Rampa, ianuarie 1947 (Anul 36, nr. 64-65)

1947-01-19 / nr. 64

(Continuare *)în prof. I de la Început de stat, un număr de trei patru ani şi apoi lăsate pe picioare proprii Care ar fi aceste teatre ? Teatrul^ „Studio“ sub condu­cerea regisorală a lui Ion Ilahi­­shian. Acest teatru se va preo­cupa numai de repertoriul cla­sic şi de autorii moderni consa­craţi cu scop de educaţie artis­tică şi cultură teatrală. Tatrul „Studio“ sub con­durea cerea regisorală a lui Ion Sava. Acest teatru va avea caracter de laborator teatral şi va a­vea în vedere numai repertoriul excep­ţional şi experimental. Teatrul Comedia sub condu­cerea regisorală a lui Sică Ale­­xandrescu. Preocupat numai de drama şi comedia modernă in­­efU­ dv farsa. Teatrul din Lipscai,­ sub con­ducerea regisorală a lui Ton Aurel Maican. Poate nu ştie încă­­mH lumea teatrală că, in curând, teatrul din Lipscani, trecut iani condu­cerea lui Maican şi Sandu Eliad va fi ci! mai modern teatru al Capitalei. Acest teatru se va preocupa de melodramă, come­die satirică şi repertoriul tezist. Teatrul Odeon sub conducerea rfeţisoralft a lui N. Kiriţescu, cu preocuparea repti lei UiIn au­tohton în principal. Ir r.cest teatru să.1‘ie leagănul dramatur­giei n^im­eşti. Teatru­ din Sărinda sub conducerea regisorală a lui Victor Bumbeşti, cu caracter de tea­tru de cameră. Teatru inti­mist. 'I.'catrul Alhambra sau Savoy sub conducerea regisorală a lui Nicuşor Constantinescu­ cu pre­ocuparea revistei­ comediei mu­sicale etc. Celelalte teatre se desfiinţea­­ză în actuala formaţie şi devin „studiouri“ pentru cele şapte teatre în formă nouă. Fiecare din aceste şapte teatre vor avea unul, doi sau trei, regişor­i aspiranţi, din ele­mentele mai tinere dotate, plus asistenţi de regie cari vor lucra în stilul spectacolelor cari preo­ ®®®­ cupă teatrul. Când unul din a­­ceste elemente aspirante îşi va dovedi prin muncă şi stagiu al­titudinile, va deveni regizor ca­pabil să conducă un teatru. O situaţie şi un rol aparte trebue păstrat fireşte atât tea­­trului din Gildeşti cât şi Tea­trului Poporului. Fiecare din aceste teatre se vor preocupa să aibă o activi­tate fixă şi una mobilă. Pe lân­gă scena centrală, fiecare teatru va deservi pe rând, prin rota­ţie, teatrele periferice şi provin­cia ca, astfel, tot poerul să se bucure de spectacole bino. Aceşti şapte regişori vor for­ma un comitet de susţinere şi organizare a teatrului românesc în subordinea Direcţiei generale a Teatrelor de unde vor primi toate directivele necesare de or­din general, urmând să-şi exe­cute fiecare in teatrul său misi­unea. Regisorii conducători de tea­tre îşi vor alcătui singuri truca şi repertoriul in raport cu stilul şi mijloacele de care dispun. .Şi după o astfel de organizare rămâne de văzut dacă rezulta­tele vor fi bune sau nu, acela care va greşi, trebueşte pedep­­sit, scos din tagma regisorală şi trimis să nască oile. Mai bine şapte teatre bune decât o Sută şi proaste.­­ Teatrele se vor înmulţi pe măsură ce se vor forma regişori cari să le conducă şi nu pe mă­sură ce se vor găsi artrite cari să cheltuiască banii cra iar ară­­tândurşi trupul pe scenă. Regi­zori, în formate, în tea- trul nostru avem: Sandu Eliad, N'colae Massim, Mont Gheler­­ter, S‘elvied, Puni Maximilen, Xenofon Riacu, Raicu, Gabriel Negri, Dinu Negreau, Liviu Ciulei, Olteanu. Toţi alţii, cari semnează pe a­fişele teatrelor regia spectaco­lelor deocamdată nu au justificat nici încrederea care le-a fost a­­cordată nici speranţele publi­cului. Principiul de colaborare în teatrul sovietic iContinuar» d­izt parl. I al îept, prin l'beratii« »cordate »ciorilor, 1b »»tar1* »rtiit'ci bine înt*les, el î?