Rampa, octombrie 1946 (Anul 35, nr. 1-9)

1946-10-21 / nr. 1

V BAI,AB AN ■ T 47fm % nrvsssssr. <3 i ..vi V. -fltc ii. i, •JS.OV r.*T* i. V.-:. ■xk'i - u .■i• **-If■ iîS-IT £? ■Ut VV ib. ■ - £:?•.' ’ A .­, 4. ■— >f : Azi 20 Octombrie SPECTACOLE TEATRALE Distribuția și Subiectul /« pagina 6-a cinematografe CENTRU: ARO: Floarea de piatră. ■ SCALA: Orașul nostru. ■ CAPITOL: Escapada. É BD. PALAS: Nopți argentiene. ■ TRIANON: Parada vedetelor ■ TIVO­LI: Orizontul pierdut. ■ ORFEU: Pa­siunea cea mare. ■ SELECT: Criza de locuințe. ■ EXCELSIOR: SINGUR in noapte. ■ REGAL: Farmecă. ■ CEN­TRAL: Orizontul pierdut. ■ FRANK­LIN: Serenada din valea soarelui. ■ FANTASIO: Ţiganii. ■ FEMINA: Lua­­na. ■ LUXOR: Moş Goriot. ■ ARPA: Rio. ■ VICTORIA: Soseşte poliţia. 9 DALLES: Boccaccio. B PROGRES: Călătorie îndepărtată. B CASANDRA: Omul de lut. B COIISO: Stigmatizata. D­OMNIA: Nopţi moscovite şi revistă. B NISSA: Sergentul York şi revistă. CARTIERE: B AIDA: Bastarda ii revistă. B A­­STORIA: O melodie pentru doamna. B ALIANŢA: Macarie şi banda veselă. Aripi însângerate şi revistă. B AMERI­CAN: Nevasta-mea vrăjitoarea şi re­vistă. ■ BARCELONA: Mătuşa lui Ca­rol. B COTROCENI: Suflete sbuciu­­mat«. ■ CARMEN SYLVA: Regele arcului şi revistă. B DACIA: Când dragostea înfloreşte. B DIANA: Aven­turierii din Texas şi revistă. B ELDO­RADO: Circul şi revistă. B FLORIDA: Dincolo de viaţă şi moarte şi revistă. B GLORIA: Divorţul, fl ILEANA: Mr. Topper şi fantomele, şi reviste. B LI A: Când dragostea înfloreşte. B MAR­CONI: Salomeea şi revistă. B MIORI­­ŢA: Patru fete îndrăgostite şi revistă. B MILANO: Plutonul de execuţie şi revistă. B MARNA: Zorile negre şi re­vistă. B MODEL: Zorro (seria Il-a) şi revistă. B NERO: S’a întâmplat mâine şi revsită. B ODEON: Extravagantul şi revistă. B FACHE: Şapte fete îndră­gostite. B RAHOVA: Iţi cânt dragostea mea şi revistă. B RIGOLETTO: Pri­măvara mortală. B REX: Bănuială. B SPLENDID: Tinereţea şi suferinţele lui Tom Edison şi revistă. B TOMIS: Serenade. B UNIC: Manhattan. V­arant şi revistă. B VOLGA: Te voi iubi mereu. B VENUS: In umbra pro­hibiţiei. B VERGU: Zorro (sena l­a) şi revista. CONCERTE Duminică 20 Oct.: CONCERT SIM­FONIC *1 filarmonicei, închinat prie­teniei româno-sovietice, ora 11 a. m. la Athéneul Român,. Duminică 20­­Oct. ora 10.30, teatrul Alhambra: spectacol de music-hall în folosul regiunilor înfometate. CONFERI \J'E ■ ŞEZĂTORI D­eşinecă,- 20 Octombrie:­­ : "00ill«scrii­torilor­­şi publiciştilor idiş din Româ­nia în­ sala „Macatri11 JMatei Basarab m!A A: ,v"‘i w ' ' r" ■ ■ EXPOZIŢII La Căminul Artei: (Galeriile Kreţu­­lescu) expoziţia de pictură şi desen a d-nei Lucia Cosmescu şi a d-nei Daisy Kern. Sal» Universul: expune Zoe Elena Giotto Frunză şi Papazog­­u (Duminică 20 Octombrie orele­u vernisagiul), Sal» Dalles: expoziţia pictorului To­­mazîu până la 23 Oct. Sala corpului de Gardă (şos. Kiselef­f» Arcul de Triumfi: expune sculpto­rul George Savargin. REPERTORIU SAPTAMANAL TEATRUL NAT­IN­AL (21-28 Oct.) Luni: SF. SAVA: Arleziana. STUDIO: Ultima oră. Marţi: SF. SAVA: Burghezul gentilom. STUDIO: Furtună în Qu­rrip. Miercuri: SF. SAVA: Gaiţele. STUDIO: Mit­ică Popescu. Joi: SF. SAVA: matineu: Nastratin Hogea; seara: Arleziana; STUDIO: matineu: Furtună în Olimp; seara: Mitică Popescu. ■Vineri: SF. SAVA: Burghezul gentilom STUDIO: Furtună in Olimp. Sâmbătă: SF. SAVA: matineu: Ciufu­­liei; seara: Arleziana; STUDIO: ma­tineu: Ultima eră; seara: Furtună în Olimp. Duminecă: SF. SAVA: 10,30. CiufuUc'; matineu: Gaiţele; seara: Burghazul gentilom. STUDIO: matineul: MU‘cu Popescu; seara: Furtună in Olimp. Dunt: SF. SAVA: Gaiţele. STUDIO: Furtună in Olimp. TEATRUL MUNCITORESC ■ 21-27 Oct-­ Luni: Vicleniile lui Scap’n Marţi: Liceniile lui Scapin. Miercuri: Vicleniile lui Scepin. Joi: Vicleniile lui Scapin. Vineri: Vicleniile lui Scepin. Sâmbătă: mat'nm ora 16: Ospăţ împă­rătesc; seara: Vicleniile lui Scapin. Duminecă : matineu : Ospăţ împă­rătesc; seara: Vicleniile lui Scapin. MUZIC - HALL-uri ARIZONA, program artistic G­ică Petrescu și orchestra Joe Reininger. MAXIM ZIG-ZAG. Maria Tanase în cadrul Restaurantului program ar­tistic și orchestra Steve Bernard. ■ MELODY-BAR, Mark Moton-Program artistic orchestra Jean Ionescu. PYGAL'S. Program artistic Jazz Po­pin'­FU CHANG, Varieteu. DON JUAN-BAR, deschiderea în cu­rând, Jazz ssergiu Mergamba. RESTURANTE lt©N GARDIN, orchestra Dinu Serla­­*»*seu. ATHENEE PALACE, orchestra Sică Ştefănescu. ZISSU, orchestra Alfredo Thomas şi MARA MILTON. BUCUREŞTI, orchesrtra Apostolescu- Cireş PARIS D’LIVER, orchestra Arnold Keller. VELODROM, Rodi­ca Bujor, orchestra Grigoraz Dinicu MIRCEA- orchestra Ninu Stănescu. MONDIAL, deschiderea M­ercuri 23 OCTOMBRIE. XATOIU, orchestra Qîâu Turcu, cânt­ ă f«pi **SU. Teaîrul COLORADO 4.41.32 VASILIU BIRLIC în celebra comedie ti I K Ia I C EUGENIA BABULESCU, GEORGE VOINESCU, NNC. BUZĂU, SILVIA CHICOS, GETTA TUDOR­ACHE, LUCIA SACHELARESCU si I­ON TALIAfftI Joi, S­e a Sâmb. si a ora 8­ Dum. MAT. ora 4 Teatrul NOSTRU 4-11-56 A HSCUI'NUII VIATA ÎNCEPE aii ORAchinezesc! MÂINE OItA 3 Cil 1 cu A ION IAN COVES­CU I DINA COCEA, RADU LE 5* MU­HAINctLAEA MIRrpriA I ljIGAN. MIMI I­NACEaT A mihallea, mik ce a te nu niM. moruzan, mmmmmM Teatrul ALHANBRA fl.95.jsg ION ÎÎACIAnT mArIA WAUVRINA, ELENA BURMAZ.I SUROPaLE GAMBETTO în opereta PRINTESA ORCUlUS eu N- ROMAN, TRESTIAN, DAN­­­DExMETflESCU, ANTONESCU, LUCIAN, E. PORUMBIȚA, TANTHI MAVRODIN şi MIGRYI AVRAM NICOLAU Seara ora 8~ Joi, Samt­. şi Dum. MAT. ora ii Teatrul ateneul .roman s.2o.e MARIA FILQTTI G. DEMETRU _ PUIA IONESCUj VICTORIA MIERLESCU DRAGOSTE CARTE DE AUR... Joi, Seara ora 8- Sâmb. şi Dum. MAT. ora Teatrul ATLANTIC 5.20.33 N. STROE şi ELLY ROMAN prezintă revista VOTAŢI cu STROE Teatrul COM VIS Ots, AZI SECĂTURĂ ma,iM' 4 Seara ora 7.45. Joi, Sâmb. şi Dum. MAT­ ora 3.45, cu RADU BELIGAN, IONEL T A R A N U, NICOLAIDE, GIUGARU GHIBERICON, MARUTZA MIRCEA NINETA GUSTI ŞlI CELLA DIMA ora E D I A 4­ 71-71 fir joc un 13 ou. SOCIETATE ora 1AZI ora 8 STRIGOII CU NADIA CANT­ACUZI­NO, MIHAI POPESCU, FOFY ETTEHLE, TINA RADU, MIRCEA C-TINESCU si MA­RIETTA SADOVA EUGENIA ZAHARIA , GEO MAICAN — AUREL GHIŢESCU , NAE SAVULESCU , ATHENA RALY şi AGNIA BOGOSLAVA 9 în EVANTAIUL LADY WINDERMERE Joi, Seara ora 3. Sâmb. şi Dum. MAT. ora 4 ! TEATRUL MODERN 5­95-55 I­­ PACAT DE I PAPA SE A Z !