Rampa, noiembrie 1946 (Anul 35, nr. 10-22)

1946-11-01 / nr. 10

f Azi 31 Octombrie SPECTACOLE TEATRALE Distribuţia şi Subiectul In pagina 4-a CINEMATOGRAFE CENTRU: ARO: „Floarea de piatră” (Tehalcolor) cu Vladimir Drujink­ov şi Kafia De­­revsch­ova. ARPA: ,,Răzbunarea cerului Rex", cu No­a Sery. BULEV. PALAS: ..Un reportaj senzaţio­nal”, cu Joan Bennett. CAPITOL : „Fii deşertului”, cu Stan­­i Bran”. CASANDRA : „Destinul unei Iubiri” cu Renée Saint-GyT. CENTRAL: „Beţia opiumului”, cu Já­vor Pal. CORSO­ ,,Intre noi fetele“, cu Diana Barrymore şi Robert Cummings. EXCELSIOR:­­,Medemoiselle X”, cu Madeleine Sologne şi André Luguet FANTASIO: „Iubirea nu moare”, Film Sovietic. FEMINA: ,,Luana”, cu Victor Mature, Lon Clancy Jo. FRANCLIN: ..întâlniri in noapte". LUXOR: „Blestemul dragostei", cu Tino Rossi. NISSA: „Secretul lui Joe Smith cu Ro­bert Joung. REGAL: ,,Asasinul se teme noaptea”, cu Mirelle Balin. SCALA: ,,Nikita”, cu Iova Tumalovian. SELECT: ,,Intre soţie şi amantă”, cu Raimu. TIVOLI: „Veninul”, cu Charles Boyer. TRIANON: „Balaurul”, film sovietic. ORFEU: ,,Pasiunea cea mare”, cu Ma­deline Caroll. „Pasiunea cea mare”­:R.TuCT­­O’IH VICTORIA: „Banda din Alaaca“ şi Răz­bunarea sângelui. CARTIERE: AIDA: Răeţii vese’e din Syracusa cu Allan Johnes. ASTORIA: J’accuse, cu Victor Francon. AMERICAN: Buffallo Bill şi revistă. BARCELONA: Coloana 5-a şi revistă. COTROCENI: Topper şi fantomele. CARMEN: Fata Junglei şi revistă. DACIA: Plutonul de execuţie cu L­­elen Coedel. FLORIDA: Convoiul şi revistă. GLORIA: O .inimă nu mai bate, cu Ka­talin Karaday. ISBANDA: Nufăr în mocirlă, cu Ame­deo Nazzari. FRANCLIN: „Eşti cea mai frumoasă cu Fred Astaire. FANTAZIO: „Mascarada" şi jurnal. MARNA: „Iţi aminteşti,* cu Claudette Colbert. MANCONI: ,Cele 2 orfeline" cu Anda Valii şi Revista. MIORIŢA: Sărutul fatal, film maghiar. MODEL: Viva Villa, cu Walace Berry, revistă. NERO: Covorul fermecat film sovietic şi revistă. OD­EON: Cine pierde câştigă cu Um­berto Mennatti. OMNIA: Stigmatizata, cu Victor Fran­cén revistă. '■ H&I, REX: Franţois Villon, cu Renée Faure. SPLENDID: Patimi încătuşate cu Fosco Giachetti şi revistă. UNIC: „Zorro“,­ film (de aventuri. UNIREA: Stigmatizata cu Victor­­ Fran­cén. VOLTA-BUZESTI: „Colonel Chabert" cu Raimu. VENUS: Acela care­­primeşte palme, cu Rossano Brazzi. VOLGA: Dragoste dincolo de viaţă şi moarte, cu Alida Valii şi Amedeo Nazzari. IMOd­EOTO PREMIERE TEATRUL C. F. R. GIULESTI: Joi 31 Oct. ora 7,30 seara „Revizorul"* de Gogol. TEATRUL ODEON: (Ed. Take Ionescu 20) Vineri 8 Nov. ora 8 seara ,.Visul unei Nopţi de Vară" de Shakespeare. TEATRUL LIRIC: (Sala Matei Basarab) Vineri 1 Nov, ora 8 seara „E­xirul dragostei". MEMENTO — CONCERTE Joi, 31 Octombrie: Ateneul Român. Concert simfonic dirijat de Asem Nai­­denov, directorul general al Operei de Stat din Sofia, cu concursul d-lui Veselin Stoianov, compozitor-pianist. In program: Svetoslav Obretenov, U­­vertura eroică (I-a audiiţie); Veselin Stoianov, Concert pentru pan şi or­chestră (I-a audiţie), solist, autorul; Liubomir Pipcov, Lento şi Therzo din simfonia I (I-a audiţie) şi P. I. Ceai­­kovski, Simfonia