Rampa, noiembrie 1946 (Anul 35, nr. 10-22)
1946-11-01 / nr. 10
f Azi 31 Octombrie SPECTACOLE TEATRALE Distribuţia şi Subiectul In pagina 4-a CINEMATOGRAFE CENTRU: ARO: „Floarea de piatră” (Tehalcolor) cu Vladimir Drujinkov şi Kafia Derevschova. ARPA: ,,Răzbunarea cerului Rex", cu Noa Sery. BULEV. PALAS: ..Un reportaj senzaţional”, cu Joan Bennett. CAPITOL : „Fii deşertului”, cu Stani Bran”. CASANDRA : „Destinul unei Iubiri” cu Renée Saint-GyT. CENTRAL: „Beţia opiumului”, cu Jávor Pal. CORSO ,,Intre noi fetele“, cu Diana Barrymore şi Robert Cummings. EXCELSIOR:,Medemoiselle X”, cu Madeleine Sologne şi André Luguet FANTASIO: „Iubirea nu moare”, Film Sovietic. FEMINA: ,,Luana”, cu Victor Mature, Lon Clancy Jo. FRANCLIN: ..întâlniri in noapte". LUXOR: „Blestemul dragostei", cu Tino Rossi. NISSA: „Secretul lui Joe Smith cu Robert Joung. REGAL: ,,Asasinul se teme noaptea”, cu Mirelle Balin. SCALA: ,,Nikita”, cu Iova Tumalovian. SELECT: ,,Intre soţie şi amantă”, cu Raimu. TIVOLI: „Veninul”, cu Charles Boyer. TRIANON: „Balaurul”, film sovietic. ORFEU: ,,Pasiunea cea mare”, cu Madeline Caroll. „Pasiunea cea mare”:R.TuCTO’IH VICTORIA: „Banda din Alaaca“ şi Răzbunarea sângelui. CARTIERE: AIDA: Răeţii vese’e din Syracusa cu Allan Johnes. ASTORIA: J’accuse, cu Victor Francon. AMERICAN: Buffallo Bill şi revistă. BARCELONA: Coloana 5-a şi revistă. COTROCENI: Topper şi fantomele. CARMEN: Fata Junglei şi revistă. DACIA: Plutonul de execuţie cu Lelen Coedel. FLORIDA: Convoiul şi revistă. GLORIA: O .inimă nu mai bate, cu Katalin Karaday. ISBANDA: Nufăr în mocirlă, cu Amedeo Nazzari. FRANCLIN: „Eşti cea mai frumoasă cu Fred Astaire. FANTAZIO: „Mascarada" şi jurnal. MARNA: „Iţi aminteşti,* cu Claudette Colbert. MANCONI: ,Cele 2 orfeline" cu Anda Valii şi Revista. MIORIŢA: Sărutul fatal, film maghiar. MODEL: Viva Villa, cu Walace Berry, revistă. NERO: Covorul fermecat film sovietic şi revistă. ODEON: Cine pierde câştigă cu Umberto Mennatti. OMNIA: Stigmatizata, cu Victor Francén revistă. '■ H&I, REX: Franţois Villon, cu Renée Faure. SPLENDID: Patimi încătuşate cu Fosco Giachetti şi revistă. UNIC: „Zorro“, film (de aventuri. UNIREA: Stigmatizata cu Victor Francén. VOLTA-BUZESTI: „Colonel Chabert" cu Raimu. VENUS: Acela careprimeşte palme, cu Rossano Brazzi. VOLGA: Dragoste dincolo de viaţă şi moarte, cu Alida Valii şi Amedeo Nazzari. IMOdEOTO PREMIERE TEATRUL C. F. R. GIULESTI: Joi 31 Oct. ora 7,30 seara „Revizorul"* de Gogol. TEATRUL ODEON: (Ed. Take Ionescu 20) Vineri 8 Nov. ora 8 seara ,.Visul unei Nopţi de Vară" de Shakespeare. TEATRUL LIRIC: (Sala Matei Basarab) Vineri 1 Nov, ora 8 seara „Exirul dragostei". MEMENTO — CONCERTE Joi, 31 Octombrie: Ateneul Român. Concert simfonic dirijat de Asem Naidenov, directorul general al Operei de Stat din Sofia, cu concursul d-lui Veselin Stoianov, compozitor-pianist. In program: Svetoslav Obretenov, Uvertura eroică (I-a audiiţie); Veselin Stoianov, Concert pentru pan şi orchestră (I-a audiţie), solist, autorul; Liubomir Pipcov, Lento şi Therzo din simfonia I (I-a audiţie) şi P. I. Ceaikovski, Simfonia