­ TINE TONY 130 MARCEL ANGHELESCU, H. NICOLAIDE, NINA DIACONESCU, SILVIA FULDA SI IONEL DIM. TARANU LUSTRUESTE cu V. MAXIMILIAN SILVIA FUI­DA, NINA DIACONESCU, THU VEDEA ora ora tmm­ ­l ION PAS VĂZUT de ROSS Teatrul „MIC" De la deschiderea stagiunii au fost până azi douăzeci de premiere, adică în curs de o lună una peste alta câte două premiere la trei zile... lucru explicabil de vreme ce sunt atâtea teatre în capi­tal­a care odată cu căderea frunzelor şi-au ridicat cortina. Ceea ce aş vrea să subliniez este altceva, şi anume: că din douăzeci de piese, numai cinci, sau şase ar putea fi, cu bunăvoinţă, categorisite printre lucrările de prestigiu (căci de va­loare ar fi încă şi mai puţine)­Printre aceste cinci, — cel mult şase — se numără şi cunoscuta lucrare a lui Oscar Wilde: „Evantaiul doamnei Win­­dermere‘‘ pe care Teatrul Mic de sub di­recţia d-nei Eugenia Zaharia a repreze­ntat-o în „premieră“ Vineri seara * ■S‘ar părea că Teatrul Mic Şi-a luat o sarcină... mare: aceea de a lupta împo­triva servituţii cu care vechea societate neîndurătoare pe cât iezuită, greva pâ­nă şi respiraţia indivizilor subjugaţi moralei ei intransigente şi de a arăta totdată, ce suflete nobile zac, ca dia­mantele în cărbune, in aceia pe care gura slobodă a lumii îi înfăţişează în culorile cele mai negre. Căci după ce-a pus anul trecut „Dama cu Camelii *, ia­­tă-l programând anul acesta ..Lady Win, dorme.rc“. Pe Doamna Erlynne“ n‘o desparte da Marguerite Gauthier decât Canalul Mâ­necii, adică deosebirea de latitudine Și de conjunctură. încolo, .până și muniția lor de botez sunt anonime. Calvarul lor, —­idetic- Nedreptatea care Ie zugrumă.­­ - de exact aceeaşi natură. * . 1 Cred, însă, că lupta la care­ s’a înhă­mat d-na Eugenia Zaharia,sub scutul lui Dumas-fiul şi al lui Oscar Wilde, cu deviza lui Hugo: „O­­n’nsultez jamais 'eime qui tombe ces qui sait sous uuel f ardeau sa pa livre ân­e,qui­ sucombe”, a­pare mai puţin ,eroică, astăzi decât a­­cum 00 sau 60 de ani pentru bunul mo­tiv că tiranica stareţă de altădată: so­­cietateá, ■ nu _i.. b e nici măcar îp nuri­­tânâ- -ÉSíjjUftrá, áfáidé' ínfförátör'(Te te­­m­ută/':ŞI:'âp. necruţător’ de despotică pe cât jie-o. înfăţişa M-me de’ Stae!-n­. „Co­­rinne“ sau cum și era pe vremea când cenzura interzicea­­piesele lui Wilde și ale lui Shaw. Dovadă că ducesa de Wind­soc — alias Missez Simpson — n'a mai fost exclusă din ,,buna societate“­!' iar dansatorul Oliver de care s-a îndrăgostit Sarah Churchill, fiică și nepoată de mi­nistru al Maiestăţii Sale şi coborâtoare din Ducele de Malbourough, n'a mai fost nevoit, să se r­esemneze cu soarta nefericitului actor Kean pentrucă con­venienţele sociale l-ar fi împiedicat să­­şi fee iubita de nevastă. Aşa stând lucrurile, devenea obligator pentru regie să păstreze