Rampa, octombrie 1946 (Anul 35, nr. 1-9)
1946-10-21 / nr. 1
V BAI,AB AN ■ T 47fm % nrvsssssr. <3 i ..vi V. -fltc ii. i, •JS.OV r.*T* i. V.-:. ■xk'i - u .■i• **-If■ iîS-IT £? ■Ut VV ib. ■ - £:?•.' ’ A ., 4. ■— >f : Azi 20 Octombrie SPECTACOLE TEATRALE Distribuția și Subiectul /« pagina 6-a cinematografe CENTRU: ARO: Floarea de piatră. ■ SCALA: Orașul nostru. ■ CAPITOL: Escapada. É BD. PALAS: Nopți argentiene. ■ TRIANON: Parada vedetelor ■ TIVOLI: Orizontul pierdut. ■ ORFEU: Pasiunea cea mare. ■ SELECT: Criza de locuințe. ■ EXCELSIOR: SINGUR in noapte. ■ REGAL: Farmecă. ■ CENTRAL: Orizontul pierdut. ■ FRANKLIN: Serenada din valea soarelui. ■ FANTASIO: Ţiganii. ■ FEMINA: Luana. ■ LUXOR: Moş Goriot. ■ ARPA: Rio. ■ VICTORIA: Soseşte poliţia. 9 DALLES: Boccaccio. B PROGRES: Călătorie îndepărtată. B CASANDRA: Omul de lut. B COIISO: Stigmatizata. DOMNIA: Nopţi moscovite şi revistă. B NISSA: Sergentul York şi revistă. CARTIERE: B AIDA: Bastarda ii revistă. B ASTORIA: O melodie pentru doamna. B ALIANŢA: Macarie şi banda veselă. Aripi însângerate şi revistă. B AMERICAN: Nevasta-mea vrăjitoarea şi revistă. ■ BARCELONA: Mătuşa lui Carol. B COTROCENI: Suflete sbuciumat«. ■ CARMEN SYLVA: Regele arcului şi revistă. B DACIA: Când dragostea înfloreşte. B DIANA: Aventurierii din Texas şi revistă. B ELDORADO: Circul şi revistă. B FLORIDA: Dincolo de viaţă şi moarte şi revistă. B GLORIA: Divorţul, fl ILEANA: Mr. Topper şi fantomele, şi reviste. B LI A: Când dragostea înfloreşte. B MARCONI: Salomeea şi revistă. B MIORIŢA: Patru fete îndrăgostite şi revistă. B MILANO: Plutonul de execuţie şi revistă. B MARNA: Zorile negre şi revistă. B MODEL: Zorro (seria Il-a) şi revistă. B NERO: S’a întâmplat mâine şi revsită. B ODEON: Extravagantul şi revistă. B FACHE: Şapte fete îndrăgostite. B RAHOVA: Iţi cânt dragostea mea şi revistă. B RIGOLETTO: Primăvara mortală. B REX: Bănuială. B SPLENDID: Tinereţea şi suferinţele lui Tom Edison şi revistă. B TOMIS: Serenade. B UNIC: Manhattan. Varant şi revistă. B VOLGA: Te voi iubi mereu. B VENUS: In umbra prohibiţiei. B VERGU: Zorro (sena la) şi revista. CONCERTE Duminică 20 Oct.: CONCERT SIMFONIC *1 filarmonicei, închinat prieteniei româno-sovietice, ora 11 a. m. la Athéneul Român,. Duminică 20Oct. ora 10.30, teatrul Alhambra: spectacol de music-hall în folosul regiunilor înfometate. CONFERI \J'E ■ ŞEZĂTORI Deşinecă,- 20 Octombrie: : "00ill«scriitorilorşi publiciştilor idiş din România în sala „Macatri11 JMatei Basarab m!A A: ,v"‘i w ' ' r" ■ ■ EXPOZIŢII La Căminul Artei: (Galeriile Kreţulescu) expoziţia de pictură şi desen a d-nei Lucia Cosmescu şi a d-nei Daisy Kern. Sal» Universul: expune Zoe Elena Giotto Frunză şi Papazogu (Duminică 20 Octombrie oreleu vernisagiul), Sal» Dalles: expoziţia pictorului Tomazîu până la 23 Oct. Sala corpului de Gardă (şos. Kiseleff» Arcul de Triumfi: expune sculptorul George Savargin. REPERTORIU SAPTAMANAL TEATRUL NATINAL (21-28 Oct.) Luni: SF. SAVA: Arleziana. STUDIO: Ultima oră. Marţi: SF. SAVA: Burghezul gentilom. STUDIO: Furtună în Qurrip. Miercuri: SF. SAVA: Gaiţele. STUDIO: Mitică Popescu. Joi: SF. SAVA: matineu: Nastratin Hogea; seara: Arleziana; STUDIO: matineu: Furtună în Olimp; seara: Mitică Popescu. ■Vineri: SF. SAVA: Burghezul gentilom STUDIO: Furtună in Olimp. Sâmbătă: SF. SAVA: matineu: Ciufuliei; seara: Arleziana; STUDIO: matineu: Ultima eră; seara: Furtună în Olimp. Duminecă: SF. SAVA: 10,30. CiufuUc'; matineu: Gaiţele; seara: Burghazul gentilom. STUDIO: matineul: MU‘cu Popescu; seara: Furtună in Olimp. Dunt: SF. SAVA: Gaiţele. STUDIO: Furtună in Olimp. TEATRUL MUNCITORESC ■ 21-27 Oct- Luni: Vicleniile lui Scap’n Marţi: Liceniile lui Scapin. Miercuri: Vicleniile lui Scepin. Joi: Vicleniile lui Scapin. Vineri: Vicleniile lui Scepin. Sâmbătă: mat'nm ora 16: Ospăţ împărătesc; seara: Vicleniile lui Scapin. Duminecă : matineu : Ospăţ împărătesc; seara: Vicleniile lui Scapin. MUZIC - HALL-uri ARIZONA, program artistic Gică Petrescu și orchestra Joe Reininger. MAXIM ZIG-ZAG. Maria Tanase în cadrul Restaurantului program artistic și orchestra Steve Bernard. ■ MELODY-BAR, Mark Moton-Program artistic orchestra Jean Ionescu. PYGAL'S. Program artistic Jazz Popin'FU CHANG, Varieteu. DON JUAN-BAR, deschiderea în curând, Jazz ssergiu Mergamba. RESTURANTE lt©N GARDIN, orchestra Dinu Serla*»*seu. ATHENEE PALACE, orchestra Sică Ştefănescu. ZISSU, orchestra Alfredo Thomas şi MARA MILTON. BUCUREŞTI, orchesrtra Apostolescu- Cireş PARIS D’LIVER, orchestra Arnold Keller. VELODROM, Rodica Bujor, orchestra Grigoraz Dinicu MIRCEA- orchestra Ninu Stănescu. MONDIAL, deschiderea Mercuri 23 OCTOMBRIE. XATOIU, orchestra Qîâu Turcu, cânt ă f«pi **SU. Teaîrul COLORADO 4.41.32 VASILIU BIRLIC în celebra comedie ti I K Ia I C EUGENIA BABULESCU, GEORGE VOINESCU, NNC. BUZĂU, SILVIA CHICOS, GETTA TUDORACHE, LUCIA SACHELARESCU si ION TALIAfftI Joi, Se a Sâmb. si a ora 8 Dum. MAT. ora 4 Teatrul NOSTRU 4-11-56 A HSCUI'NUII VIATA ÎNCEPE aii ORAchinezesc! MÂINE OItA 3 Cil 1 cu A ION IAN COVESCU I DINA COCEA, RADU LE 5* MUHAINctLAEA MIRrpriA I ljIGAN. MIMI INACEaT A mihallea, mik ce a te nu niM. moruzan, mmmmmM Teatrul ALHANBRA fl.95.jsg ION ÎÎACIAnT mArIA WAUVRINA, ELENA BURMAZ.I SUROPaLE GAMBETTO în opereta PRINTESA ORCUlUS eu N- ROMAN, TRESTIAN, DANDExMETflESCU, ANTONESCU, LUCIAN, E. PORUMBIȚA, TANTHI MAVRODIN şi MIGRYI AVRAM NICOLAU Seara ora 8~ Joi, Samt. şi Dum. MAT. ora ii Teatrul ateneul .roman s.2o.e MARIA FILQTTI G. DEMETRU _ PUIA IONESCUj VICTORIA MIERLESCU DRAGOSTE CARTE DE AUR... Joi, Seara ora 8- Sâmb. şi Dum. MAT. ora Teatrul ATLANTIC 5.20.33 N. STROE şi ELLY ROMAN prezintă revista VOTAŢI cu STROE Teatrul COM VIS Ots, AZI SECĂTURĂ ma,iM' 4 Seara ora 7.45. Joi, Sâmb. şi Dum. MAT ora 3.45, cu RADU BELIGAN, IONEL T A R A N U, NICOLAIDE, GIUGARU GHIBERICON, MARUTZA MIRCEA NINETA GUSTI ŞlI CELLA DIMA ora E D I A 4 71-71 fir joc un 13 ou. SOCIETATE ora 1AZI ora 8 STRIGOII CU NADIA CANTACUZINO, MIHAI POPESCU, FOFY ETTEHLE, TINA