IV-a în fa minor. Vineri, 1 Noembrie: Ateneul Ro­mân: Concert dat de Opera Română, dirijat de d. Egizio Massini, solişti : d-nele Dora Massini, Ana Cristina Io­­nescu şi d. Ştefănescu-Goangă, în fo­losul „Filarmonicii“ de la Iaşi. Duminică, 3 Noembrie. Ateneul Ro­mân: ora 11 a. m. Concert simfonic, al orchestrei Filarmonica, dirijat de d. V. S. Jianu, solist Radu Aldulescu (violoncel). In program: Brahms: Simfonia a patra în mi minor; Dvo­rak: Concertul pentru violoncel și or­chestră (solist Radu Aldulescu); Ro­­galski :­­Două tablouri simfonice : a) înmormântarea la Pătrunjelu­lşi b) Paparude. Duminică, 3 Noembrie: Ateneul Ro­mân: Orchestra de salon Radio, diri­jor d. Const. Bobescu, solişti Felicia Volănescu-Ionescu şi Mihail Ionescu. In program: arii de operă şi lieduri Marţi, 5 Noembrie: Ateneul Român: Recital Chopin dat de celebrul pianist prii Imre Ungar. Vineri, Sepembrie: Sala Dalles: Recital la 2 pane, d-nele Aurelia Ci­­onca—Cella Delavrancea- In pro­gram: Bach: Fuga în sol minor pen­tru orgă, Preludiu și fuga în mi mi­nor pentru orgă, transcrisă la pian da I. Philipp; W. Bach, Sonata în ra mi­nor Calegro moderato, andante pres­­to);W. A. Mozart: Sonata în re mi­nor; F. Mendelsohn: Scherzo, trans­crisă de I. Philipp și Rob. Schubann: Andante cu­ variatiuni. Sâmbătă, 18 Noembre: Ateneul Ro­mân: Recital de vioară dat de d. Mi- Mi Constantinesc­u, cu concursul la pian al d-lui Iosef Prune*. In rgto­­«Jan Storthov««, B«*, 1 REPORTI­C L­O­I­A­N Note în preajma nouei stagiuni — d© H­­ristian »S'a potolit furtuna!.." au fost ceia dintâi cuvinte româneşti care s‘au rostit pe scena Teatrului National din Cluj după întoarcerea Ardealului la Patrie, în urma primului răstoi mondial. A doua crâncenă însângerare a lumii s‘a potolit. Au amuţit tunurile, durerile, uruitul pătrunzător al şenilelor înşiruite ca nişte omizi imense, veninoase, pe stră­­zile cetăţii clujene. S‘au stins, s'au înecat în repede uitare toate suferinţele. Soarele României celei noui se ridică triumfător de după dealurile care au oblonit timp de patru ani orice speranţă. Clujul de astăzi îşi reia vechiul aspect de oraş al culturii şi al artei, de cetate cu puternică viaţă spirituală, aşa cum l-am cunoscut cu ani în urmă. După durerosul refugiu impus tuturor instituţiilor româneşti, slujitorii Timitei s'au înatoiat şi dânşii la vechile gospo­dări. N­eajutaţi luni in şir de oficialităţile axale, adăpostiţi, cei mai mulţi, între zi­durile igrasioase aie unei şcoli, unde fa­­m­illia îşi iim­părţeau spaţiul meschin al unei clase prin covoare întinse pe frân­ghie, făcându-şi fiecare în aceste încă­peri improvizate dormitorul, baia, bucătă­ria şi ,,odaia de toaletă", — toate Pe rând şi laolaltă, — cir­­uiţi de lipsuri şi îngheţaţi de frig, actorii şi cântăreţii Tea­trului Naţional şi ai Operei Române din Cluj — împreună cu personalul adminis­­traitiv, teh­r­ic şi de serviciu — au luptat eroic şi nu izbândit, cele două instituţii şi-au redeschis porţile. Este meritul Ministerului Artelor că Teatrul Naţional şi Opera Română din Cluj au reintrat cu un moment mai de­vreme în drepturile lor. Se cuvine săi o