întreagă, nealte­rată, veracitatea conflictului imaginat de Wilde la 1847. Şi pentru ca fiecare amănunt să fi conservat toată puterea de convingere şi să ne fi apărut in toa­tă gravitatea lui (nu benevol atribuită de închipuire ci realmente izvorâtă din acţiune) era absolut necesar ca d­na feu­genia Zaharia, care a pus piesa îr­ sea­nă, să fi evocat, în culoarea şi atmosfe­ra ea, epoca victoriană al cărei regi­­nism excesiv exasperase până şi pe Lor­dul Melbourne, primar sfetnic al Regi­nel­or, chiar de la riclearea cortinei ne-a­­surprins scaunele acelea de birou ca mânerele de metal, care nu numai că nu se potriveau cu epoca dar nici murai­­cu terasa din grădină unde au fost in­­solit aşezate. Şi apoi, în loc să-i vedem pe lorzi, îmbrăcaţi in acea redingotă neagră şi purtând cravata lană care ar fi exprimat tocmai amestecul de gravi­tate, de conservatism şi de intransigen­ţă, caracteristice acelei vremi, i-am vă­zut pe domnii contimporani ai lui Wil­de şi haina fără rigoare, neîncorsetaţi, a amanţilor din secolul doamnei Chat­­lerley, ceea ce făcea să reiese supărătoa­­rea nepotrivire pe care noi cei de-aci o condamnăm prin sentinţa plină de indig­nare: „ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşti cum ţi-e portul"1... Or.­. între mentalitate şi ţinută era de data asta foarte slab acord. La f­emei, idem Toc­mai cea mai intratabilă dintre toate — Ducesa de Biermick (dnna Athena Rally) — în loc să apară în­ lunga rochie de tafta sau de mătase­­neagră pe care o impuse­se la Curte; şi în saloane austera regină Victoria, a venit cu fusta până la genunchi şi cu capa de vulpi argintii­ devenită uniformă a cuconetului, ce nu se mai scandalizează de câte se întâm­plă între 5 şi 1­7. Tot ce-a spus a sunat de aceea ,nesincer Las‘că florzii nu erau lorzi. Fireşte ca,­­pot exista şi cu­ car există viconţi­e, deci, pe malurile Tandrei pe care îi iei, după o înfăţişare- drept ,nişte nemâncaţi, dar, convenţionalul în teatru obligă sa sal-­ vezi noţiunea şi să te fereşti de „cazijri“, cu excepţia ipotrz"? Când autorul însuşi urmăreşte ilustrarea unui caz, ceea ce nu a fost, în speţă... cazul. Mai ales in Wilda acest lucru nu era permis, deoarece tocmai Wilde se re­vcrta în ,,Crima Lordului Arthur Savil­­le” că oamenii sunt si­liţi să joace ro­luri pentru care nu sunt potriviţi de fel. ,,Guildesternii noştri — scrie el, furios — joacă pe Hamlet şi Hamlet trebue să glumească de parcă ar fi prinţul Heinz -Ei bine, s’a făcut ca exact lui să i se întâmple să fie interpretat de tinere elemente actoriceşti, talente, dar cu to­­tul nepotrivite pentru a întruchipa pe Lord Cecil, lord Plaisy, O­rd Dmuby şi aşa mai departe. Singura idee ingenioasă pe cara a­ti­vut-o regia este că ne-a pregătit la ieşi­rea din teatru o ceaţă care ne-a pus post festum într’o atmosferă foarte lon­doneză. După cele mai sus spuse devine inutil să mai vorbim de interpretarea d-lor Alexandru Joleş, Emil Iancek, Gustav Valentin, Victor Ionescu şi Aurel Stăm­­buliu care, ca şi oamenii politici ei dur cei mai înzestraţi care nu