Rampa, ianuarie 1947 (Anul 36, nr. 64-65)
1947-01-19 / nr. 64
(Continuare *)în prof. I de la Început de stat, un număr de trei patru ani şi apoi lăsate pe picioare proprii Care ar fi aceste teatre ? Teatrul^ „Studio“ sub conducerea regisorală a lui Ion Ilahishian. Acest teatru se va preocupa numai de repertoriul clasic şi de autorii moderni consacraţi cu scop de educaţie artistică şi cultură teatrală. Tatrul „Studio“ sub condurea cerea regisorală a lui Ion Sava. Acest teatru va avea caracter de laborator teatral şi va avea în vedere numai repertoriul excepţional şi experimental. Teatrul Comedia sub conducerea regisorală a lui Sică Alexandrescu. Preocupat numai de drama şi comedia modernă inefU dv farsa. Teatrul din Lipscai, sub conducerea regisorală a lui Ton Aurel Maican. Poate nu ştie încămH lumea teatrală că, in curând, teatrul din Lipscani, trecut iani conducerea lui Maican şi Sandu Eliad va fi ci! mai modern teatru al Capitalei. Acest teatru se va preocupa de melodramă, comedie satirică şi repertoriul tezist. Teatrul Odeon sub conducerea rfeţisoralft a lui N. Kiriţescu, cu preocuparea repti lei UiIn autohton în principal. Ir r.cest teatru să.1‘ie leagănul dramaturgiei n^imeşti. Teatru din Sărinda sub conducerea regisorală a lui Victor Bumbeşti, cu caracter de teatru de cameră. Teatru intimist. 'I.'catrul Alhambra sau Savoy sub conducerea regisorală a lui Nicuşor Constantinescu cu preocuparea revistei comediei musicale etc. Celelalte teatre se desfiinţează în actuala formaţie şi devin „studiouri“ pentru cele şapte teatre în formă nouă. Fiecare din aceste şapte teatre vor avea unul, doi sau trei, regişori aspiranţi, din elementele mai tinere dotate, plus asistenţi de regie cari vor lucra în stilul spectacolelor cari preo ®®® cupă teatrul. Când unul din aceste elemente aspirante îşi va dovedi prin muncă şi stagiu altitudinile, va deveni regizor capabil să conducă un teatru. O situaţie şi un rol aparte trebue păstrat fireşte atât teatrului din Gildeşti cât şi Teatrului Poporului. Fiecare din aceste teatre se vor preocupa să aibă o activitate fixă şi una mobilă. Pe lângă scena centrală, fiecare teatru va deservi pe rând, prin rotaţie, teatrele periferice şi provincia ca, astfel, tot poerul să se bucure de spectacole bino. Aceşti şapte regişori vor forma un comitet de susţinere şi organizare a teatrului românesc în subordinea Direcţiei generale a Teatrelor de unde vor primi toate directivele necesare de ordin general, urmând să-şi execute fiecare in teatrul său misiunea. Regisorii conducători de teatre îşi vor alcătui singuri truca şi repertoriul in raport cu stilul şi mijloacele de care dispun. .Şi după o astfel de organizare rămâne de văzut dacă rezultatele vor fi bune sau nu, acela care va greşi, trebueşte pedepsit, scos din tagma regisorală şi trimis să nască oile. Mai bine şapte teatre bune decât o Sută şi proaste. Teatrele se vor înmulţi pe măsură ce se vor forma regişori cari să le conducă şi nu pe măsură ce se vor găsi artrite cari să cheltuiască banii cra iar arătândurşi trupul pe scenă. Regizori, în formate, în tea- trul nostru avem: Sandu Eliad, N'colae Massim, Mont Ghelerter, S‘elvied, Puni Maximilen, Xenofon Riacu, Raicu, Gabriel Negri, Dinu Negreau, Liviu Ciulei, Olteanu. Toţi alţii, cari semnează pe afişele teatrelor regia spectacolelor deocamdată nu au justificat nici încrederea care le-a fost acordată nici speranţele publicului. Principiul de colaborare în teatrul sovietic iContinuar» dizt parl. I al îept, prin l'beratii« »cordate »ciorilor, 1b »»tar1* »rtiit'ci bine înt*les, el î?