RADU, MIRCEA C-TINESCU si MARIETTA SADOVA EUGENIA ZAHARIA , GEO MAICAN — AUREL GHIŢESCU , NAE SAVULESCU , ATHENA RALY şi AGNIA BOGOSLAVA 9 în EVANTAIUL LADY WINDERMERE Joi, Seara ora 3. Sâmb. şi Dum. MAT. ora 4 ! TEATRUL MODERN 595-55 I PACAT DE I PAPA SE A Z ! TINE TONY 130 MARCEL ANGHELESCU, H. NICOLAIDE, NINA DIACONESCU, SILVIA FULDA SI IONEL DIM. TARANU LUSTRUESTE cu V. MAXIMILIAN SILVIA FUIDA, NINA DIACONESCU, THU VEDEA ora ora tmm l ION PAS VĂZUT de ROSS Teatrul „MIC" De la deschiderea stagiunii au fost până azi douăzeci de premiere, adică în curs de o lună una peste alta câte două premiere la trei zile... lucru explicabil de vreme ce sunt atâtea teatre în capitala care odată cu căderea frunzelor şi-au ridicat cortina. Ceea ce aş vrea să subliniez este altceva, şi anume: că din douăzeci de piese, numai cinci, sau şase ar putea fi, cu bunăvoinţă, categorisite printre lucrările de prestigiu (căci de valoare ar fi încă şi mai puţine)Printre aceste cinci, — cel mult şase — se numără şi cunoscuta lucrare a lui Oscar Wilde: „Evantaiul doamnei Windermere‘‘ pe care Teatrul Mic de sub direcţia d-nei Eugenia Zaharia a reprezentat-o în „premieră“ Vineri seara * ■S‘ar părea că Teatrul Mic Şi-a luat o sarcină... mare: aceea de a lupta împotriva servituţii cu care vechea societate neîndurătoare pe cât iezuită, greva până şi respiraţia indivizilor subjugaţi moralei ei intransigente şi de a arăta totdată, ce suflete nobile zac, ca diamantele în cărbune, in aceia pe care gura slobodă a lumii îi înfăţişează în culorile cele mai negre. Căci după ce-a pus anul trecut „Dama cu Camelii *, iată-l programând anul acesta ..Lady Win, dorme.rc“. Pe Doamna Erlynne“ n‘o desparte da Marguerite Gauthier decât Canalul Mânecii, adică deosebirea de latitudine Și de conjunctură. încolo, .până și muniția lor de botez sunt anonime. Calvarul lor, —idetic- Nedreptatea care Ie zugrumă. - de exact aceeaşi natură. * . 1 Cred, însă, că lupta la care s’a înhămat d-na Eugenia Zaharia,sub scutul lui Dumas-fiul şi al lui Oscar Wilde, cu deviza lui Hugo: „On’nsultez jamais 'eime qui tombe ces qui sait sous uuel f ardeau sa pa livre âne,qui sucombe”, apare mai puţin ,eroică, astăzi decât acum 00 sau 60 de ani pentru bunul motiv că tiranica stareţă de altădată: societateá, ■ nu _i.. b e nici măcar îp nuritânâ- -ÉSíjjUftrá, áfáidé' ínfförátör'(Te temută/':ŞI:'âp. necruţător’ de despotică pe cât jie-o. înfăţişa M-me de’ Stae!-n. „Corinne“ sau cum și era pe vremea când cenzura interziceapiesele lui Wilde și ale lui Shaw. Dovadă că ducesa de Windsoc — alias Missez Simpson — n'a mai fost exclusă din ,,buna societate“!' iar dansatorul Oliver de care s-a îndrăgostit Sarah Churchill, fiică și nepoată de ministru al Maiestăţii Sale şi coborâtoare din Ducele de Malbourough, n'a mai fost nevoit, să se resemneze cu soarta nefericitului actor Kean pentrucă convenienţele sociale l-ar fi împiedicat săşi fee iubita de nevastă. Aşa stând lucrurile, devenea obligator pentru regie să