul ti­tular. Acţiunea se încheagă în jurul raporturilor şi diferenţelor de ve­deri politice dintre Bismark (Ja­nnings) şi tânărul împărat Wil­helm al II-lea (Werner Hinz)* După motivele libretului operei lui Eugen d’Albert -.Tiefland”, ves­tita regisoare a Olimpiadei ger­mane din 1986, lucrează la un film cu acelaş nume. Ea deţine în ace­­laş timp şi principalul rol feroe­­nin. Filmul promite nu numai o fotografie magistrală, cu care Leni Riefenstahl ne-a obişnuit, ci şi o delectare muzicală de foarte bună calitate. In sfârşit, în compartimentul dramatic trebue menţionat filmul ,,Ich warte auf Dich­'” (Te aştept) a cărui acţiune se desfăşoară în Austria de la finele războiului mon­dial. E de ajuns să amintim că în rolurile principale apar Luise Ul­lrich şi Paul Huschmied, pentru a ne putea face o impresie de succe­sul ce-i va aduce acest film casei Tobis şi — în genere — produc­­ţiunei cinematografice germane. DAN GYN RAMP/\ Un duel oratoric într-o afacere criminala VOM ASISTA LA UN PROCES SENZAŢIONAL AL UNUI MEDIC DISTINS ACUZAT CA ŞI-A UCIS NEVASTA Avem un caz Deruga. Cele mai complicate stări sufleteşti sunt puse în lumină vie în cursul unor desbateri palpitante în faţa Curţii cu Juraţi. _.......... _ .­ . ....... ... „ v. Se încrucişează ca nişte florete într’un duel pasionant întrebările preşedintelui Cin­ţei, ale procurorului şi răspunsurile apărătorului şi acuzatului, iar publicul simte loviturile şi cum sunt parate aceste lo­vituri de maeştrii pledoariei criminale.­­ defilarea martorilor Iţi pare că în acelaş timp defilează îna­intea ochilor noştri sufleteşti viaţa întreagă a unui medic precum şi drama unei căsnicii întregi. Din mozaicul de mărturisiri ale martorilor, când sfioase, când su­biective, pătimaşe, cinice se cristalizează, o existenţă sfărâmată. Aci zace puterea marelui film criminal, „Iazul Deruga” ce-l vom vedea în curând pe ecranul unui mare cinematograf din Capita­­lă. P­rod­ucţia aceasta a studiourilor „UFA’’, este de cea mai bună cantate. Un film care interesează şi captivează, îndeamnă publicul la aclamaţia viloroasâ fiindcă printre interpreţi se ridică pe culmile ar­­tei dramatice actorul de valoare Willy Birgel, care in ultimele mari filme germane s’a dovedit a fi o mare personalitate artistică. Unde a fost medicul în ziua fatală? Acasă n’a dormit. A fost văzut de o doamnă pe peronul gurii. Desigur că aluneca plecase chiar în localitatea unde îşi avea fosta lui soţie cămin"­. Deci el e criminalul. Foarte mulţi martori fac declaraţii contra medicului. Dar iată că in faţa Curţii cu Juraţi apare o fem­ei misterioasă care mărturiseşte că în noaptea aceea Dr. Deruga a fost la dânsa. Dar medicul îi vorbeşte cald şi mângâietor să şi amintească bine că el n’a fost la dânsa. Dece minte? t'lfunganit şi in sughiţuri martora părăseşte sala. A voit dânsa să-l salveze pe Dr. Deruga? Iată atâtea întrebări ce-şi pune publicul asistând la acest pro­ces senzaţional. FUmal „Cazul Deruga”, este cel mai palpitant film criminal pro­­dus în ultimii ani ce va fi o senzaţie pentru publicul Capitalei. DE RULEAZA LA: FEMINA: Coroana de fier şi jumal de război BD. PALACE: Kanul plăcerilor şi jurnal SELECT: Povestea unei vieţi (Am­e­­lie) şi jurnal ARPA: Submarinul W. B. 1 şi Jur­nal de război VICTORIA: Lum­a şi jurnal de război NISSA: Piraţii din Malaezia, jurnal şi trupa de reviste. MARNA: Tovarăşi la drum, Jurnal şi trupa de reviste. MARCONI: Primii fiori, jurnal şi trupa de reviste LI­A: Am furat un milion şi Jurnal GLORIA: Aşa se cuceresc bărbaţii şi jurnal REX: Fica Corsarului Verde şi Jur­nal nou EDISON: Hoţii de briliante, jurnal şi trupa de reviste CARMEN: Stukas şi jurnal ALCAZAR: Fenxeea eterna poveste jurnal şi trupa de reviste SPLENDID: Hotel Imperial, jurnal şi trupa de reviste ARO: Clipe rătăcite şi jurnal SCALA: Se aprind făcliile şi jurnal de război. TRIANON: Legea Haremului şi jur­nal nou CAPITOL: Abandonata şi jurnal. lip? *, S p'* ?ji I A« - Jlifi fef^ f | m 1 mmm Kristina Söderbaum interpreta principală a filmului „Frederic cel Mare” Figurante in Foto Ufa — O. C. R. Tinere aspirante pentru ecran, fac sport. Foto Ufa. — . C. R. Niciodată Cupidon n'a ţinut seamă de scene pline de duioşie şi umor, se de prejudecăţile sau de opiniile per­­f.