* Împlineşte ţelurile dmn *1. Ş‘ »ceste goluri, »uttteni convinşi ea le are şi «eonsfti mar* reţisor O repetiţie de teatru, nu a in fond altceva decât un schimb if valon umane. Acolo se Îmbină toate sens bil'tățile Și repetăm, dacă regisorul e injelept, el se *»să impl'«'t de •«*t* ..«mitenl*' de bonă calitate artistică »1* actorului, pe cari te toarnă apoi in form« *i ie fixează Acesta * sistemul de lucru a lui »tanislavsky Actor"'»' nu i M f'sei'ză mimura d*la început. El caută singur. rcg'sorul ne f'nd decâ* un stimulent inteligent și cu o forță adincă de pătrundere Actorul dă mult. Cepserul păstrează numai lucr'urile bu U« Deaici» după ce trece acest proces de căutare, unde im*gin»(ia. sensibilitate*. tens unea dramatică. în sfârșit, forța crei&toare * actorului si-a *PU» «o* r&titu], constriieste cu elemente Til 1 n'^tura centrala 3 pielei Acum ni,s® putn curios faptul. cum rte • fMfsib-1 sa se încrede în teatrul nostru cu îi|ei fi sistem«? conceput^ itina»nte. Se. nerH.leazi ră se lucrează pe vin. și orient pe. îr»a reabMă ar fi natura umană,» t!ar\. sc r.eslijcsză tocmfci această ra^f* «nlitate a se dau din mână arme cari pentru „n spectacol sunt esenţiala Despre al treilea proces de colaborare, anume între spectacolul 'ntreg și public nu putem vorbi, pentru că ne scapă. Ţine de tin fenomen care nu post* fi turnat in tipar*, constante încă nu l'a găsit în artă, aşa că matematica inferioară nu se poate aplica. Iar cea superioară car® * valabili ţine tot d* poezie. Totuşi oamenii de teatru sovietici, au găsit Şi aici o soluţie, in fiecare săptămână se ţin şedinţe l a ,,rasa Actorului din Moscova, unde se foarfecă fiecare spectacol jucat în premieri. Dacă vine,este şedinţe, o piesă iese neatacată din mâinile acestor oameni oneşti şi catolici până la sânge intru ceia ce priveşte arta putem fi convinşi că aceasta frizează perfecţiunea- Discuţiie pr.cstCa seamănă mult cu acelea dela Institutul de Teatru, prin înfierbântarea tor şi prin concluzia clară şi justă la car® se alunge. Deci iată că cer nu se închide perfect, formând un singur n,n din autor, actor, regizor şi public, pentru ca la aceste şedinţe, cum e şi normal după o premieră, discuţiile se fac aproape numai in funcţie de acest al patrulea element creiator, Mihail Raîcu 1 LLUJJLi yJMi. "JUBIL!Igl as s _ VOEVODUL TIGANILOR 21 — DAMA DE PICA 22 S. — NUNTA LUI FIGARO 23 s — FANTANA DIN BACHCISERAI 24 dim. — BARHIERUL DIN SEVILA — s — POVESTIRILE LUI HOFFMANN 23 s. — VOEVODUL TIGANILOR 36 t. — FANTANA DIN BACHCISERAI — client — LILIACUL Spectacol de d* sear* încep la or* S. »91* de dimineața )* ora 10*30. til, li A V * / i *’ .* X J ii -■L • ' .."i ... • T - »I H m f ■ tar M Mag I JKB . JU9M OPERA «wm ;R ÄMPk — Suntem dela societatea ..Mutării rapide". Am venit să luăm pianul: — Compozitorul: Păi n am cerut așa ceva' ... — Nu, vecinii Dv. Desen de VOINESCU Filmul românesc în lumină nouă I **«• *» E drept, trecem prin vremuri grele. Suntem dupS un trăsboi sau mai bine zis după un măcel care a adus şi asupra ţării noastre fâlfâiri de steaguri îndoiete şi lipsuri de tot felul. Sunt răn adânci pe care ţara nu şi I s-a dorit. Dar cu înţelepciunea şi cuminţenia voastră de totdeauna le *•»**' vindeca. Cu atât mai mult arte cinematografică românea,.