* Împlineşte ţelurile dmn *1. Ş‘ »ceste go­luri, »uttteni convinşi ea le are şi «eo­nsfti mar* reţisor O repetiţie de teatru, nu a in fond altceva decât un schimb if valon umane. Acolo se Îmbină toate sens bil'tățile Și repetăm, dacă regiso­­rul e injelept, el se *»să impl'«'t de •«*­­t* ..«mitenl*' de bonă calitate artistică »1* actorului, pe cari te toarnă apoi in form« *i ie fixează Acesta * sistemul de lucru a lui »tanislavsky Actor"'»' nu i M f'sei'ză mimura d*la început. El caută singur. rcg'sorul ne f­'nd decâ* un stimulent inteligent și cu o forță a­dincă de pătrundere Actorul dă mult. Cep­serul păstrează numai lu­cr'urile bu U« Deaici» după ce trece acest proces de căutare, unde im*gin»(ia. sensibilita­te*. tens unea dramatică. în sfârșit, for­ța crei&toare * actorului si-a *PU» «o* r&titu], cons­trii­este cu elemen­te Til 1 n'^tura centrala 3 pielei Acum ni,s® putn curios faptul. cum rte • fMfsib-1 sa se încrede în teatrul nostru cu îi|ei fi sistem«? conceput^ itina»nte. Se. nerH.leazi ră se lucrează pe vin. și ori­ent pe. îr»a reabMă ar fi natura umană,» t!ar\. sc r.eslijcsză tocmfci această ra^f* «nlitate a se dau din mână arme cari pentru „n spectacol sunt esenţiala Despre al treilea proces de colaborare, anume între spectacolul 'ntreg și pu­blic nu putem vorbi, pentru că ne sca­pă. Ţine de tin fenomen care nu post* fi turnat in tipar*, constante încă nu l'a găsit în artă, aşa că matematica in­­ferioară nu se poate aplica. Iar cea su­perioară car® * valabili ţine tot d* poezie. Totuşi oamenii de teatru sovietici, au găsit Şi aici o soluţie, in fiecare săptă­mână se ţin şedinţe l a ,,rasa Actorului din Moscova, unde se foarfecă fiecare spectacol jucat în premieri. Dacă vi­n­­e,este şedinţe, o piesă iese neatacată din mâinile acestor oameni oneşti şi catolici până la sânge intru ceia ce priveşte ar­­ta putem fi convinşi că aceasta frizează perfecţiunea- Discuţi­ie pr.cstCa seamănă mult cu acelea dela Institutul de Tea­tru, prin înfierbântarea tor şi prin concluzia clară şi justă la car® se a­­lunge. Deci iată că cer nu se închide perfect, formând un singur n,n din au­tor, actor, regizor şi public, pentru ca la aceste şedinţe, cum e şi normal după o premieră, discuţiile se fac aproape numai in funcţie de acest al patrulea e­­lement creiator, Mihail Raîcu 1 LLUJJLi yJMi. "JUBIL!­Igl as s _ VOEVODUL TIGANILOR 21 — DAMA DE PICA 22 S. — NUNTA LUI FIGARO 23 s — FANTANA DIN BACHCISE­­RAI 24 dim. — B­ARH­IERUL DIN SEVILA — s­ — POVESTIRILE LUI HOF­FMANN 23 s. — VOEVODUL TIGA­NILOR 36 t. — FANTANA DIN BACHCISERAI — client — LILIACUL Spectacol de d* sear* încep la or* S. »91* de dimineața )* ora 10*30. til, li A V * / i *’ .* X J ii -■L • ' .."i ... • T - »I H m f ■ tar M Mag I JKB . JU9M OPERA «wm ;R ÄMPk — Suntem dela societatea ..Mutării rapide". Am venit să luăm pianul: — Compozitorul: Păi n am­ cerut așa ceva' ... — Nu, vecinii Dv. Desen de VOINESCU Filmul românesc în lumină nouă I **«• *» E drept, trecem prin vremuri gre­le. Suntem dupS un trăsboi­­ sau mai bine zis după un măcel care a adus şi asupra ţării noastre fâlfâiri de steaguri îndo­iete şi lipsuri de tot felul. Sunt răn adânci pe care ţara nu şi I s-a dorit. Dar cu înţelepciunea şi cuminţenia voastră de totdeauna le *•»**' vindeca. Cu atât mai mult arte cinemato­grafică românea,.