Rampa, aprilie 1943 (Anul 3, nr. 69-72)
1943-04-04 / nr. 69
„Oraşul tie Aur“ O scena din filmul care va a văzut in curând la Aro (Foto Ufa — O. C. R.) CÂND SE STRICA O ROATA DELA POŞTALION... împăratul Josef al II-lea al Austriei, era într’adevâr unul dintre monarhii absolutismului luminat. Cu toate acestea, figura şi fiinţa lui contrastau foarte mult cu ritmul şi cu structura societăţii feudale a timpului său. împăratul acesta luminat, tocmai în timpurile diplomaţiei de culise şi a politicei personale, părea prea obosit pentru afacerile de Stat. El era mai degrabă un filozof distrat decât un monarh şi-şi preţuia cărţile şi colecţia lui vestită de ceasornice şi orologii, mai presus decât politica şi conducerea Statului. Faţă de femei era foarte nepăsător, dar mai ales foarte puţin galant Se spune că, adresându-se odată Mareşalului Şef al Curţii sale, Baronul Teuffenbach, s’ar fi exprimat sentenţios : „Ştiţi, Baroane, prima ediţie din Titu-Buchoglindă, tipărită la 1515 la Grieninger în Strassburg, este mult mai interesantă decât toate femeile la un loc !‘‘ Deaceea îngrijorarea mamei sale, împărăteasa Maria Terezia, era cu totul îndreptăţită. Pentru a-i schimba părerile şi atitudinea, dădu într’o zi Ministrului de Stat următorul ordin: ,,împăratului trebue să-i revină gustul de... hm... însurătoare. Intr’acest scop, noi dispunem să fie invitată Prințesa împăratul poate că s’ar fi supus energicei decizii a augustei sale mame, dacă alături de el n’ar fi stat veșnic de pază, ca o umbră, temperamentosul său adjutant, căpitanul de cavalerie Josef von Kleber împăratul îl consultă ce era de făcut într'o atare împrejurare. Von Kleber răspunse : „Scurt, Majestate, se pleacă imediat de aici ! In Franţa, chiar în Turcia, cât mai departe cu putinţă !‘‘ împăratul crede însă că o plunbare în Transilvania va avea acelaş efect. Prinţesa Carolina va fi pusă astfel în... imposibilitate de acţiune. Astfel începe acţiunea filmului „TANZ MIT DEM KAISER“ (Dansul cu împăratul), ale cărui lucrări au fost de curând terminate şi care se află pentru moment în laboratorii, pentru decupat. De Geza von Cziffra și Friedrich Sehreyvogl. Regia o o conduce renumitul Georg Jakoby, care a turnat între alte devenite celebre — și filmul technicelor ,Frauen sind doch bessere Diplomaten *. In drum spre Transilvania, la poștalionul adjutantului — care plecase înainte cu câteva ceasuri — s’a rupt o roată. întâmplarea aceasta a fost împletită cu un destin, fiindcă adjutantul a trebuit să înopteze la co-Carolina de Saxonia la Schon’prunnionacul moşieriţei tânăra văduvă Christina von Alvins. Intre aceşti doi eroi se deapănă noaptea unei aventuri şi apoi consecinţele ei, deoarece moşieriţa crezuse că-şi împărţise noaptea patul cu însuşi împăratul. Prin bârfeii şi intrigi, vestea acestei „aventuri a împăratului“ ajunge la Schönbrunn, la urechile Măriei Tereza care — din raţiuni înalte de Stat — cheamă pe tânăra von Alvins la Curte şi o face Doamnă de onoare. Desigur că intrigile nobiliare au ţesut în jurul acestui capitol lumi de fantast. Moşieriţa, din contră, e foarte deprimată şi mărturiseşte împărătesei că îi e ruşine de această aventură, mai ales de confuzia petrecută, etc. şi că s’a decis să se închidă într’o mănăstire, pentru a-şi ispăşi păcatul. La care Maria Tereza îi răspunde • „Lasă lasă că nu eşti d-ta prima femeie care a crezut că un bărbat este mai mult dacât ceeace s’a dovedit mult mai târziu că el este în realitate Dacă toate şi_ar fi pus cenuşe pe cap azi are toate mănăstirile tixite !”