-"'8 este chemată să redea poporului îrrchiderea în el irisuri, să unească aspiraţiile şi gândurile lui şi să pregătească, totr'o înfrăţire generală drumul nimbat, de lumina vie a unei libertăţi atât de greu câştigată Şi dacă aşa stau lucrurile, apar să amintim că chiar din punct de vedere economic, filmul înseamnă pentru o ţară a doua avuţie după grâu şi petrol, adăugând în susţinerea noastră o declaraţie foarte semnificativă a acelui rege al filmului american“ . H. Hayes care cu prilejul unui banchet la Camera de Comerţ din New York a afivat: ,.Altă dată se spunea: comerţul urmează pavilionul vapoarelor. Azi putem spune» .«marţul urmează filmul“ Filmul românesc poate fi folosit, din punct de vedere naţional, pe doua planuri: în ţară şi peste hotare, în ţară prin calitatea subiectelor tratate, iar în străinătate el poate să ne reprezinte sub aspecte diferite, prin tălmăcirean ima®imi a admirabilei noastre literaturi, prin pitorescul dumneeştilor noastre aşezări, prin miunatele noaste r evocări iri,orice eghet au mâncat etapele forţrţtării unităţii rigistre, prin adevărata faţă a ţării, ţară de muncă, ţară de oameni harnici şi buni, altfel de cum au fost arătaţi în dese rânduri de o propagandă ostilă nouă, în ochii străinătăţii. Azi când întrebuinţarea timpului liber al muncitorilor, funcţionarilor, elevilor din şcoli, înseamnă în ea o problemă de a cărei deslegare se preocupă în cel mai înalt grad actualul guvern, filmul românesc va însemna un element nu numai de plăcere ci şi de instruit, de acumulare a unor cunoştinţe litusitoare. Şi pentru că suntem martorii unei nouă faze de evoluţie mecanică a cinematografului care pune la jnd°mftna noastră filmul da 16 mm. — sonor — vom putea frăţie acestui format redus să întemeiem o filmotecă culturală pentru educarea generaţiei prezente şi poate şi a celei ce va urma. Gândul şi hotărârea noastră trebuie să fie vesov alt*ra într-in viitor cât mai apropiat, să fie instalate în toate şcolile, începând cu Universităţile — »«' - ”--• I sat continuând cu liceele şi termnând tsu clasele primare, până în cele mai depărtate sate şi cătune, aparate cinematografice de format redus, care va permite profesorilori să îmbogăţească sufletul elevilor prin filme în gradul şi pe înţelesul, lor, învăţături pe care imaginile prin ritmul şi diversitatea lor vor asigura succesul strădaniei lor. Insă pentru a putea fi înfăptuit, filmul românesc are nevoie de sprijin, în primul rând de sprijinul financiar al Statului şi nu numai atât. Statul trebuie — fără să ştirbească independenţa filmuluiromânesc — să-l sprijine şi prin legi juste şi logice, să acorde toată solicitudinea producătorilor particulari prin acorduri de credire în condiţiuni normale, prin degrevări de taxe cari şi azi împovărează atât de greu rărite realizări cinematografice româneşti. Iată de ce reamintesc mereu (pentru a căţea oară?!) după acest vis drag nouă celor puţin, care de o viaţă de om, prin lupte grele, ne înroşim pasiunea în aşteptarea miracolului care să deschidă căile spre această minunată uzină de basme care poate fi filmul românesc. Şi pentrucă România la ,,Festivalul Internaţional al Filmului" de la Cannes, din Octombrie 1946, unde au luat parte toate ţările producătoare, a ştiut, să iasă biruitoare cu realizările sale cinematografee, cu atât mai vârtos avem dreptul să cerem ca uitatul nostru fim naţional să prindă arini de lumină cât mai curând. Departe, de