-"'8 este chemată să redea poporul­ui îrrchiderea în el iri­suri, să unească aspiraţiile şi gân­durile lui şi să pregătească, totr'o înfrăţire generală drumul nimbat, de lumina vie a unei libertăţi atât de greu câştigată Şi dacă aşa stau lucrurile, apar să amintim că chiar din punct de vede­re economic, filmul însea­m­nă pentru o ţară a doua avuţie după grâu şi petrol, adăugând în susţinerea noas­tră o declaraţie foarte semnificativă a acelui rege al filmului american“ . H. Hayes care cu prilejul unui banchet la Camera de Comerţ din New York a afi­vat: ,.Altă dată se spunea: comerţul urmează pavilionul vapoarelor. Azi putem spune» .­«mar­ţul urmează filmul“ Filmul românesc poate fi folosit, din punct de vedere naţional, pe doua planuri: în ţară şi peste hotare, în ţară prin calitatea subiectelor tratate, iar în străinătate el poate să ne reprezinte sub aspecte diferite, prin tălmăcirea­­n ima®imi a admira­bilei noastre literaturi, prin pitorescul dumneeştilor noastre aşezări, prin miunatele noaste r evocări iri,orice egh­et au mâncat etapele forţrţtării uni­tăţii r­igistre, prin adevărata faţă a ţării, ţară de muncă, ţară de oameni harnici şi buni, altfel de cum au fost arătaţi în dese rânduri de o propa­gandă ostilă nouă, în ochii străină­tăţii. Azi când întrebuinţarea timpului li­ber al muncitorilor, funcţionarilor, elevilor din şcoli, înseamnă în ea o problemă de a cărei deslegare se pre­ocupă în cel mai înalt grad actualul guvern, filmul românesc va însem­na un element nu numai de plăcere ci şi de instrui­t, de acumulare a u­­nor cunoştinţe litu­sitoare. Şi pentru că suntem martorii unei nouă faze de evoluţie mecanică a ci­nematografului care pune la jnd°­­mftna noastră filmul da 16 mm. — sonor — vom putea frăţie acestui format redus să întemeiem o filmo­tecă culturală­ pentru educarea ge­neraţiei prezente şi poate şi a celei ce va urma. Gândul şi hotărâre­a noastră trebuie să fie vesov alt*­ra înt­r-in viitor cât mai apropiat, să fie instalate în toate şcolile, începând cu Universităţile — »«' - ”--• I sat continuând cu liceele şi termnând tsu clasele primare, până în cele mai de­părtate sate şi cătune, aparate cine­matografice de format redus, care va permite profeso­rilori să îmbogăţeas­­că sufletul elevilor prin filme în gra­dul şi pe înţelesul, lor, învăţături pe care imaginile prin ritmul şi diversi­tatea lor vor asigura succesul stră­daniei lor. Insă pentru a putea fi înfăptuit, filmul românesc are nevoie de spri­jin, în primul rând de sprijinul fi­nanciar al Statului şi nu numai a­­tât. Statul trebuie — fără să ştir­bească independenţa filmului­­ro­mânesc — să-l sprijine şi prin legi juste şi logice, să acorde toată soli­citudinea producătorilor particulari prin acorduri de credire în condiţiuni normale, prin degrevări de taxe cari şi azi împovărează atât de greu ră­rite realizări cinematografice ro­mâneşti. Iată de ce reamintesc mereu (pen­tru a căţea oară?!) după acest vis drag nouă celor puţin, care de o viaţă de om, prin lupte grele, ne în­roşim pasiunea în aşteptarea miraco­lului care să deschidă căile spre a­­ceastă minunată uzină de basme care poate fi filmul românesc. Şi pentru­­că România la ,,Festivalul Internaţio­nal al Filmului" de la Cannes, din Octombrie 1946, unde au luat parte toate ţările pro­ducătoare, a ştiut, să iasă biruitoare cu realizările sale ci­­nematografee, cu atât mai vârtos a­­vem dreptul să cerem ca uitatul nos­tru fim naţional să prindă arini de lumină cât mai curând. Departe, de noi gându­l să pornirm­ ca nişte Don Quichott dintre