Rampa, aprilie 1943 (Anul 3, nr. 69-72)

1943-04-04 / nr. 69

„Oraşul tie Aur“ O scena din filmul care va a văzut in curând la Aro (Foto Ufa — O. C. R.) CÂND SE STRICA O ROATA DELA POŞTALION... împăratul Josef al II-lea al Au­striei, era într’adevâr unul dintre monarhii absolutismului luminat. Cu toate acestea, figura şi fiinţa lui con­trastau foarte mult cu ritmul şi cu structura societăţii feudale a timpului său. împăratul acesta luminat, tocmai în timpurile diplomaţiei de culise şi a politicei personale, părea prea obo­sit pentru afacerile de Stat. El era mai degrabă un filozof distrat decât un monarh şi-şi preţuia cărţile şi co­lecţia lui vestită de ceasornice şi oro­logii, mai presus decât politica şi conducerea Statului. Faţă de femei era foarte nepăsător, dar mai ales foarte puţin galant Se spune că, adresându-se odată Mare­şalului Şef al Curţii sale, Baronul Teuffenbach, s’ar fi exprimat sen­tenţios : „Ştiţi, Baroane, prima ediţie din Titu-Buchoglindă, tipărită la 1515 la Grieninger în Strassburg, este mult mai interesantă decât toate fe­meile la un loc !‘‘ Deaceea îngrijorarea mamei sale, împărăteasa Maria Terezia, era cu totul îndreptăţită. Pentru a-i schimba părerile şi atitudinea, dădu într’o zi Ministrului de Stat următorul ordin: ,,împăratului treb­ue să-i revină gustul de... hm... însurătoare. Intr’acest scop, noi dispunem să fie invitată Prințesa împăratul poate că s’ar fi supus energicei decizii a augustei sale ma­me, dacă alături de el n’ar fi stat veșnic de pază, ca o umbră, tempera­­men­tosul său adjutant, căpitanul de cavalerie Josef von Kleber împăra­tul îl consultă ce era de făcut într'o atare împrejurare. Von Kleber răs­punse : „Scurt, Majestate, se pleacă imediat de aici ! In Franţa, chiar în Turcia, cât mai departe cu putinţă !‘‘ împăratul crede însă că o plunbare în Transilvania va avea acelaş efect. Prinţesa Carolina va fi pusă astfel în... imposibilitate de acţiune. Astfel începe acţiunea filmului „TANZ MIT DEM KAISER“ (Dan­­sul cu împăratul), ale cărui lucrări au fost de curând terminate şi care se află pentru moment în laboratorii, pentru decupat. De Geza von Cziffra și Friedrich Sehreyvogl. Regia o o conduce renumitul Georg Jakoby, care a turnat între alte devenite ce­­lebre — și filmul technicelor ,Fra­­uen sind doch bessere Diplomaten *. In drum spre Transilvania, la po­ștalionul adjutantului — care plecase înainte cu câteva ceasuri — s’a rupt o roată. întâmplarea aceasta a fost împletită cu un destin, fiindcă ad­jutantul a trebuit să înopteze la co-Carolina de Saxonia la Schon’prunnio­nacul moşieriţei tânăra văduvă Chri­stina von Alvins. Intre aceşti doi eroi se deapănă noaptea unei aven­turi şi apoi consecinţele ei, deoarece moşieriţa crezuse că-şi împărţise noaptea patul cu însuşi împăratul. Prin bârfeii şi intrigi, vestea ace­stei „aventuri a împăratului“ ajunge la Schönbrunn, la urechile Măriei Tereza care — din raţiuni înalte de Stat — cheamă pe tânăra von Alvins la Curte şi o face Doamnă de onoare. Desigur că intrigile nobiliare au ţe­sut în jurul acestui capitol lumi de fantast. Moşieriţa, din contră, e foarte de­primată şi mărturiseşte împărătesei că îi e ruşine de această aventură, mai ales de confuzia petrecută, etc. şi că s’a decis să se închidă într’o mănăstire, pentru a-şi ispăşi păcatul. La care Maria Tereza îi răspunde • „Lasă­ lasă că nu eşti d-ta prima fe­meie care a crezut că un bărbat este mai mult dacât ceeace s’a dovedit mult mai târziu că el este în realitate Dacă toate şi_ar fi pus cenuşe pe cap azi ar­e toate mănăstirile tixite !”