noi gândul să pornirm ca nişte Don Quichott dintre distrugerea Hollywood-ului şi a marilor cetăţi cinematografice europene, dar avem viziunea clară şi ni-s pline sufletele de această Românie cu tipuri de recunoscută frumuseţe, cu pământ şi cer, cu munţi şi ape, cu peisagii de vis, toate nimbate de un soare Californian şi care se cer transpuse Pe ecran. Poetul a ştiut în slove atât de calde să spună: vCare e mai mândră decât tine Intre toate ţările semănate de Domnul pe pământ! „Verzi sunt dealurile tale; frumoase sunt pădurile şi dumbrăvile spânzurate pe coastele tale; limpede şi dulce e cern tău; munţi tăi se înalţă trufaşi în văzduh; mâna Domnului te-a împodobit ca pe o mireasă“. Iată de ce avem marea datorie să intrăm cât mai curând în acest mare cor al lumii care este cinematograful, azi poate mai timizi, mâine mai îndrăzneţi, intonând şi noi alături de celelalte popoare minunatul imn închinat frumosului, păcii, umanităţii. . " • IN LEGĂTURĂ CU REEDITARE» „PATULUI LUI PROCUST“ datorit d-lui Camil Petrescu. «unt nee*$»rr anumite precizări. Romanul «ste un ren literar fără definiţie. C»e» «* « valabil pentru romanul romanesc s* dovedeste far* obiect, in cadrul romanului de aventuri. Se cunosc: romanul picaresc istoric, pui tastic, psihologic, etc., ete. In sensul acesta, ex'ste tendinta, de a s*lifica si * fix» genul. Astfel, romana- Ini d-lui C»mil Petrescu i *’* spuse,proustian-' Romancierii timpului du văzut în opera lui Proust o ieșir* db impasul la care dusese strictei concubinaj cu realitatea, Sătul de „copii", de tirania subiectului împrumutat vieţii d* toate silei®, d®sgnstaţi de facllceie obligatoriu a 1 unei intrigi, cu acţiune şi desnodământ, refugiul în psihologism li *’* pă*ut salutar. Dar romane psihologice *u mai existat şi până la proust. Ceea ce constituie ceva nou şi specific ora are timp psihologic“ independent sau în contradicţie cu timpul real, pe car® majoritate limita onor lui proust p»u ignorat sau au mimat superficial Pe această bază de d scuţie, fontanul reeditat de curând al d-lui Catuf P°treacu, nu poate fi considerat un roman proustian »ta cum a făcut,o la arartic, o bună part* a criticii noastre. E drept că o mare cantitate ,de eveniment* se desfăș«rar* retrospectiv, într’un interval minim de timp, a ecast» datorită incidental unui trnc de scrisori, nicidecum unei camere pe developare subiectiv* psihologic*. Specificul proustian este »»Tel cu desăvârşire eliminat păstrându se dataa evterioară a unei zile — timp real xtinsă nemăsurat pentru a Putea subturna meandrele intrigii in nins indi carenţa autorului (simulată sau nu) faţă «le eroi' săi, face din patul lui ProcUst un gen de proză mult mai aproape de romanul obiectiv decât de cel subiectiv „Cazul“ rămân* deschis !redem că e, vorba d* o personalitate distinctă * a cestui roman. Există o seri* d* contraste paralele: excepţion»lul si banalitatea crasă, convenţionalul li autenticul misteriosul şi cotidianul, incandescenţa şi glacialul, In atmosfera de tragism care reiese de aci, trebuie căutată .semnificaţia romanului nu în «alifica tive improprii SA COTIDIANA“ E TITUUl FRUMOS aî foarte mieului roman scris de d. Dinu Pilat- Nu Ştim dacă să consemnăm mai Întâi erorile dramatical« pe care le-am detectat cu groaza unui profesor de limba română, în tez« liceanului pentru a treia oară repetent — sau firicelul de ’pro Mem»“, atât de nesemnificativ tratat al vieţii „car® este o moarte de fiecr.r» clină". Vom începe, totuşi, cu gafele stilistice, ca să n» întrebăm apoi cu legitimă surprindere dacă unui astfel de condei îi est* îngăduit să treacă d*n călimară pe hârtie Si, de acolo, să as»1-, teze răbdarea cititorilor. Iată cum scrie d- Pillat: ,,Și apoi. (Ana) sch'mba gândurile ca nimic altceva'1. „Nu s'mţi nimic de spus?