păstreze întreagă, nealterată, veracitatea conflictului imaginat de Wilde la 1847. Şi pentru ca fiecare amănunt să fi conservat toată puterea de convingere şi să ne fi apărut in toată gravitatea lui (nu benevol atribuită de închipuire ci realmente izvorâtă din acţiune) era absolut necesar ca dna feugenia Zaharia, care a pus piesa îr seană, să fi evocat, în culoarea şi atmosfera ea, epoca victoriană al cărei reginism excesiv exasperase până şi pe Lordul Melbourne, primar sfetnic al Reginelor, chiar de la riclearea cortinei ne-asurprins scaunele acelea de birou ca mânerele de metal, care nu numai că nu se potriveau cu epoca dar nici muraicu terasa din grădină unde au fost insolit aşezate. Şi apoi, în loc să-i vedem pe lorzi, îmbrăcaţi in acea redingotă neagră şi purtând cravata lană care ar fi exprimat tocmai amestecul de gravitate, de conservatism şi de intransigenţă, caracteristice acelei vremi, i-am văzut pe domnii contimporani ai lui Wilde şi haina fără rigoare, neîncorsetaţi, a amanţilor din secolul doamnei Chatlerley, ceea ce făcea să reiese supărătoarea nepotrivire pe care noi cei de-aci o condamnăm prin sentinţa plină de indignare: „ori te poartă cum ţi-e vorba, ori vorbeşti cum ţi-e portul"1... Or.. între mentalitate şi ţinută era de data asta foarte slab acord. La femei, idem Tocmai cea mai intratabilă dintre toate — Ducesa de Biermick (dnna Athena Rally) — în loc să apară în lunga rochie de tafta sau de mătaseneagră pe care o impusese la Curte; şi în saloane austera regină Victoria, a venit cu fusta până la genunchi şi cu capa de vulpi argintii devenită uniformă a cuconetului, ce nu se mai scandalizează de câte se întâmplă între 5 şi 17. Tot ce-a spus a sunat de aceea ,nesincer Las‘că florzii nu erau lorzi. Fireşte ca,pot exista şi cu car există viconţie, deci, pe malurile Tandrei pe care îi iei, după o înfăţişare- drept ,nişte nemâncaţi, dar, convenţionalul în teatru obligă sa sal- vezi noţiunea şi să te fereşti de „cazijri“, cu excepţia ipotrz"? Când autorul însuşi urmăreşte ilustrarea unui caz, ceea ce nu a fost, în speţă... cazul. Mai ales in Wilda acest lucru nu era permis, deoarece tocmai Wilde se revcrta în ,,Crima Lordului Arthur Saville” că oamenii sunt siliţi să joace roluri pentru care nu sunt potriviţi de fel. ,,Guildesternii noştri — scrie el, furios — joacă pe Hamlet şi Hamlet trebue să glumească de parcă ar fi prinţul Heinz -Ei bine, s’a făcut ca exact lui să i se întâmple să fie interpretat de tinere elemente actoriceşti, talente, dar cu totul nepotrivite pentru a întruchipa pe Lord Cecil, lord Plaisy, Ord Dmuby şi aşa mai departe. Singura idee ingenioasă pe cara ativut-o regia este că ne-a pregătit la ieşirea din teatru o ceaţă care ne-a pus post festum într’o atmosferă foarte londoneză. După cele mai sus spuse devine inutil să mai vorbim de interpretarea d-lor Alexandru Joleş, Emil Iancek, Gustav Valentin, Victor Ionescu şi Aurel Stămbuliu care, ca şi oamenii politici ei dur cei mai înzestraţi care