pot pătrunde in Camera Lorzilor fiindcă nu au titlu nobiliar, n’ar putea nici ei fi judecaţi ca lorzi de vreme ce din capta locului n’au­ reuşit (şi asta nu din vina lor) să se facă să-i acceptăm ca atare. Altul a fost de pildă cazul cu d-na Ag­nia Bogoslava căreia, de-aş fi fost ins­ir cinat cu distribuţia, aş fi ezitat —­ măr­turisesc — să-i încredinţez rolul doam­nei Windermeere. Totuşi, d-na Bogoslava a găsit în resursele talentului ei multi­lateral, posibilitatea de a reda, şi ca ton şi ca alură, o „lady” convingătoare-D-na Eugenia Zaharia, în oarecare măsură contrafăcută în primele acte prin atitudinea ce şi-a compus-o, a com­pensat cu prisosinţă, prin jocul ei comp­etisativ de puternice emoţii din actul ul­tim, ce-ar fi putut fi taxat de tactice înainte. D. Aurel Ghiţescu, tragedian ca voca­ţie, a făcut eforturi vizibile şi meritorii să scoată efecte comice din rolul lordu­lui Augustus, insă forţa, de gravitate dramatică, în el cuprinsă, nu­ i-a îngă­duit (geloasă) să se avânteze într un do­meniu ce nu era al lui D-na Athena Rally — am mai sspus’o — a fost fără jenă și fără măsură de distonantă in lumea asta de aristrocrati în care chiar daca o ducesă se îndepăr­tează, prin năravuri sau vicii de­­.h­igh­­­lifc", nu ajunse chiar la mahala şi încă dâmboviţeană D. Geo Maican în Lord Windsu­recre, a avut în schimb« nu numai înfăţişarea unui autentic „dandy", a cărui contu­rare a apărut şi mai precizată prin con­trast cu ceilalţi parteneri, dar a­ Ştiut şi p­rin ton calm, glasul măsurat şi gus­­tul sobru să-și ajusteze personagiul după id-’­a pe care ne-o facem despre gentlemeni­ D. Virgil Popovici a fost și el, cu un aproape neobservat amestec de celefi­­bnl, de pură stofă englezească, îfl per­sonificarea cam fără suflet a lordului Darlington. Au făcut bună figură, iarăși, d nu la Viorica Gorun într'o tânără lady căreia s’a văzut că i s’a pus s’o facă pe alin­tata. Laetiţia Lorenţa, căreia nu i s’ar putea aduce reproşuri decât cu privire la toaletă şi Svetlana Marosin, tât se poate de la locul ei în Lady Stuttfield. Acela, însă, care a fost un Parker ve­­nta­l (nu stilou, ci majordom), valabil pentru un ansamblu oricât de strălucit şi de oriunde, a fost d. Nae­­da! dom­nul Nae­ Săvulescu. Dacă putem spune aşa, s'a distins în rolul lui de.-, lacheu. * Decorul, stilizat, ca pentru o acţiune plasată în anul 191­1- a surprins ochiul în special în actele 2 şi 3. Meritul de a fi compensat lipsa mobilierului prin panourile cu simplitate şi rafinament concepute în platinat şi negri, revine d-lui Traian Cornescu şi d-nei Natalia Bragaglia. „ Lumina, însă, a fost prea tendenţios reglată, în sensul că a fost îndreptată, după împrejurări iar nu după mersul soa­relui sau al lunei, numai în scopul de a repera starurile-In general un spectacol de ţinut! care — dacă va prinde (ceeace e posi­bil) va fi datorită in hotăritoare mă­sură actului IV, admirabil jucat I. FlavîraS Cronica dramatică PIESĂ ÎN 3 ACTE DE OSCAR WILDE Lady­ si Windermiere d-na EUGENIA ZAHARIA RAMPA Invitatiile sunt ultimul