“ ^Seduce pe loc. ,, . . de prevăzut dinainte" ,,De fapt, nu se gândea des'gur iu nimic"1, ,,,, • politicos ca nimeni"- ,,Et, a-ţi auzit? A,ţţ» citit tn Universul de azi?" ,,,, se desemna o pantă care nu putea să ducă bine" Ete- Etc La toate paginile și aproape în toate rândurile P u* o deleioasă şi mereu neaşteptată dispoziţie s virgulelor. Romanul este un roman defetist, Drept „are ii mulţumim, totuşi, ante ruliu' pentruca scrie atât de prost Intr’adevăr, căzut* pe mâna domniei sale, ideea is* pierde până şi farmecul retrospectiv- Banalizată la culme, intrată în gura oamenilor mediocri (In-' rlusiv autorul), atmosfera de spre an, de cotidiană moarte, cu care ne familiarizaseră la Dinu Pillat Baude, Jaire, Carco sau Valéry Larbaud, nu reuşeşte să dea de gândit, necum să otrăvească sau să facă prozeliţi. In definitiv, un avocat al apărării, atât d* dezastruos, grăbeşte condamnarea decadentismului, mai mult decât virulenţa oricâtor procurori. Dacă adăogăm la acestea, perm* nentul prost gust, sonoritatea d* t*nL chea a frazelor, mncorsistenţ» eroitirr — completăm fişa romanului d-luipuiet. Se clasează în raftul catastrofelor Uteraturi româneşti in care se m» pot citi numele d-lor Octav Dessila şi Mihail Drumeş. „PANZA DE PAIAXIENROMARUL D-SEI CELLA SERGHI, nu puni problem*. Reeditarea lui rfg către editura Fundaţiilor Regale, dovediri* insă ni g un roman de succes. Da, aceasta se daioreile calităţilor lui suu nepretenţiozaţii publicului, rămâni să vedem mai, jos. Cu majoritatea prozelor feminine, haina erotică, vom discuta din naitatea intrigii■ Arborescenţa cea mai interesantă, poate fi redusă la neant de un creator inalt — după citai firul cel mai inexpresiv de nebilitat* poate fi transcens de mmabil. Dacă am repetat această banalitate, a fost numai pentru că avem convingerea fermă că romanul ,,P,una de păianjen’’ este gustat, în special pentru că are o eroină de o frumuseţe ciudată şi strălucitoare care iubedice un picior, cu care, totuşi, până la urmă nu rămâne împreună, pentu că se răsatore şi- un altul, cu care e dezamăgită şi pentrucă-şi ia, ca amant, pe al treilea, pentrucă toate astea se petrecee pe litoral, şi un oraş, prilej pentru fixarea sugestivă a peisagjilor-Vom renunţa, aşadar, să istorisim subiectul, deşi el constituie partea cea mai importantă pentru majoritatea cititorilor. Dna Cella Serghi nu simulează geniul. Ca atare, lipsesc din opera domniei sale, stridenţele de orice natură. E un roman scris cu linişte şi *cu lihni, cu ataşament faţă de frumus‘‘ta, agreabil Şi necompăcat. Transim că iniţialmente lipsită de orgoliul cuvântului scris, a creionat cu onestitate şi nu fără pricepere, fragmente trăite sau imaginate. Fără îndoială, nu se poate vorbi aci despre un aport considerabil Privit sub unghiul esteticii originalităţii, romanul e nul. Nu e absent nici măcar obiceiul străvechi de a povesti la persoana la conţinutul unor caiete ca însemnări. Dar în cealaltă perspectivă, a materialului de observaţie general umană, cartea, deşi tu, un diapazon nu vor, nu gafează cu silueşte