spunem. Clujenii o ştiu. Fără Ministerului, fără tactul şi D. ION POP Adatorul Teatrului Naţional Cu aceleaşi cuvinte s'a redeschis în inima Ardealului redobândit acum un an, noul ev românesc al acestei prea Încer­cate provincii. ,,S‘a potolit furtuna!..." — sunt cuvin­tele cu care venerabilul sacerdote al tea înţelegerea priceperea trului ardelean Zaharia Bârsan Îşi Începe­­ d-lot Aurel Buteanu şi Ion Rânzescu pre- Tran­dafirii roşii". zenţa celor două instituţii româneşti in Cluj ar fi fost poate şi astăzi "it­gioasă. Interesele minorităţii maghiare au fost, deopotrivă, deplin satisfăcute. Renunţând, cum era şi firesc, la localul pe care-l de­­ţinem­ fără titlu, Ungurii, au primit l­. schimb un local de teatru complect reno­­vat — Teatrul Davilla­— unde reprezen­tările în limba maghiară se dau sub ac­tuala conducere a d-lui Eugen Szentimrei, care girează şi inspectoratul teatrelor maghiare. Ultimii ani au schimbat ceva din men­tal­i­tat al populaţiei locale. Era şi normal acest lucru, după prefacerile care au stră­bătut întreaga omenire. Când cele din urmă ecouri hortiste au început să se stingă, concesiile au aprins să pornească din ambele tabere şi astăzi se tinde către o prietenie şi o colaborare din ce in ce mai strânsă. Focarul de artă românească al Teatru­­lui Nafonal şi al Operei concentrează inte­resul tuturor cetăţenilor acestui oraş de strălucită tradiţie culturală. Fără a diminua ea nimic însemnătatea celorlalte instituţii româneşti locale, «mi­tele direcţiei, sunt silite pentru încă o bună bucată de timp să rezolve probleme dintre cele mai dificile pe o scenă cât un degetar. Am găsit la Cluj un pasionat al profe­siei, un directo­r-artist, care nu precupe­ţeşte nimic pentru a menţine insituţia la locul de prestigiu dobândit cu Îndelungi şi fructuoase eforturi. Este vorba de d. Ion Rânzescu, tânărul — am spune chiar foarte tânărul director al Operei. — un organi­zator priceput şi un director de scenă din­tre cei mici bine pregătiţi. Economisind ■'mp, menorându-şi şi folosindu-şi ele­mentele în vederea unui randament de superioară calitate, d. Rânzescu a alcă­tuit un repertoriu dus cu succes până la capăt D-sa Însuşi a ţinut să apară în „Văduva veselă”, într'un rol căruia i-a dat o savuroasă interpretare in mlădie­­rea expresivă a gestului, a glasului, a trecerii prin scenă. Întreg ansamblul se simţea antrenat de o mână regisorală în­­derr­isrtecă şi competentă. Ajutat In conducerea administrativă de râvna şi priceperea d-lui Titus Olani, d. Rânzescu oht ne­le. Opera Ron:5n­i din Cluj rezultate artistice impresionante. ★ Acelaş lucru suntem îndreptăţiţi să-l afirmăm şi despre activitatea Teatrului Naţional din Capitala Ar­dealului. Condus cu entuziasm, ho­­tărîre şi înţelegere de d. Aurel Bu­teanu — ajutat la administraţie de luminile d-lui Ion Pop, — acest im­portant aşezământ cultural împline­şte o înaltă misiune şi guvernul nu trebue să precupeţească niciun sacri­ficiu pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale artiştilor locali Pentru Cluj trebue fă­cut totul pen­­tru a câştiga totul. Clujul desrobi cere ca Teatrul şi Opera Iul să obţină