\,x,ură de o interpretare dintre cele mai alese. Este suficient să menţi­onăm numele Magdei Schneider şi al lui Paul Hoerbiger întovărăşiţi de Lucie Englisch, Paul Klinger şi apre­ciata actriţă Carola Hoehn pentru a ne da seama că spectacolul se bu­cură de o omogenitate perfectă in ceea ce priveşte realizarea artist că Pe lângă aceste nume, acela al Ros­tei Serano, închee o listă şi dă cu vocea sa atât de plăcută antrenul şi căldura necesară sc­helei de pa­tetic... sonale ale acelora cu care a intrat in tranzacţie. Totul depin­de aşa cum el işi întocmeşte programul, iar in ceea ce priveşte protestele rudelor sau părinţilor, pentru a contura divergenţă de păreri sau opoziţia în acest caz, pre­zintă pentru el un interes atât de re­dus, încât adeseori totul se term­nă printr’un litigiu, spre deplina satis­facţie a celor doi eroi. Aşa se m­a­­nifestă şi cazul compozitorului Paul Verhangen, un tânăr pentru care Via­ţa este un imens paie de roze şi prin fiecare roză se oglindeşte cli­pul iu­bitei sale Tom. Tinerii işi clădesc odată cu visul tinereţii, com­nul de mai târziu. Insă de acest fapt tânărul nu ţine să şi incunoştiinţeze şi fa­­milia• Nu ţine deoarece el ştie mai dinainte că propunerea lui de a lua pe Tom de soţie, se va izbi de re­fuzul categoric al părinţilor, oamen cu o prizmă de vedere in totul spe­cială. Ca atare micul lor menaj con­tinuă astfel, până când apare pe lume, cel ce le va purta numele pen­tru altă generaţie. Familia insistând ca Paul să vină in casa părintească, n'are ce face şi soseşte împreună cu Toni. De ia naş­tere din această situaţie, veţi putea urmări în filmul „SERENADA INI­­MEI” filmul care pe lângă o serie I ND­URA 3.0 • Fabrică de elemente salvanizate și bateri electrice­DMPOZITUL DE VÂNZA­RE: București, Str. Port­fîliu Eliade Nr. 5, tele­fon: 3.79.58 D­ii s­ediourite germane... Un „valet" perfect... iată calitatea inepuizabilului Theo Iringen. Creatorul atâtor ser­vitori are și în filmul „Johann” ace­așt rol al unui servitor care se substitue stăpânului său pentru ca acesta din urmă să nu dea fali­ment... In împrejurimile Salzburgului se lucrează la exte­rioarele filmului „Mozart” în care un rol de seamă va fi deţinut de Irene von Meyend­orff. Rol­ul ti­tular este încredinţat unui tânăr actor german Hans Holt. Viitoarele premiere Uriaşa reconstituire istori­că „Frederic cel Mare”, la care s-a lucrat în studiourile „Tobis” timp de un an de zi­le, cu o figuraţie de peste 3000 oameni, va fi văzută în curând şi la noi pe ecranul cinematografului „Scala”. * Pe drăgălaşa şi svăpăiata Gusti Huber, o veţi întâlni a­­lături de Johannes Heesters în delicioasa comedie „Dom­nişoara detectiv”. Ecranul cinematografului Regal va fi acela care vă va servi acest minuat regal de veselie. * „Intre cer şi pământ” se numeşte sguduitoarea dramă, care angajează dragostea de părinte pentru fii săi şi cola­teral, a fiilor pentru aceeaşi fată.’Werner Krauss în rolul părintelui izbuteşte, una din­tre cele mai impresionante creaţii din carieră. * lise Werner este astăzi vi­sul tuturor cinefililor şi ido­­lul adolescenţilor­ In ultima sa creaţie „Vreau să mă mă­rit” această tânără şi fru­moasă vedetă, interpretează rolul unei fete pe care majoratul nu o cruţă de ne­plăceri şi nici de obligaţiile sociale. Alături de ea, apare Heinrich George într’un rol masiv şi bine conturat. * „Noaptea din Veneţia”, fil­mul inspirat după motivele muzicale ale lui Johan Stra­uss, ne oferă ca interpreți pe admirabila Lizzi Wil’d mit Her pe drăgălașa Heidemarie Hatheyer și pe simpaticul Herald Paulsen. * Zarah Leander va fi re­văzută în­­ iubirea cea ma­re” un film de fastuoasă si inscr­ită rea­­zare. Partenerii ei din erest film sunt Viktor Steal­s* Paul Hörbiger UN RECORD TEATRAL D-na Madeleine Andronescu, a­­ntceiata artistă a Naţonalului a ajuns acum să bată un record­eatral fi­nd ocupată la trei tea­­te . La Studio, joacă în „Crima celebra”, la Teatrul Municipal a­­ început repetiţiile în „Dama cu Ca­melii” în care va juca rolul t­tu­­lar, iar la Teatrul Comedia, în fie­care după masă repetă în com­ed­a lui Ilers și Caillavet „Domnul Broioneau” viitoarea comedie ce o pune în scenă de Sică Alexandre­­scu. „XTAXi DLI'U/JT PEjiUMNENT ICRE Ni’GRE imim VINURI AIESS I Str. BIS. ENEI 2 IELIFGN 41144 I 1 I Asorament comp­ect de SPECIALITĂȚI MEDICALE BROȘURI, CHIMICALE SS AHTiCCU nt PAKilMCHit LA PREJURi Di COACURIilVj'A mmi u DROGHERI I SE. fiHEOR ■u f 5 Am li In piaja Sf. Gbaor­gh« ** Uap ?'i n*iulia (Vineri ’io­tunii, 3.92.10

Next