distrugerea Hollywood-ului şi a marilor cetăţi ci­nematografice europene, dar avem viziunea clară şi ni-s pline sufletele de această Românie cu tipuri de re­cunoscută frumuseţe, cu pământ şi cer, cu munţi şi ape, cu peisagii de vis, toate nimbate de un soare Cali­fornian şi care se cer transpuse Pe ecran. Poetul a ştiut în slove atât de cal­de să spună: vCare e mai mândră decât tine In­tre toate ţările semănate de Domnul pe pământ! „Verzi sunt dealurile tale; frumoa­­se sunt­ pădurile şi dumbrăvile spân­zurate pe coastele tale; limpede şi dulce e cern tău; munţi tăi se înalţă trufaşi în văzduh; mâna Domnului te-a împodobit ca pe o mireasă“. Iată de ce avem marea datorie să intrăm cât­ mai curând în acest mare cor al lumii care este cinematograful, azi poate mai timizi, mâine mai în­drăzneţi, intonând şi noi alături de celelalte popoare minunatul imn în­chinat frumosului, păcii, umanităţii. . " • IN LEGĂTURĂ CU REEDITARE» „PATULUI LUI PROCUST“ datorit d-l­ui Camil Petrescu. «unt nee*$»rr a­­numite precizări. Romanul «ste un ren literar fără de­finiţie. C»e» «* « valabil pentru roma­nul romanesc s* dovedeste far* obiect, in cadrul romanului de aventuri. Se cunosc: romanul picaresc istoric, pui tastic, psihologic, etc., ete. In sensul acesta, ex'ste tendinta, de a s*lifica si * fix» genul. Astfel, romana- Ini d-lui C»mil Petrescu i *’* spus­e,proustian-' Romancierii timpului du văzut în opera lui Proust o ieșir* db impasul la care dusese strictei concubinaj cu realitatea, Sătul de „copii", de tirania subiectului împrumutat vieţii d* toate silei®, d®sgnstaţi de facllceie obligatoriu a 1 unei intrigi, cu acţiune şi desnodă­mânt, refugiul în psihologism li *’* pă­­*ut salutar. Dar romane psihologice *u mai existat şi până la proust. Ceea ce constituie ceva nou şi specific ora are­ timp psihologic“ independent sau în contradicţie cu timpul real, pe car® majoritate l­imita on­or lui proust p»u ignorat sau­­ au mimat superficial Pe această bază de d scuţie, fontanul reeditat de curând al d-lui Ca­tuf P°­­treacu, nu poate fi considerat un ro­man proustian »ta cum a făcut,o la arar­tic, o bună part* a criticii noastre. E drept că o mare cantitate ,de eveni­ment* se desfăș«rar* retrospectiv, într’un interval minim de timp, a ecast» datorită incidental unui tr­nc de scrisori, nicidecum unei camere pe developare subiectiv* psihologic*. Spe­cificul proustian este »»Tel cu desăvâr­şire eliminat păstrându se dataa evte­­rioară a unei zile — timp real x­­tinsă nemă­surat pentru a Putea sub­turna meandrele intrigii in nins indi carenţa autorului (simulată sau nu) faţă «le eroi' săi, face din patul lui ProcUst un gen de proză mult mai aproape de romanul obiectiv decât de cel subiec­tiv „Cazul“ rămân* deschis !­redem că e, vorba d* o personali­tate distinctă * a cestui roman. Există o seri* d* contraste paralele: excepţion»­lul si banalitatea crasă, convenţionalul li autenticul misteriosul şi cotidianul, incandescenţa şi glacialul, In atmosfera de tragism care reiese de aci, trebuie căutată .semnificaţia romanului nu în «alifica tive improprii SA COTIDIANA“ E TIT­­UUl FRUMOS aî foarte mieului ro­man scris de d. Dinu Pilat- Nu Ştim dacă să consemnăm mai Întâi erorile dramatical« pe care le-am detectat cu groaza unui profesor de limba ro­mână, în tez« liceanului pentru a treia oară repetent — sau firicelul de ’­pro Mem»“, atât de nesemnificativ tratat al vieţii „car® este o moarte de fiecr.r» clină". Vom începe, totuşi, cu gafele stili­stice, ca să n» întrebăm apoi cu legi­timă surprindere dacă unui astfel de condei îi est* îngăduit să treacă d*n că­limară pe hârtie Si, de acolo, să as»1-, teze răbdarea cititorilor. Iată cum scrie d- Pillat: ,,Și apoi. (Ana) sch'mba gândurile ca nimic alt­ceva'1. „Nu s'mţi nimic de spus?