toate înlesnirile spre a putea ţine tot mai sus steagul românesc, înfipt din nou şi pentru totdeauna In bătrânele lui ziduri. D. ZAHARIA BARSAN tem datori şi recunoaştem că Teatrul şi Opera se aşează tn fruntea tuturora. Ele cuceresc mai uşor simpatiile ţi interesul, — amuză, cultivă, inaltă, egalizează şi a­­propie. „ . Participarea masivă, spontana, adesea cu sacrificii, a populaţiei, — cozile d­in casa de bilete, căldura şi înţelegerea cu care sunt primite spectacolele, — dove­desc cu prisosinţă temeinicia acestei afir­maţii. Aceasta, se datoreşte, fără îndoială, în primul rând organizatorilor unor specta­cole de inimoasă fiinţă artistică — dom­nilor Acrei Bntrami, directorul Teatrului National şi Ion Pânzescu, directorul Operei Române din Cluj. Aceasta, se datoreşte re­pertoriului si ansamblurilor omogene, valoroase şi bine strunite. Suntem. Încă sub impresia spectacolelor admirabil puse la punct, pe care le-am ur­mărit spre sfârşitul stagiunii trecute. O seară la Opera Română din Cluj În­semnează pentru Bucureşteanul blazat o a­­devărată încântare. Seri strălucitoare. Îm­podobită cu loji luxoase, cu candelabre ce-şi revarsă lumina jieste somptuosul vn-— Teatrul Naţional, după ce a reluat pentru câteva reprezentaţii comedia d lui Camil Petrescu. ..Mitică Popescu“, a prezentat cea de a doua premieră a stagiunei cu „Patima de subt ulmi“ de Eugene O’Neill, în direcţia de scenă a d­-lui George Dem. Logh­in. Vom reveni ter-1(or arhite­ctu­ral, am’nteşte stilul mari­­asupra acestei prmiere. Jor edificii similare din străinătate. Scena — Viitoarele premiere ale teatrului ieşan sunt: „Frumoasa aventură" de spateasă înrădite desfăşurări de ansam­bluri bogate, montări fastuoase, mişcare in voe. Am încercat în mod firesc un sentiment de dezolare gândindu-mă la localul mes­­chin de pe cheiul Dâmboviţeu unde de­mentele exctoporile ale Operei din Bucu­reşti, cu toate ingeniozităţile şi stradiun­ & D. ION RÂNZESCU Directorul Operei Teatrul Naţionali — Repertoriul actualei Ana Saşi stagiuni — Inaugurând stagiunea cu „Domnişor la Nastasia“, comedie tragică a regre­­tatului dramaturg şi romancier George Mihail Zamfirescu, conducerea Teatru­lui Naţional din capitala Moldovei a ţi­nut să evidenţieze chiar de la început noul spirit care va orienta întreaga ac­tivitate a scenei moldovenești. Intr'ade­­văr, repertoriul actualei stagiuni alcă­tuit, pare-se, cu migală, cuprinzând lu­crări de valoare, fie din literatura dra­metică clasică, fie din cea contempora­nă, — străină sau autohtonă. — are meritul de a urmări­­realităţii* ,şi idea­­■urile sociale şi sufleteşti ale vremii, fără a trăda nici un moment cerinţele artei. Simpla înşirare a pieselor înscri­se în repertoriu are darul de a ne edi­fica asupra unor frumoase intenţiimî pe care, spre binele vieţii artistice ieşene, le dorim puse în practică Astfel, din literatura dramatică originală simt re­ţinute spre a fi reprezentate, în afară de ,,Domnişoara Nastasia“, „ Steaua fă­­ră mnime" de Mihail Sebastian, „Apă vie“ de Victor Ion Popa, „Javra pă­mântului’ de Ion Luca, „Casa cu d­ouăi fete” de Mircea Ştefănescu şi „Focuri­le’’ de