psihologii, nu exagerează disproporţionat evenimentele; dramele se înşiră cu fluiditatea, domolită pe care le-o porunceşte timpul. Receptviatea noastră, reausolta a contempla cu bonomie şi comoditate un caz simplu, firesc şi cinstit redat, va căpăta, deci, luate tarele pe o asemenea stare de recepţie prepu»ţin artistici le include, vom simpatizat tinere personagii, vom duşmăni alteie, ne vom rubuşti şi resemna odată cu eroina Vom face, adică masă comună cu spectatorii mediocri, needucaţi, care, se duc la metodictnte ca să plângă şi citesc romane de groază ca si se sperie. Holarii, partea nu consacră din punctul nostru de vedere o scriitoare• Proza dinai Cella Serghi nu e nici mai interesantă, nici mai puţin interesantă decât romanele traduse din englezeşte, de editurile noastre vottrerdate, sau chiar decât mult cititele cărţi al lui Vicky Baum — lucru care ponte punea unora un gir de calitate. In fond celebritatea se obţine, pe criterii /.jarte diferite■ E drept, însă, că d.nn Cella Serghi, prin evitarea scandaloasă, a ...nitului gust, nu poate fi considerată ca înspumând cerinţelor, în exclusivitate,a unui public pervertit literatul iveşte, ei grijă în descrierea perseigiilor, grijă de atmosferă şi pitoresc, fastele proporţii ale paragrafelor meditative vioiciunea dialogurilor — o stuiază nu an plan de mijloc. Plan de turdoc, din nefericire, acaparam ca c mind na di,reve tibin plantă, vicia lume mal te* tere sântă nu poale naşte. Exemplul strisuic I. al prozei d nei Hortensia Papodat Hengesnu ne *ndrituieşte să nu etichetăm, prin romanul ,Pânza de păianjen” — toată l*~ teretura feminină. Acelaş precedent ne sileşte, pe de altă parte, să nu iacercăm tentaţia concesiilor, ataltei când ne stâ inettâ o con'muatorie a aceleiaşi tradiţii care n făind dinpi'tetul minor,feminin* — uri Shyindţi ~ mc — Soemnitatea inaugurării activităţii Operei din Timişoara In localul Operei Române din Timişoara a avut loc deunâzi tradiţionala sfeştanie de inaugurare a activităţii acestei instituţii muzicale a Banatului. Au asistat reprezentanţii autorităţilor locale şi personalul Operei Române, in frunte cu d-na Aca de B Barbu. Traian Nicolau, director artistic d-na Mercedes Pavelici, maestru, de balet, d. George Pavel, prim-dirijor. După serviciul divin a vorbit d-na Aca de Barbu, care a reliefat importanţa Operei Române pentru viaţa artistică a Banatului şi a arătat entuziasmul de care e pătruns tânărul ansamblu, trebuind să înfrunte multe şi grele dificultăţi, la a căror rezolvare trebue «& con B» tribite autorităţile locale, prin cont mer «rea acordării ajutorului lor, D. Cornel Indrieşin, din partea sambiei locale a sindicatelor unita, n *rn« In evidenţă emoţia cu care cei *5000 mi un cititori ai Timişoarei întâmpină dischiderea Operei şi a promis neprecupeţi- tul sprijin al organizaţiilor sindicale timişorene pentru buna desvoltare a Operei Române. D. Gh■ Marianoiu, secretarul Sindicatului artiştilor şi ziariştilor din Terni- Şoara şi secretarul studiilor muzicale di Opera Română, a fost numit director de scenă la Opera Română. ,4 fAt 1 TEATRE U. 31 îa) — MADAME SANS GEN* SI. 21 Ian — FROMETEU M 22 Ian (Premieră) — NUNTA DIN PRERUGIA 3 38 Ian matineu — MADAME SANS ,A*NE — (seara) — FROMETEU V. 24 Ian matineu — MADAME SANS GENE (seara) — NUNTA DIN PERUGIA C. 28 Ian. (matineu) — MADAME SANS GENE — (seara) — FROMETEU V. 28 Ian. (ora 10 jum. dim) — CIUFULICI — (matineu) — PROMETEU — (seara) — NUNTA DIN PERUGIA Spectacolele Încep se»»» la ora *•»r mttinturil* Ip ora 3. Studio S — BĂDĂRĂNII s. — NEPOTUL DIN GIURGIU 21 * — BĂDĂRĂNII g* m. — NEPOTUL DIN GIURGIU S* g. — FRENEZIE 84 m. — NEPOTUL MN GIURGIU — s. — BĂDĂRĂNII-25 m — BĂDĂRĂNII — S. — FRENE!z ZIE *R8 dim. — Comemorattsa lui petru Licnim — NEPOTUL DIN OSURGIU — '■ *• - BĂDĂRĂNII - Rs*eă*«**s3e «sep s®*» t» es« A iar ■»btwwa* )a 4M4 4. CGiriR'liG. 20 s — marina DE SCRIS 21 s — RACHETA SPRE LUNA 22 s — MASINA DE SCRIS 23 m — RACHETA SPRE LUNA — s MASINA DE SCRIS 24 g. _ PRIMAVARA A VENIT i Premieră), 25 m — PRIMAVARA A VENIT — s. MASINA DE SCRIS 26 dim — RACHETA SPRE LUNA -m. — MASINA DE SCRIS - »■ — PRIMAVARA A VENIT Spectacol*'® încep: scara 1» d'a Smatineu la ora 5 si dimineaţa la ora VALHAMBRA: Lupi si Marti ora 4. Trei trai dela, odobeşti. In fiecare seară ora 8, mat'neuri 16, Vineri, Sâmbătă Duminică, ora 4, Prinţes» (7 route'ARMATEI: In fiecare seară, ora 7.30, Izbânda Vieţii-ATENEUIUI: In fiecare seară, ora 8. , matineuri ora 4- No na ATLANTIC: In fiecare seară ora 8, mat. ora 4, Votaţi mi Stepe BARASEUM: Luni, Miercuri, Vineri, Duminică seara, ora 8, matineu .Joi Sâmbătă ora 4. O fetiţă cu noroc- Marţi (premieră) Joi. Sâmbătă seara ora 8. Vineri şi Duminica matineu, ora 4. Regele cerşitorulur. STUDIO BARAŞEUM: In fiecare ,seară şi matineu: O inimă sentmentală C. F. R. CIULEŞTI: Joi. Sâmbătă. *»» munică şi seara Revizorul. COLORADO: In fiecare seară ora 3. meţineai ora 4. Fetiţa !» MARIA PILOŢII: In fiecare seară, ara 7.30. Joi. Sâmbătă, Duminică 3-30 Caravana- Luni. Marti Miercuri, Vn*riora 4.30. Duminică ora 10.45. Legea divorţului. MUNICIPAL: In fiecare seară- ora 8, Afară de Vineri. Duminică matineu ora 4 Moartea Civilă. Joi, matineu şi Vineri seara: A opta nevastă a lu' B»r* bă Albastră. Sâmbătă, matineu: Sărutul în faţa oglinzii. MUNCITORESC: In fiecare seară, ora 8. Nevasta pantofarului. Matineu, ora 4- Ospăţ împărătesc. MODERN: In fiecare seară, ora 7.45- matineu ora 4, Haimanaua Bulevardului. ODEON: In f'écar® seară, ora * matineuri ora 4 Ana Karenina, Vineri ş* Duminecă, ora 10.30 d'm., In lume» viselor SAVOY. In fiecare Duminică, ora 10.30 dim Parada copiilor. VICTORIA: In fiecare seară, ora 8, matineuri ora 4, Tinereţea unei regine. CINEMATOGRAFE Cctîfrwi ARO. ..Rapsodia ,d'aboui â1 iu Tyrone , Power şi Alice Fayc ARTA .Pan'cS la Orc'' şi ..Piraţii galbeni' ’ BULEV. PALAS. Stan şi Bran studenţi la Oxford. ORKEU .Simfonia fantastic“, mi Repée Saint-Cyr şi Louie Barrattt. CENTRAL. ..Şoapte de iubit*“ ’ FEMINA: „Misiunea locotenentului peery", cu Robert Taylor ft Barbara Stanw'k. SELECT: Cântecul vieţii mele“ cu Uno Rossi. TIVOLI. ..D-ra învăţătoare” CASANDRA: ,,Beţia simţurilor", VICTORIA. ..Blestemul dragostei", cu Tino Rossi. SCALA: ,,Frederica“. CAPITOL : „Femeia Fatală” cu Piern Brasseur şi Gaby Sylvia EXCELSIOR: ,,Drumul ocnei". TRIANON: „David Golder“. FANTASIQ: „Elefantul şi fringhiuţa". REGAL: ,,Un cântec de vioară1“. LUXOR: „Le secret de M-me Clapann" (Taina sinucigaşei). CORSO: „Viaţă furată" cu Elisabeth Bergner", FRANKLIN: „S-a întâmplat în Alger" şi jurnal NISA: „Stăvilarul morţii” * Kay Maynard OMNIA: „Mirajul Hollywoodului“, TINERETULUI, . Elefantul şi triuiginta" şi ..Parada muncii“. Cartierei AIDA: Aşa se iubeşte în America" ASTORIA. ..Suprema dragoste" 5i jurnal-AMERICAN: „Stan şi Bra£ în F« deşertului“, jurnal şi revistă- 1 