lux pi­cat*" se vede ■— că de edntf '­*« nuli dat 'în pungile anemiate de hemoragia visteriei tară „Evantaliul d-nd Windermere” n'a il mai ingădue iubitorilor de artă, oj-a mai dat pe la teatru. A venit in redin­că doar la premiere se mai pot vedea sălile ticsite din vremurile bune. De att­­minteri, sala teat­ului Mic nici nu e greu de umplut• C’est pour vous dire — cum ar declara la telefon Madam Fason — că literalmente nu era de găsit un loc nici măcar pentru caricaturistul ,, Rampei”. N'aș putea precisa dacă din această pricină sau din pricina caloriferului se făcuse o căldură de nesuportat, dar fapt este că regia a justificat din punctul a­­cesta de vedere, foarte bine necesitatea evantaiului. Numai că ar fi fost mai util în sală decât pe scenă, decât la un Diame­nt dat se putea distinge foarte bine pe faţa Lorduluu Windermere nişte favoriţi de sudoare. Cu toată creastă căldură, nici una din doamnele din banca a treia unde s’au ni­merit să fie vreo Şase cu blănuri pe ele, n’au consimţit să lepede vulpile ar­gintii care au rămas singura ţinută d­e gală din seara premierelor. Apropo de ţinută..­ Era in banca în­tâia la locul din stânga scenei, simetric cu acela din dreapta pe care ședea d. ministru al literar, un domn dil a băr­­biță ce-a fost blonda pe vremuri carp, — ■D-NA'G­VĂZUTĂ de DRAG gotă, cu rozeta roșie la butonieră- așa cum s’an cuveni actorii să apară. Era solitar In spatele lui se ivedea carura masivă şi ninsă a mdestrului Michai Sadoveanu care a început să delseiadă de pe Parnas în stal­ Pentru prima dată l-am vrcat printre spectatori şi pe Aurel Ion Meţican, cu soaţa alături ca un burghez cuminte fi tot pentru prima dată, pe d. Mimi Cor.s- Figuri de la premieră tanjilescit 'o altă bancă decât întâia şi în alt loc decât un colţ. Cap de coloană in banca rezervată cinicilor dramatici, era d­r. D. Cocea Pe Cât erau de multe vulpi argintii, pe atâta de puţine erau pălăriile de cucoa­nă- Aşa au de ieşit din modă, încât nici modă la ele nu mai eseistă. Se puteau număra in totul cinci sau şase pălării, insă între ele nici pic de asemănare. D-na Mariette Rareş era cu o pălărie cu flori roşii. Cu o bancă mai înainte, la oarecare distanţă, o doamnă care aducea cu Paula Wessely, purta una de catifea neagră, gen amazoană şi cu pene albe de struţ. La stânga ei, o pălărie cu pan­glici de culoare pestriţă. Apoi una cu borurile mari de culoarea sfeclei- In ge­nere, în ceea ce priveşte toaletele, culorile sumbre dominau sala. Actriţe, puţine. Actori­ deloc. Regizori, câţiva. O galerie entuziastă care se apu­case să strige la sfârşit: Autorul! ca să termine prin a striga: Agnia. Spectacolul, început la 8 şi un sfert’ s’a isprăvit cu toată lungimea antracte­lor, la 0 fără 20. D-na Eugenia Zaha­­ria a primit după actul 3, un coş cu tran­dafiri şi ca deobicei, bătaia a fost mai mare la garderobă, la plecare decât la ca­să, la intrare. Ominâ-Prezent * 1. Teatrul MARIA V. VALENTINBAN!! . MARIA BOTTA . A- POP MARTIAN si| R. BULFINSKY in MELO Seara ora 8- Sâmb. si Dum. MAT. ora 4| ION