Eusebiu Camilar şi Magda Tsanos. Din marele repertoriu clasic conduce­rea teatrului s-a oprit asupra următoa­relor piese: ,,Mchard al 111-lea“ de Sha­kespeare, ’Don Juan” de Moltâre, ,’Ma­ria Stuart" de Schiller, ,,Prinţesa Tu­­randot" de Gozzi, ,Buy-Bias“ de V. Hu­go, ,’Suflete moarte’’ de Gogol. Literatura dramatică contemporană este reprezentată prin următoarele lu­­crătri'- de Maxim Gorki: „Pati­am de subt ulmi” de­­Eugene O'Neill, ,’Aproape de cer” de Jean Lachaire, •­Dongoo-Tonko“ de Jules Romains, •,»Pygmalion” de Bernard Schaw, ,Dul­cineea" de Gaston Baty. „Pitrinieri­Robert de Flers și Caillavet­ti­­,Steaua fără nume" de Mihail Sebastian. — Filarmonica „Moldova” işi conti­nuă în mod regulat concertele sim­foni bili” de Jean Cocteau. ,, Liliom” de Mol-­ ce de Duminică dimineaţa. nar. ,,Ultima noapte"­­de Bogoviel, ,’Frumoasa aventuri’’ de Robert da Flers și Cadllavet. Trecând la realizarea, măcar în par­te, a planului de activitate, căruia 11 imputam, însă lipsa­­unei preocupări pentru micii spectatori­­— o singură piesă pentru copii este înscrisă in re­pertoriu („Inimii de mamă") — Tea­trul Naţional ieşan va răspunde într’o largă măsură rostului său artistic. In­­dreptându-şi şi acelaş­­imp atenţia că­­tre masele populare, la a căror edu­care artistică scena iboldomnească tre­­bue să dea o largă contribuţie teatrul ieşan va deveni un element de căpete­nie în diriguirea vieţii artstice româ­neşti pe adevăratul ei drum. Actorii ieşeni, în mare parte însufle­ţiţi de elanul înnoitor al vremurilor de azi sunt aceia care trebue să-şi pună întreaga lor capacitate artistică în a­­ceastă muncă. Numai aşa vor putea să spună că și-au înțeles menirea de oameni ai ar­tei în slujba poporului. ’NT'rMf#- cei ■ ti Teatrul ALHAMBRA­­.95.451 ION DACIAN, MARIA WAUVRINA, ELENA BURMAZ,| SURORILE GAMIIERTO în opereta PRINŢESA CIRCULUI cu N- ROMAN. TUESTIAN, DAN­ DEMETRESCU, ANTONESCU, LUCIAN, E. PORUMBIŢA, TANTZI MAVRODIN Si MIGRXI _______AVRAM NICOLAU Seara ora 8-Joi, Sămb. şi Di­m. MAT. ora 4, Teatrul COLORADO 4.41.32 VASILIU BIRLIC In celebra comedie a î SS. EI II C. EUGENIA BADULESCU, GEORGE VOINESCU, INC. BUZĂU, SILVIA CHICOŞ, GETTA TUDORACHE, LUCIA SACHELARESCU şi ION TALIANU Seara ora 8-Joi, Sămb. şi Dum. MAT. ora 4 Ştiri artistice din Iași ytip.f-£*."M1 ? * ‘ ” T ’ ’-V? Teatrîi­ ftîe mu\ Roman s.20.i MARIA FILOTTI G. DEMETRU . PUIA IONESCU | VICTORIA MIEULESCU în DRAGOSTEAl CARTE PE AUR... Seara ora Joi» Sftmb. și Duro. MAT* • utftărrtiii'JUs­­iy, * .#s Teatrul MARIA FILOTTI V. VALENTINEANU . MARIA BOTTA - A- POP -MARTIAN si R. BULFINSKY MELÓ Joi, Seara ora 8- Sâmb. şi Dum. MAT. ora 4 •mm .irit-- *■■~+!z-›.*yc- aziscrinul oha CfflPEIESC cu ION IANCOVESCU MIMI ENACEANU, DI­N­A MIUAL^EA, MIRCEA BAL­AB­AN VIATA ÎNCEPE azi NAINE ora cu DINA COCEA, RADU CE. I.IGAN, MIMII ENACEA­­NU, DIM. MORUZAN, L VOVA ! Teatrul NOSTRU 4-11-56 ISAMPH Constanţa, oraşul In­c.