IV-a în fa minor. Vineri, 1 Noembrie: Ateneul Român: Concert dat de Opera Română, dirijat de d. Egizio Massini, solişti : d-nele Dora Massini, Ana Cristina Ionescu şi d. Ştefănescu-Goangă, în folosul „Filarmonicii“ de la Iaşi. Duminică, 3 Noembrie. Ateneul Român: ora 11 a. m. Concert simfonic, al orchestrei Filarmonica, dirijat de d. V. S. Jianu, solist Radu Aldulescu (violoncel). In program: Brahms: Simfonia a patra în mi minor; Dvorak: Concertul pentru violoncel și orchestră (solist Radu Aldulescu); Rogalski :Două tablouri simfonice : a) înmormântarea la Pătrunjelulşi b) Paparude. Duminică, 3 Noembrie: Ateneul Român: Orchestra de salon Radio, dirijor d. Const. Bobescu, solişti Felicia Volănescu-Ionescu şi Mihail Ionescu. In program: arii de operă şi lieduri Marţi, 5 Noembrie: Ateneul Român: Recital Chopin dat de celebrul pianist prii Imre Ungar. Vineri, Sepembrie: Sala Dalles: Recital la 2 pane, d-nele Aurelia Cionca—Cella Delavrancea- In program: Bach: Fuga în sol minor pentru orgă, Preludiu și fuga în mi minor pentru orgă, transcrisă la pian da I. Philipp; W. Bach, Sonata în ra minor Calegro moderato, andante presto);W. A. Mozart: Sonata în re minor; F. Mendelsohn: Scherzo, transcrisă de I. Philipp și Rob. Schubann: Andante cu variatiuni. Sâmbătă, 18 Noembre: Ateneul Român: Recital de vioară dat de d. Mi- Mi Constantinescu, cu concursul la pian al d-lui Iosef Prune*. In rgto«Jan Storthov««, B«*, 1 REPORTIC LOIAN Note în preajma nouei stagiuni — d© Hristian »S'a potolit furtuna!.." au fost ceia dintâi cuvinte româneşti care s‘au rostit pe scena Teatrului National din Cluj după întoarcerea Ardealului la Patrie, în urma primului răstoi mondial. A doua crâncenă însângerare a lumii s‘a potolit. Au amuţit tunurile, durerile, uruitul pătrunzător al şenilelor înşiruite ca nişte omizi imense, veninoase, pe străzile cetăţii clujene. S‘au stins, s'au înecat în repede uitare toate suferinţele. Soarele României celei noui se ridică triumfător de după dealurile care au oblonit timp de patru ani orice speranţă. Clujul de astăzi îşi reia vechiul aspect de oraş al culturii şi al artei, de cetate cu puternică viaţă spirituală, aşa cum l-am cunoscut cu ani în urmă. După durerosul refugiu impus tuturor instituţiilor româneşti, slujitorii Timitei s'au înatoiat şi dânşii la vechile gospodări. Neajutaţi luni in şir de oficialităţile axale, adăpostiţi, cei mai mulţi, între zidurile igrasioase aie unei şcoli, unde famillia îşi iimpărţeau spaţiul meschin al unei clase prin covoare întinse pe frânghie, făcându-şi fiecare în aceste încăperi improvizate dormitorul, baia, bucătăria şi ,,odaia de toaletă", — toate Pe rând şi laolaltă, — ciruiţi de lipsuri şi îngheţaţi de frig, actorii şi cântăreţii Teatrului Naţional şi ai Operei Române din Cluj — împreună cu personalul administraitiv, tehric şi de serviciu — au luptat eroic şi nu izbândit, cele două instituţii şi-au redeschis porţile. Este meritul Ministerului Artelor că Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj au reintrat cu un moment mai devreme în drepturile lor. Se cuvine