T­ALI­AN­U VĂZUT de ROSS Teatrul ODEON B-dul T­ache Ionescu No. 20 VINERI 25 OCT. DESCHIDEREA STAGIUNII VISUL INII NOPTI DE UM­ de W- Shakespeare cu N. BALTATEANU, TOMA, DIMITRIU, JULES CAZABAN G. CALBOREANU, C. RAMADAN, DAN NASTA, TANTZI BENESCU, LIA SAHIGHIAN, EDITH PRAG­ER, M. GINGULESCU, LILY CARAN­­DINO, LIVIU CIULLEY. Tuairul SAVOY 3.96.41 ItrgTnrcU­opescu - sYTly | POPESCU - MARCEL ANGHE­LESCU - GEO BARTON *n i DOUĂ tN Ml in'r’un VAlSf cu VALERICA CEVIE - TITI BO­TEZ - BIMBO MARCULESCUl NICULESCU CADET lAZi MAT. ora 4 l­aia ora fj Vtr!'\ DUMINICA 20 OCTOMBRIE RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.30 - Deschiderea emisiunii­­. Radio Junal • 7.45 — Buletinul de ştiri române în limba rusă £ 7.50 — Rezumatul progra­­­mului © 7.52 — Fabriitate © 7.57 — Mu., zică dimineţii. , RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.15 — Emisiune în limba maghiară © 8.15 — Continuarea muzicii de dimineaţa RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 8 45 — ORA COPIILOR © s.ro — Trans­misiunea Slujbei Religioase de la Sfânt* Patriarhie © 11 (10 Transmisiune dela Ate­­neul Român — Concert­­l simfonic al Or­­chestrei Filarmonica dirij. de Const. so­­vestri © 13.00 - ORA SATULUI © 13.55 Publicitate © 14 00 —Radio Jurnal © 1417 Revista Prese: © 14.22 — Garnetu, unui bucur­eștean ® 14.27 — Radio Magazin © 14 57­­ publicitate © 15­ 02 — Orchestra Victor Predescu © 15 50 — Muzică va­riată © 16 00 — Cântă Ioana Radu,­acom­paniată de Taraful Fănică Fir Lalea • 17.00 — ORA SINDICALĂ © 17.00 — Ac­­tualitati culturale Sovietice © 18.00 - Muzică de dans © 19 00 — Orchestra de Salon Radio dirij de C­onst. Bubcescu © 20 00 — Radio Jurnal © 20.10 — Revista Presei © 20.15 — Tansrr.isr.mo de la Ate­neul Român Concert extraordinar al pia­­nistului Jaques Genty, cu acompaniatul Orchestrei Radio dirij. de Matei socor © In pauză: Cronica externă de C George Ivaşcu © 21.40 — Canţonete Italieneşti Margareta Vasilescu Dejana — canto Can­ţonete italieneşti © 22.00 — Radio Jurnal© 52.27 — Buletinul de ştiri române în limba rusă © 52.22 — Cronica sportivă © 2? 52 — Rezumatul programului de a doua zi © 22-37 — Muzică de dans © 23 ip — Radio Jurnal © Muzică de dans © 24.00 închide­­rea emisiunii. Dela orele 3 . 30 — 15.30 Radio Dacia Ro­mână pe lungime de unda de 32.4 m. și Postul de Undă Scurtă de 2­5 m. emit pen­­tru străinătate, LUNI - OCTOMBRIE RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.10 — Deschiderea emisiunii — Radio Jurnal © 7.15 — Buletinul de ştiuri româ­ne în limba rusă © 7.20 — Rezumatul pro­gramului © 7.22 — Publicitate © 7­ 25 — Murira dirimet.1. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7 30 — Emisiune în limbă mse hi­ară © 7.30 m Continuare- • '- -- -irr’reat*. RADIO RO’i v;;a ii l:\iU0 Of 'JilLSIT 3.00 — Muzica variată uşoară © 9­00 s» închiderea emisiunii. Dela orele 9 00 — 9­05 pa Radio Romă­­nia şi Radio Bucureşti jurnal In lmba Bulgară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00 — Deschiderea emisiunii — Cotele apelor Dunării. Publicitate © Concert de prânz © 13.30 — Orchestra Nicolae Cireş© 13.55 — Publicitate ® 14.00 — Radio Jur­nal © 14.20— Carnetul unui bucureștean © 14.25 — Continuarea programului orches­trei Nicolae Cireș ® 14.52 •­ Publicitate © 14.57 — Buletin Me­teorologic © 15 00 - Rezumatul programului de a doua zi • Inchiderea emisiunii. R4P­O ROMANIA ŞI RAI313 BUCUREŞTI 18 0° — Deschiderea emis jurul — ORA ŞCOALE. © 18.45 — Carnet Cultual.­­ RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI.. 5 19.00 — Emisiune în­ limba, maghiară © 19.00 Muzică variată. RADIO ROMANÎA $1 RADIO BUCURESTI 19.30 — Orchestra de mandoline ■•:,«**«­­diantir.a“ # 20.00 — Radio Jurnal © fol# Revista Presei ©­ 20.15 — Ora . .Naţiunilor Unite — Uniunea Republicilor . S'.i r'ia.îst* Sovietice © 20.35 — Comemorarea .iul Au­­rel Eliad, profesor, cântăreţ şi compoz­itor 1. — Cuvânt: Profesor Mihail Vulpescu © 2. — Maxim Vasiliu — car­te © 21.00 — «iuartetul Radio © 21-30 — conferinţă • 21.45­­— Actualitatea în dialog © 22.00 -­­Radio Jurnal © 22.17 — Buletinul de știri române in limba rusă © 22.22 Buletin sportiv © 22.28 — Rezumatul programu­­lui de a doua zi © 22.39 - Schieremo pen­­tru violoncel și orchestră de Ernst Bloch (solist: Piatigorski) © 23.30 - Muzică va­riată ușoară © 23.30 - Radio Jurnal © 23.35 — Continuarea muzicii variate * 24.00 închiderea emisiunii © De la orele 1­4.30 — 15.30 Radio Dacia Română pe lungime de undă de 32­4 m. și Postul pe undă Scurta de 25 m. emit pentru străinătate. Premiera de Miercuri „loc de societate“’ de Fodor László la Comed­ia D-n­a Marietta Sudova pune l­5 scenă şi va prezenta Miercuri 23 crt. în premieră, o nouă lucrat de Fodor Laszlo­­-a­utorul .comediil­OR „Şoarece de biserică". ..Domni sunt geloşi" şi „Sărutul în fata a«U»­­Z0". . Comedia, intitulată ,,Joc de scai­­etate", va fi interpretat­ă doi Un ansamblu în frunte cu Nadia­ Can­­tacuzino și 3­fihai Popescu. f V “nana" după Emile Zola, o dr»­­i­atszare pe care și-o “js* pută două îeatre _ și», probabail că o vor juca în­ mârtdcină loab­ele noastre sunt în căutarea unui repertoriu care să împac» si prob­leme a spectacolului „de finutS" cât- -;i cerințele masselor largi *»1« pubUculuî. Aritfel, atât teatrul­ ..Athenieu­­lui" cât şi teatrul „Modern" au în­­­cis în programul lor pentru a fi re­preze­ntate în actuala imagiune, câte o dramatizare după cunoscutul ro­man „Nana“ de Emile Zola. Piesa care urmează să se re­­­prezinte la Atheneu aparţine d-nul Sf. Ki­riţescu, iar cea reţinută de teatrul ,Modern" este scrisă de d-na Tantzi Cocea, care va deţine şi ro­­lul titular. Alături de d-na Tantzi Cocea, v°r apărea Timică, Silvia Dumitrescu şi C- Bărbulescu. Piesa a fost pusă în repetiţie. Este foarte probabil ca teatrul „Atheneului" să grăbească şi el re­prezentarea piesei d-lui Kiriţescu, data fiind situaţia ce s’a cr­eat. Vom asista atunci la o no­ua dispu­tă, gen­­,Dama cu Carneţi“, ale că­rei eroine vor fi de data aceaga d­na Puia Ionescu şi d-na Tan­tzi Qooaa, care îşi face şo debutul ca autoare dramatică.

Next