« MMâ noroc !Suntem bizari, o ţară extrem de bi­zară, formată dintr'o singură capitală, imensă, care se Întinde până în Prut, Dunăre, Marea Neagră şi Fustă. Pro­vincia? Nu există. Iaşi, Cluj, Timişoara, etc., sunt simple anexe ale capitalei, periferii, cu o viaţă standard, coman­dată la Bucureşti. De aceea înghit tot ce este bucureştean, altceva nu ştiu să facă. Asta-i provincia noastră: limbric fericit, care se hrăneşte­ şi respiră prin capitali. Constanţa face uneori excepţie. Este un oraş, care, prin excelenţă, nu în­­ghit. .. actori, fie ei şi bucureşteni. Urbe aşezată frumos pe litoral, în care negustorii cresc mai râu decât ciuper­cile, teatrul a devenit cu timpul o no­ţiune inutilă. Şi cu toate acestea, au fost oameni care au încercat să facă teatru aici, tocmai aici. Un nume: Con­stantin Manolescu. Şi altele câteva. Dar totul n’a fost decât iluzie. Oamenii a­­ceştia au sperat, au dat din mâini uneori şi până la urmă au îmbătrânit Astăzi Constantin Manolescu este de zece ori funcţionar şi o singură dată actor. Obaşul...­De altfel nici turneele bucureştene n’au nimerit-o vreodată mai bine. Au fost spectacole mari, cu artiști mari, care n’au avut public m­e' cât un film cu gangsteri. Iată exemple: Ion Mano­lescu. A jucat cu sala vari'nd Intre jumătate și aproximativ până, George Vraca, pe care publicul, — cât a fost — l-a fluerat odată pentrucâ n’a jucat pe FAUST în întregime, Ovid Brădescu Bub­inschi, etc. Şi asta cu toate că spectacolele începeau, la obiceiu, după ora fixată. Câteodată şi neactorii au suferit a­­celaş tratament. Un nume d­ Georg­a­ Enescu­. Da, George Benescu, care a concertat în faţa a cun­izeci de oameni! A fost o zi memorabilă. Dar de atunci maestrul n’a mai venit a doua oară. Şi un alt nume, mai recent : CUlario, pe Vara audiat în prima seară treizeci de oameni. Impresionant nu? Un singur actor a avut noroc : Tănase „Cărăbuşul” lui sei soldta regulat cu scandal şi geamuri Sparte la cassă, pen­­tru că nu ajungeau biletele. Era — cum să spun ? — pasiunea Constanţei. Dar asta e tocmai excepţia care confirmă regula. Iată, deci, exemple care ilustrează o stare de lucruri. ŞI TOTUŞI.... Şi totuşi astăzi lucrurile par că s’au dreptat. Războiul a adus lume mai multă la teatru. Se aleargă după revistă şi se preferă turneele. Explica­bil. In schimb nu există decât o sin­gură saltă deistinată special teatrului, mare cât o colivie, din care scena ocu­pă a treia parte. Eventual circa şapte săli de cinematograf. Şi totuşi lumea merge la teatru într'un număr din ce in ce mai mare. Dar... quoSque tandem? Nu ştiu dacă până la urmă, Constanţa nu va rămâne tot ce a fost. Adică , ora­şul nenorocit, în care actorii nu au no­roc. Constanţa nu are astăzi nici un tea­tru permanent. Există totuşi, până de curând, o echipă care, după câteva în­cercări frumoase, S’a liniştit subit, în­trebăm miraţi : pentru ce ? Echipa a­­parţinea, dacă nu ne înşelăm, C. M. E. C.-uluî. Deci ? Cu toate acestea, s’ar face şî la Con­stanţa ceva, dacă cei câţiva actori de talent nu s’ar duşmăni între el. Oare nu e portifi la o conciliere între d-nii Ma­nolescu şi Gheorghiu ? Iată, dacă adăo­­găm acestor două nume pe acel al d-ne' Maria Sotir, s’ar putea alcătui o e­­echipă excelentă. Şi nu s’ar ţine sea­ma că unii sunt la Liga Culturală şi alţii la O. M. ,E. C. Em. Ştefănescu Teatrul COMEDIA 4-71-71 Matineu la ora 3 Seara la ora 8 STRIGOII JOC DE SOCIETATE TEATRUL MODERN 5-­95-55 AviPĂCAT DE or­aTINE TONY C MARCEL ANGHELESCU, R­H. NICOLAIDE, NINA Vrf DIACONESCU, SILVIA FULDA ȘI IONEL MARANU PAPA SE az. LUSTRUEȘTE ora eo 0 V. MAXIMILIAN !