săi o spunem. Clujenii o ştiu. Fără Ministerului, fără tactul şi D. ION POP Adatorul Teatrului Naţional Cu aceleaşi cuvinte s'a redeschis în inima Ardealului redobândit acum un an, noul ev românesc al acestei prea Încercate provincii. ,,S‘a potolit furtuna!..." — sunt cuvintele cu care venerabilul sacerdote al tea înţelegerea priceperea trului ardelean Zaharia Bârsan Îşi Începe d-lot Aurel Buteanu şi Ion Rânzescu pre- Trandafirii roşii". zenţa celor două instituţii româneşti in Cluj ar fi fost poate şi astăzi "itgioasă. Interesele minorităţii maghiare au fost, deopotrivă, deplin satisfăcute. Renunţând, cum era şi firesc, la localul pe care-l deţinem fără titlu, Ungurii, au primit l. schimb un local de teatru complect renovat — Teatrul Davilla— unde reprezentările în limba maghiară se dau sub actuala conducere a d-lui Eugen Szentimrei, care girează şi inspectoratul teatrelor maghiare. Ultimii ani au schimbat ceva din mentalitat al populaţiei locale. Era şi normal acest lucru, după prefacerile care au străbătut întreaga omenire. Când cele din urmă ecouri hortiste au început să se stingă, concesiile au aprins să pornească din ambele tabere şi astăzi se tinde către o prietenie şi o colaborare din ce in ce mai strânsă. Focarul de artă românească al Teatrului Nafonal şi al Operei concentrează interesul tuturor cetăţenilor acestui oraş de strălucită tradiţie culturală. Fără a diminua ea nimic însemnătatea celorlalte instituţii româneşti locale, «mitele direcţiei, sunt silite pentru încă o bună bucată de timp să rezolve probleme dintre cele mai dificile pe o scenă cât un degetar. Am găsit la Cluj un pasionat al profesiei, un director-artist, care nu precupeţeşte nimic pentru a menţine insituţia la locul de prestigiu dobândit cu Îndelungi şi fructuoase eforturi. Este vorba de d. Ion Rânzescu, tânărul — am spune chiar foarte tânărul director al Operei. — un organizator priceput şi un director de scenă dintre cei mici bine pregătiţi. Economisind ■'mp, menorându-şi şi folosindu-şi elementele în vederea unui randament de superioară calitate, d. Rânzescu a alcătuit un repertoriu dus cu succes până la capăt D-sa Însuşi a ţinut să apară în „Văduva veselă”, într'un rol căruia i-a dat o savuroasă interpretare in mlădierea expresivă a gestului, a glasului, a trecerii prin scenă. Întreg ansamblul se simţea antrenat de o mână regisorală înderrisrtecă şi competentă. Ajutat In conducerea administrativă de râvna şi priceperea d-lui Titus Olani, d. Rânzescu oht nele. Opera Ron:5ni din Cluj rezultate artistice impresionante. ★ Acelaş lucru suntem îndreptăţiţi să-l afirmăm şi despre activitatea Teatrului Naţional din Capitala Ardealului. Condus cu entuziasm, hotărîre şi înţelegere de d. Aurel Buteanu — ajutat la administraţie de luminile d-lui Ion Pop, — acest important aşezământ cultural împlineşte o înaltă misiune şi guvernul nu trebue să precupeţească niciun sacrificiu pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale artiştilor locali Pentru Cluj trebue făcut totul pentru a câştiga totul. Clujul desrobi cere ca Teatrul şi Opera Iul să