nu pot pătrunde in Camera Lorzilor fiindcă nu au titlu nobiliar, n’ar putea nici ei fi judecaţi ca lorzi de vreme ce din capta locului n’au reuşit (şi asta nu din vina lor) să se facă să-i acceptăm ca atare. Altul a fost de pildă cazul cu d-na Agnia Bogoslava căreia, de-aş fi fost insir cinat cu distribuţia, aş fi ezitat — mărturisesc — să-i încredinţez rolul doamnei Windermeere. Totuşi, d-na Bogoslava a găsit în resursele talentului ei multilateral, posibilitatea de a reda, şi ca ton şi ca alură, o „lady” convingătoare-D-na Eugenia Zaharia, în oarecare măsură contrafăcută în primele acte prin atitudinea ce şi-a compus-o, a compensat cu prisosinţă, prin jocul ei competisativ de puternice emoţii din actul ultim, ce-ar fi putut fi taxat de tactice înainte. D. Aurel Ghiţescu, tragedian ca vocaţie, a făcut eforturi vizibile şi meritorii să scoată efecte comice din rolul lordului Augustus, insă forţa, de gravitate dramatică, în el cuprinsă, nu i-a îngăduit (geloasă) să se avânteze într un domeniu ce nu era al lui D-na Athena Rally — am mai sspus’o — a fost fără jenă și fără măsură de distonantă in lumea asta de aristrocrati în care chiar daca o ducesă se îndepărtează, prin năravuri sau vicii de.highlifc", nu ajunse chiar la mahala şi încă dâmboviţeană D. Geo Maican în Lord Windsurecre, a avut în schimb« nu numai înfăţişarea unui autentic „dandy", a cărui conturare a apărut şi mai precizată prin contrast cu ceilalţi parteneri, dar a Ştiut şi prin ton calm, glasul măsurat şi gustul sobru să-și ajusteze personagiul după id-’a pe care ne-o facem despre gentlemeni D. Virgil Popovici a fost și el, cu un aproape neobservat amestec de celefibnl, de pură stofă englezească, îfl personificarea cam fără suflet a lordului Darlington. Au făcut bună figură, iarăși, d nu la Viorica Gorun într'o tânără lady căreia s’a văzut că i s’a pus s’o facă pe alintata. Laetiţia Lorenţa, căreia nu i s’ar putea aduce reproşuri decât cu privire la toaletă şi Svetlana Marosin, tât se poate de la locul ei în Lady Stuttfield. Acela, însă, care a fost un Parker vental (nu stilou, ci majordom), valabil pentru un ansamblu oricât de strălucit şi de oriunde, a fost d. Naeda! domnul Nae Săvulescu. Dacă putem spune aşa, s'a distins în rolul lui de.-, lacheu. * Decorul, stilizat, ca pentru o acţiune plasată în anul 1911- a surprins ochiul în special în actele 2 şi 3. Meritul de a fi compensat lipsa mobilierului prin panourile cu simplitate şi rafinament concepute în platinat şi negri, revine d-lui Traian Cornescu şi d-nei Natalia Bragaglia. „ Lumina, însă, a fost prea tendenţios reglată, în sensul că a fost îndreptată, după împrejurări iar nu după mersul soarelui sau al lunei, numai în scopul de a repera starurile-In general un spectacol de ţinut! care — dacă va prinde (ceeace e posibil) va fi datorită in hotăritoare măsură actului IV, admirabil jucat I. FlavîraS Cronica dramatică PIESĂ ÎN 3 ACTE DE OSCAR WILDE Lady si Windermiere d-na EUGENIA ZAHARIA RAMPA Invitatiile sunt