| SILVIA FULDA, NINA DIACONESCU, TICU VEDEA aţ­­­i KO' Teatrul ATLANTIC S.20.33 N. STROE şl ELLY ROMAN prezintă revista ©TATE CU STICE h­ztr Or» 7.45. Joi, Sftmb. şi Dom. MAT- om »,«•1 EUGENIA ZAHARIA - GEO MAICAN - AUREL G4STESCI] | NAE EAVULESCU . ATHENA RALF şi AGN1£ RODOSLAVA | EVANTAIUL LADY WINDERMERE Joi, Seara ora 8. Sâmb. şi Dom. MAT. ora 49 vin: BALTA’ S NOEMBRIE IREVOCABIL PRE­MIERA DE GALA BANU, O. CALBO­REANU, C. RAMADAN si LILLY CARANDINO Capo­ d’opera iul­ly. Shakespeare Muzica de F Mendelsohn .Barili’»liH ‘ cu JULES .CAZAVAN, TOMA DIMITRIU, MARCEL GINGULESCU si TANTI PENESCU In fruntea unei distribuţii excepţionale ' ' ' a w»sral>- ________ Teatrul SAVOY 3.96.41 G. GRONER — VIRGINICA PO­­PESCU — SILLY POPESCU — MARCEL ANGHELESCU — GEOP BARTON în DOUA IN MI In'f’un VAIS\ i^ r« VA!,Bf»»CA CEVIE — TITÎ BO­TEZ - BIMBO MAP.CULESCI.P NICULESCU CADET seara ora 8. Joi, Sâmbătă șl Du-ai Brinb­ă MAT, gr* | JOI ŞI OCTOMBRIE RADIO ROMANIA 7 30: Emisiune în limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI 7 30: Continuarea muzicii de dimineaţă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 8.00: Muzică variată uşoară % 9 00: Iim­chiderea emisiunii. Dela orele 9.00—9.05 pe Radio România şi Radio Bucureşti. Jurnal în limba bul­­gară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 14.00: Deschiderea emisiunii — Cotele a­­prior Dunării. Publicitate. Concert de Prânz S 13,30: Ora Naţiunilor Vecine 9 13,55: Publicitate. ® 14,00: Radio Jurnal 9 14,17: Revista presei­­S 14,22: Carne­­t­u­ r­ui bucureştean 9 14,27: Orchestra Dum­.. trescu Corbea 9 14,52: Publicitate 9 14,57: Buletin meteorologic 9 15,0­7: R­ezumatul programului de a doua zi 9 15,00: Inch­­­derea emisiunii. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 18,00: Deschiderea emisiunii. Ritmuri va­riate 9 18,15: Orchestra de hawaiane: plosek 9 18,45: Carnet cultural. Revistă revistelor de Ion Mihăițeanu. RADIO ROMANIA 1­9 00: Emisiune in limba maghiară. RADIO BUCUREŞTI 19.00: Recital de violoncel : Mariana Tf­rosevici. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.30: Universitatea Radio. Ciclul ..Giohs în actualitate” „Egiptul de azi" de' Ai Baciu 9 19,45: Radio jurnal 9 19,55: llev sta presei 9 20,00: Transmisiune dela Au neu! Român; Concertul simfonic al Orchi­strei Radio dirij. de Asen Naidanov, prt dirijor al Operei din Sofia. In pauza Scriitorii noștri — „Elena Vâcărescu la 80 ani” de Barbu Brezianu 9 22,00: Radio Jurnal 9 22,17: Bultinul de ştiri In limba rusă 9 22,26: Rezumatul programului de a doua zi 9 22,30: Muzică de operete 9 28,00 Concert de muzică variată uşoară 9 22,30: Radio jurnal 9 23,35: Continuarea concer­tului de muzică variată şi uşoară 9 24,04: închiderea emisiunii. De la orele 14.30~15.0C Radio Dacia Ro­mână pe lungime de undă de 31.4 m. Si Postul pe Undă Scurtă de 28 m. 5 mH pentru str­ăinătate. nButui SELECȚHUNI Ora 16 00: LONDRA: (Fantezia „Ham­let” de Ceaikovsky. Concertul pen­tru pian, de Ireland și Tintagel, da Bax).