obţină toate înlesnirile spre a putea ţine tot mai sus steagul românesc, înfipt din nou şi pentru totdeauna In bătrânele lui ziduri. D. ZAHARIA BARSAN tem datori şi recunoaştem că Teatrul şi Opera se aşează tn fruntea tuturora. Ele cuceresc mai uşor simpatiile ţi interesul, — amuză, cultivă, inaltă, egalizează şi apropie. „ . Participarea masivă, spontana, adesea cu sacrificii, a populaţiei, — cozile din casa de bilete, căldura şi înţelegerea cu care sunt primite spectacolele, — dovedesc cu prisosinţă temeinicia acestei afirmaţii. Aceasta, se datoreşte, fără îndoială, în primul rând organizatorilor unor spectacole de inimoasă fiinţă artistică — domnilor Acrei Bntrami, directorul Teatrului National şi Ion Pânzescu, directorul Operei Române din Cluj. Aceasta, se datoreşte repertoriului si ansamblurilor omogene, valoroase şi bine strunite. Suntem. Încă sub impresia spectacolelor admirabil puse la punct, pe care le-am urmărit spre sfârşitul stagiunii trecute. O seară la Opera Română din Cluj Însemnează pentru Bucureşteanul blazat o adevărată încântare. Seri strălucitoare. Împodobită cu loji luxoase, cu candelabre ce-şi revarsă lumina jieste somptuosul vn-— Teatrul Naţional, după ce a reluat pentru câteva reprezentaţii comedia d lui Camil Petrescu. ..Mitică Popescu“, a prezentat cea de a doua premieră a stagiunei cu „Patima de subt ulmi“ de Eugene O’Neill, în direcţia de scenă a d-lui George Dem. Loghin. Vom reveni ter-1(or arhitectural, am’nteşte stilul mariasupra acestei prmiere. Jor edificii similare din străinătate. Scena — Viitoarele premiere ale teatrului ieşan sunt: „Frumoasa aventură" de spateasă înrădite desfăşurări de ansambluri bogate, montări fastuoase, mişcare in voe. Am încercat în mod firesc un sentiment de dezolare gândindu-mă la localul meschin de pe cheiul Dâmboviţeu unde dementele exctoporile ale Operei din Bucureşti, cu toate ingeniozităţile şi stradiun & D. ION RÂNZESCU Directorul Operei Teatrul Naţionali — Repertoriul actualei Ana Saşi stagiuni — Inaugurând stagiunea cu „Domnişor la Nastasia“, comedie tragică a regretatului dramaturg şi romancier George Mihail Zamfirescu, conducerea Teatrului Naţional din capitala Moldovei a ţinut să evidenţieze chiar de la început noul spirit care va orienta întreaga activitate a scenei moldovenești. Intr'adevăr, repertoriul actualei stagiuni alcătuit, pare-se, cu migală, cuprinzând lucrări de valoare, fie din literatura drametică clasică, fie din cea contemporană, — străină sau autohtonă. — are meritul de a urmărirealităţii* ,şi idea■urile sociale şi sufleteşti ale vremii, fără a trăda nici un moment cerinţele artei. Simpla înşirare a pieselor înscrise în repertoriu are darul de a ne edifica asupra unor frumoase intenţiimî pe care, spre binele vieţii artistice ieşene, le dorim puse în practică Astfel, din literatura dramatică originală simt reţinute spre a fi reprezentate, în afară de ,,Domnişoara Nastasia“, „ Steaua fără mnime" de Mihail Sebastian, „Apă vie“ de Victor Ion Popa, „Javra pământului’ de Ion Luca, „Casa cu douăi fete” de Mircea Ştefănescu şi „Focurile’’ de Eusebiu Camilar şi Magda Tsanos. Din marele repertoriu clasic conducerea teatrului s-a oprit asupra următoarelor piese: ,,Mchard al 111-lea“ de Shakespeare, ’Don Juan” de Moltâre, ,’Maria Stuart" de Schiller, ,,Prinţesa Turandot" de Gozzi, ,Buy-Bias“ de V. Hugo, ,’Suflete moarte’’ de Gogol. Literatura dramatică contemporană este reprezentată prin următoarele lucrătri'- de Maxim Gorki: „Patiam de subt ulmi” deEugene O'Neill, ,’Aproape de cer” de Jean Lachaire, •Dongoo-Tonko“ de Jules Romains, •,»Pygmalion” de Bernard Schaw, ,Dulcineea" de Gaston Baty. „PitrinieriRobert de Flers și Caillavetti,Steaua fără nume" de Mihail Sebastian. — Filarmonica „Moldova” işi continuă în mod regulat concertele simfoni bili” de Jean Cocteau. ,, Liliom” de Mol- ce de Duminică dimineaţa. nar. ,,Ultima noapte"de Bogoviel, ,’Frumoasa aventuri’’ de Robert da Flers și Cadllavet. Trecând la realizarea, măcar în parte, a planului de activitate, căruia 11 imputam, însă lipsaunei preocupări pentru micii spectatori— o singură piesă pentru copii este înscrisă in repertoriu („Inimii de mamă") — Teatrul Naţional ieşan va răspunde într’o largă măsură rostului său artistic. Indreptându-şi şi acelaşimp atenţia către masele populare, la a căror educare artistică scena iboldomnească trebue să dea o largă contribuţie teatrul ieşan va deveni un element de căpetenie în diriguirea vieţii artstice româneşti pe adevăratul ei drum. Actorii ieşeni, în mare parte însufleţiţi de elanul înnoitor al vremurilor de azi sunt aceia care trebue să-şi pună întreaga lor capacitate artistică în această muncă. Numai aşa vor putea să spună că și-au înțeles menirea de oameni ai artei în slujba poporului. ’NT'rMf#- cei ■ ti Teatrul ALHAMBRA.95.451 ION DACIAN, MARIA WAUVRINA, ELENA BURMAZ,| SURORILE GAMIIERTO în opereta PRINŢESA CIRCULUI cu N- ROMAN. TUESTIAN, DAN DEMETRESCU, ANTONESCU, LUCIAN, E. PORUMBIŢA, TANTZI MAVRODIN Si MIGRXI _______AVRAM NICOLAU Seara ora 8-Joi, Sămb. şi Dim. MAT. ora 4, Teatrul COLORADO 4.41.32 VASILIU BIRLIC In celebra comedie a î SS. EI II C. EUGENIA BADULESCU, GEORGE VOINESCU, INC. BUZĂU, SILVIA CHICOŞ, GETTA TUDORACHE, LUCIA SACHELARESCU şi ION TALIANU Seara ora 8-Joi, Sămb. şi Dum. MAT. ora 4 Ştiri artistice din Iași ytip.f-£*."M1 ? * ‘ ” T ’ ’-V? Teatrîi ftîe mu\ Roman s.20.i MARIA FILOTTI G. DEMETRU . PUIA IONESCU | VICTORIA MIEULESCU în DRAGOSTEAl CARTE PE AUR... Seara ora Joi» Sftmb. și Duro. MAT* • utftărrtiii'JUsiy, * .#s Teatrul MARIA FILOTTI V. VALENTINEANU . MARIA BOTTA - A- POP -MARTIAN si R. BULFINSKY MELÓ Joi, Seara ora 8- Sâmb. şi Dum. MAT. ora 4 •mm .irit-- *■■~+!z-›.*yc- aziscrinul oha CfflPEIESC cu ION IANCOVESCU MIMI ENACEANU, DINA MIUAL^EA, MIRCEA BALABAN VIATA ÎNCEPE azi NAINE ora cu DINA COCEA, RADU CE. I.IGAN, MIMII ENACEANU, DIM. MORUZAN, L VOVA ! Teatrul NOSTRU 4-11-56 ISAMPH Constanţa, oraşul Inc.