. Şi Christine von Alvins a rămas mai departe la Schönbrunn, dovedind curând că este o Evă foarte şireată dar mai ales periculoasă pentru semenele ei. In rolul împărătesei Maria Tereza, Maria Eis şi in cel al împăratului, Axel vom Ambesser. Adjutantul este întruchipat de Wolf Albach-Betty. „TANZ MIT DEM KAISER’ excelează nu numai printr’o acţiune vie, cadru şi dialog, ci mai ales prin metoda nouă folosită şi care va deschide un drumoriginal în modul de prezentare a filmului istoric de până acum. Anume: aceea de a specula anecdota istorică și întâmplarea secundară, în cadrul unui prim plan, mai isi ass sarasai Bia m ei m n & tst tas es sa es e sta m & Fiori frumoase — Sere proprii FLORIRIR LILIOM PIATA AMZEI Telefon 3.87.53 ,RAMPW\ diszhunirea Ogoarele bătrânului Wilhelm Doom au fost pustiite de inundație, iar recolta distrusă. Fiul său, Heinrich, inginer, prezintă comisiunei guvernamentale, venită in anchetă, planurile sale pentru construirea uinui mare dig, care să împiedice în viitor inundaţiile. Comisiunea respinge planurile, din lipsă de fonduri. Descurajat, Heinrich împărtăşeşte iubitei sale Renatfe, hotărârea sa de a pleca în străinătate. Ţăranii, in frunte cu Doom şi cu fiii săi Peter şi Heinrich, îşi vor întări vechiul zăgaz, cu propriile lor mijloace. Moartea năpraznică a lui Doom şi deschiderea testamentului său prin care Peter este instituit un c moştenitor al gospodăriei, grăbesc no.a.o.cd .o. Heinrich. El pleacă în lume pentru a-şi încerca norcul şi a găsit de lucru, fac obi ce mai mic dintre fraţi, care avea aptitudini uimitoare de muzician, trebue să renunţe la ele, pentru aajuta lui Peter să refacă gospodăria. Renatfe îi dărueşte lui Heinrich la plecare un medalion. Au trecut 10 ani. Renatfe e soţia lui Peter şi mama a doi băefi voinici şi isteţi. Peter a fost numit căpitanul digului, ca odinioară tatăl său, Heinrich, care fusese însăr cinat de actualul guvern cu executarea planuriior sale de construire a digului în satul său natal, —planuri respinse odinioară sosește pe neașteptate. Dar bucuria revederii se va transforma in curând într'o atmosferă apăsătoare și plină de furtună. întâmplător, Peter vede medalionul Renattsi la gâtul fratelui său și — îndoiala începe să-l frământe. într'o zi copiii au vrut să se plimbe pe fluviu și au dispărut. Există temeri că s'au înecat. Nebun de durere, Peter mărturisește sofiei sale că el a semnat testamentul tatălui său. Dar copiii au fost salvaţi de Iacob. Peter le mărturiseşte şi fraţilor săi fapta, adăugând că numai în felul acesta gospodăria putea rămâne întreagă. Dar Iacob nu poate ierta. Pentru a se răzbuna, îşi părăseşte postul sau de la digm, 17 — tocmai în clipa, în care apele încep să crească din pricina ploilor. Zăgazul e gata să se rupă. Muncind din răsputeri, Peter, Heinrich şi oamenii lor izbutesc să împiedice catastrofa, dar cu preţul RSBSN_____ _Cristina Sederbaum . (Foto Ufa — C. C. R.) Premiere: Cuvinul vieţii lui Iacob, care în ultima clipe îşi vine în fire, şi cu preţul vieţi lui Peter. Jertfa nu a fost zadarnică, fluviul nu şi-a mai revărsat apele lui pustiitoare. Rolurile principale le defin Lotte Koch şi Hans Schnnker. Foto Terra.—O.C.R. deţine rolul principal femenin din „Oraşul de aur“. Ce rulează la: ARO: O noapte furtunoasă şi jurnal nou. SCALA: Romanul unui tânăr sărac şi jurnal nou. FANTASIO: Vreau să mă mărit şi jurnal nou. REGAL: Gorgona şi jurnal nou CAPITOL: De aşi fi prinţesă şi jurnal nou. VICTORIA: Casa păcatelor şi jurnal nou. TRIANON: 7 ani de noroc şi jurnal nou. ZLYSEE: Scherlock Holmes, jurnal şi trupă de reviste ROMA: Violete în bucle şi jur nou. SELECT: Contesa Castiglione , jurnal nou. ARPA: Misteriosul domn Patriei şi jurnal. CORSO: Părinţii şi copiii şi jurnal. FEMINA: Soţul ideal şi jurnal. VOLTA BUZEŞTI: Scampolo, jurnal şi trupa de reviste. ED. PALACE: Călăul din Veneţia şi jurnal. NISSA: Cavaleria Rusticană, jurnal şi revistă. OMNIA: Amantul misterios, jurnal şi revistă. CARMEN SYLVA: Pionerul junglei necunoscute, jurnal şi devistă. GLORIA: Habanera şi jurnal. IZBANDA: Prinţesa din pădure« fermecată şi jurnal. TOMIS: G. P. U. şi jurnal. MARNA: Teresa Venerdi, jurn. şi revistă. MARCONI: Barbă albastră, jurni şi revistă.