ALIANŢA: „7 păcate". IS. 1 o* COTROCENI: „Firul* armistiţiului' DIANA: „Fantulla da Lodi". DACIA: „Sora ori» Etena’’ FLORIDA: „Luana'1, GLOPvIA: „Legenda încLigostiţilor' (L’Eternei retouri REX, Relache. ISBANDA: „S'ngur în noapte“, ILEANA:, „In ghiarele indienilor" IZBANDA: „Evreul polonez'', MARNA: opereta ..Nouă inimi într’un vals’’, MARCONI: „Omul fără frică., şi „Stea şi Bran în soţi fideli” MODEL: „Răzbunarea calului Rex" MILANO: „Nimfa nopţii, MARCONI: „Secretul“ MIORIŢA: „Singur In noapte"' NERO: ,Fata junglei“, NISSA: „Spionaj în Pacific" şi revistă RAHOVA: ,Fioarea de piatră' şi rev's", ODEON: „Răzbunarea ţigăncii“, SPLENDID: „Oameni şi şoareci". TOMIS Destinul unei iubiri“, UNIREA.. ,,O inimă nu bate" şi revistă, VENUS. „Buffalo Bill salvează pt*ii* Roşii" VOLTN BUZEŞTI ,plutonul de execuţie" şi Artişti VOLGA: .Foarsa de piatră“ CONCERTE ATENEUL ROMAN: Duminică 19 ianuarie, concert Beethoven- Uvertura la Fidtio, Concertul Nr * pentru pisn »i prcherilă, solist M. Brucăr, Simfonia IV a Orchestra I 'Igs'm )tV‘C.'Tririjos Stive*: ri DALLES Duminică 2» Ian., ora 17, E mane'fenema* prezintă ..Mesrias" d* Haendel Audiție înregistrată ps d' scun- Duminicâ ?6 Ian. A’MCA. îpest Ovens pian, 1* itioară Al. Teodorescu, concert de sonate: Mozart: Sonata in m' minor Beethoven: op. 30 i- 2 in do minor Brahms: opus 192 în re minor Fauré: Sonata în 1* major. Vittori 24 Ianuarie, ziua Unirii Principatelor ora 10.SO dim- va Avea loc la Opera de Stat un spectacol cu ..Bărbierul din Sevilla" de Rosfin", în distribuție excepționalii, în frunte cu Nicolescu-Basu, Mar-gareta Metaxa, Virginia Misiora, Opriişan. Acest spectacol, destinat muncitorilor şi funcţionarilor întreprinderi, va fi primul dintr-o întreagă serie de reprezentaţii ce vor avea loc în zilele de sărbătoare. Biletele cu preţuri nonulate jr» vor distribui prin Sind'cate. •k începând tie Luni 21 Ianuarie, spectacolele Operei de Stat vor începe la ora 18 d. a. *cm* me'incurile vor avea !»*« la ora 10,30 dim. k Sâmbătă, orele 17, în Caisa Victoriei 198, d-ra prof- Sosa Del Conte a inaugurat cursurile da cultură ale Institutului de Cultură italiană vorbind despre: .„Aspecte ale literaturii contimporane italiene“. Lecţiile vor Ince®« Marţi 21' isituwie, conform praţtuitB, ■ ■■■ ' . . te.. ^ ^ v Till w A ■ PREMIERELE SĂTÂMÂNII MARŢI 21 IANUARIE ? Teatrul Baraşeum: „Regate permamgilor“, dramatizare de d. G. Derreru Pan,ă,upă, ZangtoM. MIERCURI 22 IANUARIE ! Teatrul Naţional Sf. Sava: „Nunta din Perugia" de d. Alexandru Kiriţescu. VINERI 24 IANUARIE : Teatrul Comedia : „primăvara a venit". i m DIVERSE ■ In cursul acestei săptămâni «e • Joc la Teatrul CFR Ciuleşti ultimala spectacole cu „Revizorul’’ de Niciola* Gottol. Ultima reprezentaţie eea de Duminică fiiind a 5Q.a se va desfăşure într'un cadru festiv. Ţinând seama că Teatrul Ciuleşti are o capacitate de 1290 locuri şi că, mai toate spectacolele sau jucat su cassa Închisă, rezultă că nu mai puin de 10.000 spectatori au vizionat această realizare E o cifră care vorbeşte dels sins şi care dovedeşte că teatrul din cartierul ceferist corespunde unei reale necesităţi. Invităm toate teatrele, emen.atof fratele, sălile de conferinţe şi concerte şi — în general — pe toţi organizatorii de manifestări artistice şi culturale să ne trimită programele pentru săptămâna ce urmează până joi seara cel mai târziu, pe adresa redacţiei noastre: §a* haiare sau tsfcfadie &$LfS.