« MMâ noroc !Suntem bizari, o ţară extrem de bizară, formată dintr'o singură capitală, imensă, care se Întinde până în Prut, Dunăre, Marea Neagră şi Fustă. Provincia? Nu există. Iaşi, Cluj, Timişoara, etc., sunt simple anexe ale capitalei, periferii, cu o viaţă standard, comandată la Bucureşti. De aceea înghit tot ce este bucureştean, altceva nu ştiu să facă. Asta-i provincia noastră: limbric fericit, care se hrăneşte şi respiră prin capitali. Constanţa face uneori excepţie. Este un oraş, care, prin excelenţă, nu înghit. .. actori, fie ei şi bucureşteni. Urbe aşezată frumos pe litoral, în care negustorii cresc mai râu decât ciupercile, teatrul a devenit cu timpul o noţiune inutilă. Şi cu toate acestea, au fost oameni care au încercat să facă teatru aici, tocmai aici. Un nume: Constantin Manolescu. Şi altele câteva. Dar totul n’a fost decât iluzie. Oamenii aceştia au sperat, au dat din mâini uneori şi până la urmă au îmbătrânit Astăzi Constantin Manolescu este de zece ori funcţionar şi o singură dată actor. Obaşul...De altfel nici turneele bucureştene n’au nimerit-o vreodată mai bine. Au fost spectacole mari, cu artiști mari, care n’au avut public me' cât un film cu gangsteri. Iată exemple: Ion Manolescu. A jucat cu sala vari'nd Intre jumătate și aproximativ până, George Vraca, pe care publicul, — cât a fost — l-a fluerat odată pentrucâ n’a jucat pe FAUST în întregime, Ovid Brădescu Bubinschi, etc. Şi asta cu toate că spectacolele începeau, la obiceiu, după ora fixată. Câteodată şi neactorii au suferit acelaş tratament. Un nume d Georga Enescu. Da, George Benescu, care a concertat în faţa a cunizeci de oameni! A fost o zi memorabilă. Dar de atunci maestrul n’a mai venit a doua oară. Şi un alt nume, mai recent : CUlario, pe Vara audiat în prima seară treizeci de oameni. Impresionant nu? Un singur actor a avut noroc : Tănase „Cărăbuşul” lui sei soldta regulat cu scandal şi geamuri Sparte la cassă, pentru că nu ajungeau biletele. Era — cum să spun ? — pasiunea Constanţei. Dar asta e tocmai excepţia care confirmă regula. Iată, deci, exemple care ilustrează o stare de lucruri. ŞI TOTUŞI.... Şi totuşi astăzi lucrurile par că s’au dreptat. Războiul a adus lume mai multă la teatru. Se aleargă după revistă şi se preferă turneele. Explicabil. In schimb nu există decât o singură saltă deistinată special teatrului, mare cât o colivie, din care scena ocupă a treia parte. Eventual circa şapte săli de cinematograf. Şi totuşi lumea merge la teatru într'un număr din ce in ce mai mare. Dar... quoSque tandem? Nu ştiu dacă până la urmă, Constanţa nu va rămâne tot ce a fost. Adică , oraşul nenorocit, în care actorii nu au noroc. Constanţa nu are astăzi nici un teatru permanent. Există totuşi, până de curând, o echipă care, după câteva încercări frumoase, S’a liniştit subit, întrebăm miraţi : pentru ce ? Echipa aparţinea, dacă nu ne înşelăm, C. M. E. C.-uluî. Deci ? Cu toate acestea, s’ar face şî la Constanţa ceva, dacă cei câţiva actori de talent nu s’ar duşmăni între el. Oare nu e portifi la o conciliere între d-nii Manolescu şi Gheorghiu ? Iată, dacă adăogăm acestor două nume pe acel al d-ne' Maria Sotir, s’ar putea alcătui o eechipă excelentă. Şi nu s’ar ţine seama că unii sunt la Liga Culturală şi alţii la O. M. ,E. C. Em. Ştefănescu Teatrul COMEDIA 4-71-71 Matineu la ora 3 Seara la ora 8 STRIGOII JOC DE SOCIETATE TEATRUL MODERN 5-95-55 AviPĂCAT DE oraTINE TONY C MARCEL ANGHELESCU, RH. NICOLAIDE, NINA Vrf DIACONESCU, SILVIA FULDA ȘI IONEL MARANU PAPA SE az. LUSTRUEȘTE ora eo 0 V. MAXIMILIAN !