ultimul lux picat*" se vede ■— că de edntf '*« nuli dat 'în pungile anemiate de hemoragia visteriei tară „Evantaliul d-nd Windermere” n'a il mai ingădue iubitorilor de artă, oj-a mai dat pe la teatru. A venit in redincă doar la premiere se mai pot vedea sălile ticsite din vremurile bune. De attminteri, sala teatului Mic nici nu e greu de umplut• C’est pour vous dire — cum ar declara la telefon Madam Fason — că literalmente nu era de găsit un loc nici măcar pentru caricaturistul ,, Rampei”. N'aș putea precisa dacă din această pricină sau din pricina caloriferului se făcuse o căldură de nesuportat, dar fapt este că regia a justificat din punctul acesta de vedere, foarte bine necesitatea evantaiului. Numai că ar fi fost mai util în sală decât pe scenă, decât la un Diament dat se putea distinge foarte bine pe faţa Lorduluu Windermere nişte favoriţi de sudoare. Cu toată creastă căldură, nici una din doamnele din banca a treia unde s’au nimerit să fie vreo Şase cu blănuri pe ele, n’au consimţit să lepede vulpile argintii care au rămas singura ţinută de gală din seara premierelor. Apropo de ţinută.. Era in banca întâia la locul din stânga scenei, simetric cu acela din dreapta pe care ședea d. ministru al literar, un domn dil a bărbiță ce-a fost blonda pe vremuri carp, — ■D-NA'GVĂZUTĂ de DRAG gotă, cu rozeta roșie la butonieră- așa cum s’an cuveni actorii să apară. Era solitar In spatele lui se ivedea carura masivă şi ninsă a mdestrului Michai Sadoveanu care a început să delseiadă de pe Parnas în stal Pentru prima dată l-am vrcat printre spectatori şi pe Aurel Ion Meţican, cu soaţa alături ca un burghez cuminte fi tot pentru prima dată, pe d. Mimi Cor.s- Figuri de la premieră tanjilescit 'o altă bancă decât întâia şi în alt loc decât un colţ. Cap de coloană in banca rezervată cinicilor dramatici, era dr. D. Cocea Pe Cât erau de multe vulpi argintii, pe atâta de puţine erau pălăriile de cucoană- Aşa au de ieşit din modă, încât nici modă la ele nu mai eseistă. Se puteau număra in totul cinci sau şase pălării, insă între ele nici pic de asemănare. D-na Mariette Rareş era cu o pălărie cu flori roşii. Cu o bancă mai înainte, la oarecare distanţă, o doamnă care aducea cu Paula Wessely, purta una de catifea neagră, gen amazoană şi cu pene albe de struţ. La stânga ei, o pălărie cu panglici de culoare pestriţă. Apoi una cu borurile mari de culoarea sfeclei- In genere, în ceea ce priveşte toaletele, culorile sumbre dominau sala. Actriţe, puţine. Actori deloc. Regizori, câţiva. O galerie entuziastă care se apucase să strige la sfârşit: Autorul! ca să termine prin a striga: Agnia. Spectacolul, început la 8 şi un sfert’ s’a isprăvit cu toată lungimea antractelor, la 0 fără 20. D-na Eugenia Zaharia a primit după actul 3, un coş cu trandafiri şi ca deobicei, bătaia a fost mai mare la garderobă, la plecare decât la casă, la intrare. Ominâ-Prezent * 1. Teatrul MARIA V. VALENTINBAN!! . MARIA BOTTA . A- POP MARTIAN si| R. BULFINSKY in MELO Seara ora 