­­ Ora 19.00: SOFIA. * Ora 20-00: BUCUREȘTI: (Orchestra Ra­dio dirijată de Asen Naidenof). Ora 23.25: LONDRA: (Mari compozit­­ori). | Ora 18-35: BUDAPESTA * Ora 20.80: ROMANIA LIBERA: Senat* de Mozart, vioară A. Ghertovici şi pian ( Brucăr). Ora 1300: ROMANIA LIBERA. Ora 14.27: BUCUREŞTI: (Orcheatra Dumitrescu Corbea). Ora 18.15: BUCUREŞTI: (Orcheatră da Hawayane) . Ora 18.40: SOFIA. Ora 2030: BUCUREŞTI: Muzică de o­­perete). Ora 11.00: LONDRA (Orchestra Billy, Munn, ora 18­45: ROMANIA LIBERA. Ora 2045: LONDRA: (Jazzul Reg Leo­pold). Ora 22.30: SOFIA . Ora 21.00: BUCUREȘTI, ora 2315: LONDRA: (Orchestra Vlelp* Silvester. ) EMISIUNI STRĂINE ■' DIN LIMBA' ROMANA LONDRA 41,32—31,50; 19,61 — și 253«­m. lungime de undă), ora 7,30—7,45 dim.: Ştiri, ora 14,45—15 Ştiri, ora 21—21,30 Ştiri şi program. AMERICA (41,32—31,50—25,80 şi 19,61 m. lungime de undă): ora 18,10—18,20: Ştiri, ora 21,30—21,40: Ştiri. MOSCOVA (20,25—31—32—35 şi 30 m. lungime de undă): ora 14,30: Ştiri, ora 17,00: Ştiri, ora 21,50. Știri. REPESITOr­f. SAPTAMANIAL TEATRUL NAȚIONAl Joi 31 Oct.: SF. SAVA: matineu „Gai­ţele", seara „Arlez­ana", STUDIO: matineu „Furtună în Câmp", seara „Mitică Popescu". Vineri 1 Nov.: SF. SAVA: matinéul STUDIO: „Frenezie”, Sâmbătă 2 Nov.: SF. SAVA: Matineu „Chifurci“, seara „Burghezul genti­­lom". STUDIO: matineu, „Ultima oră" seara „Furtună în Olimp“. Duminică 3 Nov.: SF. SAVA: ora 10,3­1 dimineața „Ciufuliri“, matineu „Bur­ghezul gentilom", seara „Arleziana* STUDIO: matineu „Furtună în Olimp*­ seara „Frenezie". Luni 4 Nov.: SF. SAVA: ..Arctana", STUDIO: „Frenezie".­­ EXPOZIŢII de pictură Stelian poplăcenel, Duml­ATENEU: Expoziţiile lîopescu-Ghimpaţi, triu. , ( AMINUL ARTEI: Expoziţiile de tură Lucia Cosmescu şi Dany Kern.­­ DALLES: Expoziţiile de pictură Zoe ver­­mont, Sandra Slatineanu, Eugen Gâscă, A. Murnu. '­­ LIBRĂRIA ITALIANA: Expoziţia de pic­tură D. ştiubei. -UNIVERSUL: Expoziţiile de pictură E­­lena Frunză, Giotto şi papazoglu.­­ MUSIC-HALL ARIZONA, program artistic Gh­. Petrescu şi orchestra Jo® Bebt­lager- DON JUAN, MUSIC-HALL deschiderea în curând, Jazz Malagamba. FU CHANG, program artistic, Jazz Bleue STAR MAXIM ZIG-ZAG, Maria Tanase în cadrul Restaurantului program ar­tistic și orchestra Steve Bernard. MELODY-BAR. Mara MUton-Progran­ artistic orchestra Jean Ionescu. MONTE CHRISTO. Cântă Toto Gruia — Orchestra Theodor Cosma. PUGAL S. Program artistic Jazz Pal­pint. REST ARSUIAMTE ATHENEE PALACE, orchestra GicS Stefănescu. BALOTA — Piaţa Flantropia. Orchestra Emanoil Ionescu cântă Avram Leanca BRITANIA. Orchestra .Tone­ Banu şi N. Martac. BUCUREŞTI, orlehestra Apostolescu- Cireş­­ MIRCEA, orchestra Nicu Stinescu. MON JARDIN, orchestra Dinu Şerbă** nescu. MONDIAL, orchestra Victor Predescu. PARIS D’HLIVER, orchestra Arnold Keller. PRINCIAR. Ioana Radu — Orchestra Raul Şi Max'ni. RATOU,­ orchestra Mişu Nedelcu, Gogu Turca, cântă Petre Gusti si Elisev VELODROM, Rodica Bujor, orchestra Grigoraș Dinicu, ZISSU, orchestra Alfredo Thomas || MIA FORS* , ■ | O |

Next