| SILVIA FULDA, NINA DIACONESCU, TICU VEDEA aţi KO' Teatrul ATLANTIC S.20.33 N. STROE şl ELLY ROMAN prezintă revista ©TATE CU STICE hztr Or» 7.45. Joi, Sftmb. şi Dom. MAT- om »,«•1 EUGENIA ZAHARIA - GEO MAICAN - AUREL G4STESCI] | NAE EAVULESCU . ATHENA RALF şi AGN1£ RODOSLAVA | EVANTAIUL LADY WINDERMERE Joi, Seara ora 8. Sâmb. şi Dom. MAT. ora 49 vin: BALTA’ S NOEMBRIE IREVOCABIL PREMIERA DE GALA BANU, O. CALBOREANU, C. RAMADAN si LILLY CARANDINO Capo d’opera iully. Shakespeare Muzica de F Mendelsohn .Barili’»liH ‘ cu JULES .CAZAVAN, TOMA DIMITRIU, MARCEL GINGULESCU si TANTI PENESCU In fruntea unei distribuţii excepţionale ' ' ' a w»sral>- ________ Teatrul SAVOY 3.96.41 G. GRONER — VIRGINICA POPESCU — SILLY POPESCU — MARCEL ANGHELESCU — GEOP BARTON în DOUA IN MI In'f’un VAIS\ i^ r« VA!,Bf»»CA CEVIE — TITÎ BOTEZ - BIMBO MAP.CULESCI.P NICULESCU CADET seara ora 8. Joi, Sâmbătă șl Du-ai Brinbă MAT, gr* | JOI ŞI OCTOMBRIE RADIO ROMANIA 7 30: Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI 7 30: Continuarea muzicii de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.00: Muzică variată uşoară % 9 00: Iimchiderea emisiunii. Dela orele 9.00—9.05 pe Radio România şi Radio Bucureşti. Jurnal în limba bulgară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 14.00: Deschiderea emisiunii — Cotele aprior Dunării. Publicitate. Concert de Prânz S 13,30: Ora Naţiunilor Vecine 9 13,55: Publicitate. ® 14,00: Radio Jurnal 9 14,17: Revista preseiS 14,22: Carnetu rui bucureştean 9 14,27: Orchestra Dum.. trescu Corbea 9 14,52: Publicitate 9 14,57: Buletin meteorologic 9 15,07: Rezumatul programului de a doua zi 9 15,00: Inchderea emisiunii. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 18,00: Deschiderea emisiunii. Ritmuri variate 9 18,15: Orchestra de hawaiane: plosek 9 18,45: Carnet cultural. Revistă revistelor de Ion Mihăițeanu. RADIO ROMANIA 19 00: Emisiune in limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI 19.00: Recital de violoncel : Mariana Tfrosevici. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.30: Universitatea Radio. Ciclul ..Giohs în actualitate” „Egiptul de azi" de' Ai Baciu 9 19,45: Radio jurnal 9 19,55: llev sta presei 9 20,00: Transmisiune dela Au neu! Român; Concertul simfonic al Orchistrei Radio dirij. de Asen Naidanov, prt dirijor al Operei din Sofia. In pauza Scriitorii noștri — „Elena Vâcărescu la 80 ani” de Barbu Brezianu 9 22,00: Radio Jurnal 9 22,17: Bultinul de ştiri In limba rusă 9 22,26: Rezumatul programului de a doua zi 9 22,30: Muzică de operete 9 28,00 Concert de muzică variată uşoară 9 22,30: Radio jurnal 9 23,35: Continuarea concertului de muzică variată şi uşoară 9 24,04: închiderea emisiunii. De la orele 14.30~15.0C Radio Dacia Română pe lungime de undă de 31.4 m. Si Postul pe Undă Scurtă de 28 m. 5 mH pentru străinătate. nButui SELECȚHUNI