8- Sâmb. si Dum. MAT. ora 4| ION TALIANU VĂZUT de ROSS Teatrul ODEON B-dul Tache Ionescu No. 20 VINERI 25 OCT. DESCHIDEREA STAGIUNII VISUL INII NOPTI DE UM de W- Shakespeare cu N. BALTATEANU, TOMA, DIMITRIU, JULES CAZABAN G. CALBOREANU, C. RAMADAN, DAN NASTA, TANTZI BENESCU, LIA SAHIGHIAN, EDITH PRAGER, M. GINGULESCU, LILY CARANDINO, LIVIU CIULLEY. Tuairul SAVOY 3.96.41 ItrgTnrcUopescu - sYTly | POPESCU - MARCEL ANGHELESCU - GEO BARTON *n i DOUĂ tN Ml in'r’un VAlSf cu VALERICA CEVIE - TITI BOTEZ - BIMBO MARCULESCUl NICULESCU CADET lAZi MAT. ora 4 laia ora fj Vtr!'\ DUMINICA 20 OCTOMBRIE RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.30 - Deschiderea emisiunii. Radio Junal • 7.45 — Buletinul de ştiri române în limba rusă £ 7.50 — Rezumatul programului © 7.52 — Fabriitate © 7.57 — Mu., zică dimineţii. , RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.15 — Emisiune în limba maghiară © 8.15 — Continuarea muzicii de dimineaţa RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 8 45 — ORA COPIILOR © s.ro — Transmisiunea Slujbei Religioase de la Sfânt* Patriarhie © 11 (10 Transmisiune dela Ateneul Român — Concertl simfonic al Orchestrei Filarmonica dirij. de Const. sovestri © 13.00 - ORA SATULUI © 13.55 Publicitate © 14 00 —Radio Jurnal © 1417 Revista Prese: © 14.22 — Garnetu, unui bucureștean ® 14.27 — Radio Magazin © 14 57 publicitate © 15 02 — Orchestra Victor Predescu © 15 50 — Muzică variată © 16 00 — Cântă Ioana Radu,acompaniată de Taraful Fănică Fir Lalea • 17.00 — ORA SINDICALĂ © 17.00 — Actualitati culturale Sovietice © 18.00 - Muzică de dans © 19 00 — Orchestra de Salon Radio dirij de Const. Bubcescu © 20 00 — Radio Jurnal © 20.10 — Revista Presei © 20.15 — Tansrr.isr.mo de la Ateneul Român Concert extraordinar al pianistului Jaques Genty, cu acompaniatul Orchestrei Radio dirij. de Matei socor © In pauză: Cronica externă de C George Ivaşcu © 21.40 — Canţonete Italieneşti Margareta Vasilescu Dejana — canto Canţonete italieneşti © 22.00 — Radio Jurnal© 52.27 — Buletinul de ştiri române în limba rusă © 52.22 — Cronica sportivă © 2? 52 — Rezumatul programului de a doua zi © 22-37 — Muzică de dans © 23 ip — Radio Jurnal © Muzică de dans © 24.00 închiderea emisiunii. Dela orele 3 . 30 — 15.30 Radio Dacia Română pe lungime de unda de 32.4 m. și Postul de Undă Scurtă de 25 m. emit pentru străinătate, LUNI - OCTOMBRIE RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.10 — Deschiderea emisiunii — Radio Jurnal © 7.15 — Buletinul de ştiuri române în limba rusă © 7.20 — Rezumatul programului © 7.22 — Publicitate © 7 25 — Murira dirimet.1. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7 30 — Emisiune în limbă mse hiară © 7.30 m Continuare- • '- -- -irr’reat*. RADIO RO’i v;;a ii l:\iU0 Of 'JilLSIT 3.00 — Muzica variată uşoară © 900 s» închiderea emisiunii. Dela orele 9 00 — 905 pa Radio Romănia şi Radio Bucureşti jurnal In lmba Bulgară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00 — Deschiderea emisiunii — Cotele apelor Dunării. Publicitate © Concert de prânz © 13.30 — Orchestra Nicolae Cireş© 13.55 — Publicitate ® 14.00 — Radio Jurnal © 14.20— Carnetul unui bucureștean © 14.25 — Continuarea programului orchestrei Nicolae Cireș ® 14.52 • Publicitate © 14.57 — Buletin Meteorologic © 15 00 - Rezumatul programului de a doua zi • Inchiderea emisiunii. R4PO ROMANIA ŞI RAI313 BUCUREŞTI 18 0° — Deschiderea emis jurul — ORA ŞCOALE. © 18.45 — Carnet Cultual. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI.. 5 19.00 — Emisiune în limba, maghiară © 19.00 Muzică variată. RADIO ROMANÎA $1 RADIO BUCURESTI 19.30 — Orchestra de mandoline ■•:,«**«diantir.a“ # 20.00 — Radio Jurnal © fol# Revista Presei © 20.15 — Ora . .Naţiunilor Unite — Uniunea Republicilor . S'.i r'ia.îst* Sovietice © 20.35 — Comemorarea .iul Aurel Eliad, profesor, cântăreţ şi compozitor 1. — Cuvânt: Profesor Mihail Vulpescu © 2. — Maxim Vasiliu — carte © 21.00 — «iuartetul Radio © 21-30 — conferinţă • 21.45— Actualitatea în dialog © 22.00 -Radio Jurnal © 22.17 — Buletinul de știri române in limba rusă © 22.22 Buletin sportiv © 22.28 — Rezumatul programului de a doua zi © 22.39 - Schieremo pentru violoncel și orchestră de Ernst Bloch (solist: Piatigorski) © 23.30 - Muzică variată ușoară © 23.30 - Radio Jurnal © 23.35 — Continuarea muzicii variate * 24.00 închiderea emisiunii © De la orele 14.30 — 15.30 Radio Dacia Română pe lungime de undă de 324 m. și Postul pe undă Scurta de 25 m. emit pentru străinătate. Premiera de Miercuri „loc de societate“’ de Fodor László la Comedia D-na Marietta Sudova pune l5 scenă şi va prezenta Miercuri 23 crt. în premieră, o nouă lucrat de Fodor Laszlo-autorul .comediilOR „Şoarece de biserică". ..Domni sunt geloşi" şi „Sărutul în fata a«U»Z0". . Comedia, intitulată ,,Joc de scaietate", va fi interpretată doi Un ansamblu în frunte cu Nadia Cantacuzino și 3fihai Popescu. f V “nana" după Emile Zola, o dr»iatszare pe care și-o “js* pută două îeatre _ și», probabail că o vor juca în mârtdcină loabele noastre sunt în căutarea unui repertoriu care să împac» si probleme a spectacolului „de finutS" cât- -;i cerințele masselor largi *»1« pubUculuî. Aritfel, atât teatrul ..Athenieului" cât şi teatrul „Modern" au încis în programul lor pentru a fi reprezentate în actuala imagiune, câte o dramatizare după cunoscutul roman „Nana“ de Emile Zola. Piesa care urmează să se reprezinte la Atheneu aparţine d-nul Sf. Kiriţescu, iar cea reţinută de teatrul ,Modern" este scrisă de d-na Tantzi Cocea, care va deţine şi rolul titular. Alături de d-na Tantzi Cocea, v°r apărea Timică, Silvia Dumitrescu şi C- Bărbulescu. Piesa a fost pusă în repetiţie. Este foarte probabil ca teatrul „Atheneului" să grăbească şi el reprezentarea piesei d-lui Kiriţescu, data fiind situaţia ce s’a creat. Vom asista atunci la o noua dispută, gen,Dama cu Carneţi“, ale cărei eroine vor fi de data aceaga dna Puia Ionescu şi d-na Tantzi Qooaa, care îşi face şo debutul ca autoare dramatică.