. Şi Christine von Alvins a rămas mai departe la Schönbrunn, dovedind curând că este o Evă foarte şireată dar mai ales periculoasă pentru se­­menele ei. In rolul împărătesei Maria Tereza, Maria Eis şi in cel al împăratului, Axel vom Ambesser. Adjutantul este întruchipat de Wolf Albach-Betty. „TANZ MIT DEM KAISER’­ ex­celează nu numai printr’o acţiune vie, cadru şi dialog, ci mai ales prin metoda nouă folosită şi care va des­chide un drum­­original în modul de prezentare a filmului istoric de până acum. Anume: aceea de a specula anecdota istorică și întâmplarea se­cundară, în cadrul unui prim plan, mai isi ass sarasai B­ia m ei m n & tst tas es sa es e sta m & Fiori frumoase — Sere proprii FLORIRIR LILIOM PIATA AMZEI Telefon 3.87.53 ,RAMP­W\ diszhunirea Ogoarele bătrânului Wilhelm Doom au fost pustiite de inundație, iar recolta distrusă. Fiul său, Hein­rich, inginer, prezintă comisiunei guvernamentale, venită in anchetă, planurile sale pentru construirea ui­nui mare dig, care să împiedice în viitor inundaţiile. Comisiunea res­pinge planurile, din lipsă de fon­duri. Descurajat, Heinrich împărtă­şeşte iubitei sale Renatfe, hotărâ­rea sa de a pleca în străinătate. Ţăranii, in frunte cu Doom şi cu fiii săi Peter şi Heinrich, îşi vor întări vechiul zăgaz, cu propriile lor mij­loace. Moartea năpraznică a lui Doom şi deschiderea testamentului său prin care Peter este instituit u­­n c moştenitor al gospodăriei, gră­besc no.a.o.cd .o. Heinrich. El pleacă în lume pentru a-şi încerca norcul şi a găsit de lucru, fac obi ce mai mic dintre fraţi, care avea ap­titudini uimitoare de muzician, tre­­bue să renunţe la ele, pentru a­­ajuta lui Peter să refacă gospodă­ria. Renatfe îi dărueşte lui Heinrich la plecare un medalion. Au trecut 10 ani. Renatfe e so­ţia lui Peter şi mama a doi băefi voinici şi isteţi. Peter a fost numit căpitanul digului, ca odinioară ta­tăl său, Heinrich, care fusese însăr cinat de actualul guvern cu execu­tarea planuriior sale de construire a digului în satul său natal, —pla­nuri respinse odinioară sosește pe neașteptate. Dar bucuria revederii se va transforma in curând într'o atmosferă apăsătoare și plină de furtună. întâmplător, Peter vede medalionul Renattsi la gâtul frate­lui său și — îndoiala începe să-l frământe. într'o zi copiii au vrut să se plimbe pe fluviu și au dispărut. Există temeri că s'au înecat. Nebun de durere, Peter mărturisește sofiei sale că el a semnat testamentul ta­tălui său. Dar copiii au fost salvaţi de Iacob. Peter le mărturiseşte şi fraţilor săi fapta, adăugând că nu­mai în felul acesta gospodăria pu­tea rămâne întreagă. Dar Iac­ob nu poate ierta. Pentru a se răzbuna, îşi părăseşte postul sau de la dig­m, 17 — tocmai în clipa, în care ape­le încep să crească din pricina ploilor. Zăgazul e gata să se rupă. Muncind din răsputeri, Peter, Hein­rich şi oamenii lor izbutesc să îm­piedice catastrofa, dar cu preţul RSBSN­_____ _Cristina Sederbaum . (Foto Ufa — C. C. R.) Premiere: Cuvinul vieţii lui Iacob, care în ultima clipe îşi vine în fire, şi cu preţul vieţi lui Peter. Jertfa nu a fost zadarni­că, fluviul nu şi-a mai revărsat a­­pele lui pustiitoare. Rolurile principale le defin Lotte Koch şi Hans Schnnker. Foto Terra.—O.C.R. deţine rolul principal femenin din „Oraşul de aur“. Ce rulează la: ARO: O noapte furtunoasă şi jur­nal nou. SCALA: Romanul unui tânăr să­rac şi jurnal nou. FANTASIO: Vreau să mă mărit şi jurnal nou. REGAL: Gorgona şi jurnal nou CAPITOL: De aşi fi prinţesă şi jurnal nou. VICTORIA: Casa păcatelor şi jur­nal nou. TRIANON: 7 ani de noroc şi jur­nal nou. ZLYSEE: Scherlock Holmes, jur­nal şi trupă de reviste­ ROMA: Violete în bucle şi jur­­ nou. SELECT: Contesa Castiglione , jurnal nou. ARPA: Misteriosul domn Patriei şi jurnal. CORSO: Părinţii şi copiii şi jur­nal. FEMINA: Soţul ideal şi jurnal. VOLTA BUZEŞTI: Scampolo, jur­nal şi trupa de reviste. ED. PALACE: Călăul din Vene­ţia şi jurnal. NISSA: Cavaleria Rusticană, jur­nal şi revistă. OMNIA: Amantul misterios, jur­nal şi revistă. CARMEN SYLVA: Pionerul jun­glei necunoscute, jurnal şi de­vistă. GLORIA: Habanera şi jurnal. IZBANDA: Prinţesa din pădure« fermecată şi jurnal. TOMIS: G. P. U. şi jurnal. MARNA: Teresa Venerdi, jurn. şi revistă. MARCONI: Barbă albastră, jurni şi revistă.

Next