Ora 16 00: LONDRA: (Fantezia „Hamlet” de Ceaikovsky. Concertul pentru pian, de Ireland și Tintagel, da Bax). Ora 19.00: SOFIA. * Ora 20-00: BUCUREȘTI: (Orchestra Radio dirijată de Asen Naidenof). Ora 23.25: LONDRA: (Mari compozitori). | Ora 18-35: BUDAPESTA * Ora 20.80: ROMANIA LIBERA: Senat* de Mozart, vioară A. Ghertovici şi pian ( Brucăr). Ora 1300: ROMANIA LIBERA. Ora 14.27: BUCUREŞTI: (Orcheatra Dumitrescu Corbea). Ora 18.15: BUCUREŞTI: (Orcheatră da Hawayane) . Ora 18.40: SOFIA. Ora 2030: BUCUREŞTI: Muzică de operete). Ora 11.00: LONDRA (Orchestra Billy, Munn, ora 1845: ROMANIA LIBERA. Ora 2045: LONDRA: (Jazzul Reg Leopold). Ora 22.30: SOFIA . Ora 21.00: BUCUREȘTI, ora 2315: LONDRA: (Orchestra Vlelp* Silvester. ) EMISIUNI STRĂINE ■' DIN LIMBA' ROMANA LONDRA 41,32—31,50; 19,61 — și 253«m. lungime de undă), ora 7,30—7,45 dim.: Ştiri, ora 14,45—15 Ştiri, ora 21—21,30 Ştiri şi program. AMERICA (41,32—31,50—25,80 şi 19,61 m. lungime de undă): ora 18,10—18,20: Ştiri, ora 21,30—21,40: Ştiri. MOSCOVA (20,25—31—32—35 şi 30 m. lungime de undă): ora 14,30: Ştiri, ora 17,00: Ştiri, ora 21,50. Știri. REPESITOrf. SAPTAMANIAL TEATRUL NAȚIONAl Joi 31 Oct.: SF. SAVA: matineu „Gaiţele", seara „Arlezana", STUDIO: matineu „Furtună în Câmp", seara „Mitică Popescu". Vineri 1 Nov.: SF. SAVA: matinéul STUDIO: „Frenezie”, Sâmbătă 2 Nov.: SF. SAVA: Matineu „Chifurci“, seara „Burghezul gentilom". STUDIO: matineu, „Ultima oră" seara „Furtună în Olimp“. Duminică 3 Nov.: SF. SAVA: ora 10,31 dimineața „Ciufuliri“, matineu „Burghezul gentilom", seara „Arleziana* STUDIO: matineu „Furtună în Olimp* seara „Frenezie". Luni 4 Nov.: SF. SAVA: ..Arctana", STUDIO: „Frenezie". EXPOZIŢII de pictură Stelian poplăcenel, DumlATENEU: Expoziţiile lîopescu-Ghimpaţi, triu. , ( AMINUL ARTEI: Expoziţiile de tură Lucia Cosmescu şi Dany Kern. DALLES: Expoziţiile de pictură Zoe vermont, Sandra Slatineanu, Eugen Gâscă, A. Murnu. ' LIBRĂRIA ITALIANA: Expoziţia de pictură D. ştiubei. -UNIVERSUL: Expoziţiile de pictură Elena Frunză, Giotto şi papazoglu. MUSIC-HALL ARIZONA, program artistic Gh. Petrescu şi orchestra Jo® Bebtlager- DON JUAN, MUSIC-HALL deschiderea în curând, Jazz Malagamba. FU CHANG, program artistic, Jazz Bleue STAR MAXIM ZIG-ZAG, Maria Tanase în cadrul Restaurantului program artistic și orchestra Steve Bernard. MELODY-BAR. Mara MUton-Progran artistic orchestra Jean Ionescu. MONTE CHRISTO. Cântă Toto Gruia — Orchestra Theodor Cosma. PUGAL S. Program artistic Jazz Palpint. REST ARSUIAMTE ATHENEE PALACE, orchestra GicS Stefănescu. BALOTA — Piaţa Flantropia. Orchestra Emanoil Ionescu cântă Avram Leanca BRITANIA. Orchestra .Tone Banu şi N. Martac. BUCUREŞTI, orlehestra Apostolescu- Cireş MIRCEA, orchestra Nicu Stinescu. MON JARDIN, orchestra Dinu Şerbă** nescu. MONDIAL, orchestra Victor Predescu. PARIS D’HLIVER, orchestra Arnold Keller. PRINCIAR. Ioana Radu — Orchestra Raul Şi Max'ni. RATOU, orchestra Mişu Nedelcu, Gogu Turca, cântă Petre Gusti si Elisev VELODROM, Rodica Bujor, orchestra Grigoraș Dinicu, ZISSU, orchestra Alfredo Thomas || MIA FORS* , ■ | O |