“ ^Se­duce pe loc. ,, . . de prevăzut dina­inte" ,,De fapt, nu se gân­dea des'gur iu nimic"1, ,,,, • po­liticos ca nimeni"- ,,Et, a-ţi auzit? A,ţţ» citit tn Universul de azi?" ,,,, se de­semna o pantă care nu putea să ducă bine" Ete- Etc La toate paginile și aproape în toate rândurile P u* o de­leioasă şi mereu neaşteptată dispoziţie s virgulelor. Romanul este un roman defetist, Drept „are ii mulţumim, totuşi, ante ruliu' pen­truca scrie atât de prost Intr’adevăr, căzut* pe mâna domniei sale, ideea is* pierde până şi farmecul retrospectiv- Banalizată la culme, in­trată în gura oamenilor mediocri (In-' r­lusiv autorul), atmosfera de spre an, de cotidiană moarte, cu care ne fami­liarizaseră la Dinu Pillat Baude, Jaire, Carco sau Valéry Larbaud, nu reuşeşte să dea de gândit, necum să otrăvească sau să facă prozeliţi. In de­finitiv, un avocat al apărării, atât d* dezastruos, grăbeşte condamnarea de­cadentismului, mai mult decât viru­lenţa oricâtor procurori. Dacă adăogăm la acestea, perm*­ nentul prost gust, sonoritatea d* t*nL chea a frazelor, mncor­sistenţ» eroitir­r — completăm fişa romanului d-lui­­puiet. Se clasează în raftul catastrofelor Ute­­raturi româneşti in care se m» pot citi numele d-lor Octav Dessila şi Mi­­hail Drumeş. „PANZA DE PAIAXIENROMA­RUL D-SEI CELLA SERGHI, nu pu­ni problem*. Reeditarea lui rfg c­ătre editura Fundaţiilor Regale, dovediri* insă ni g un rom­an de succes. Da,­­ aceasta se dai­or­ei­le calităţilor lui suu nepr­etenţioz­­aţii publicului, rămâni să vedem mai, jos. Cu majoritatea prozelor feminine, hain­a erotică, vom discuta d­i­n na­itatea intrigii■ Arborescenţa cea mai interesantă, poate fi redusă la ne­ant de un creator ina­lt — după citai firul cel mai inexpresiv de nebilitat* poate fi transcens de mm­­­abil. Dacă am­ repetat această banalitate, a fost numai pentru că avem convin­­gerea fermă că romanul ,,P,un­a de păianjen’’ este gustat, în special pen­­tru că are o eroină de o frumuseţe ciu­dată şi strălucitoare care iubedice un picior, cu care, totuşi, până la urmă nu rămâne împreună, pent­­u că se ră­­satore şi- un altul, cu care e dezamă­gită şi pentrucă-şi ia, ca amant, pe al treilea­, pentrucă toate astea se petrece­e pe litoral, şi un oraş, prilej pentru fixarea sugestivă a peisagjilor-Vom renunţa, aşadar, să istorisi­m subiectul, deşi el constituie partea cea mai importantă pentru majorita­tea cititorilor. D­na Cella Serghi nu simulează ge­niul. Ca atare, lipsesc din opera dom­niei sale, stridenţele de orice natură. E un roman scris cu linişte şi *cu­ li­hni, cu ataşament faţă de frumus‘‘ta, agreabil Şi necom­păcat. Transim că iniţialmente lipsită de­ orgoliul cuvân­tului scris, a creionat cu onestitate şi­­ nu fără pricepere, fragmente trăite sau imaginate. Fără îndoială, nu se poate vorbi aci despre un aport considerabil Pri­vit sub unghiul esteticii originalităţii, romanul e nul. Nu e absent nici măcar obiceiul străvechi de a povesti la per­­soana l­a conţinutul unor caiete ca însemnări. Dar în cealaltă perspec­tivă, a materialului de observaţie ge­neral umană, cartea, deşi tu, un diapa­zon nu vor, nu gafează cu silueşte psihologii, nu exagerează dispropor­ţionat evenimentele; dramele se înşiră cu fluiditatea, domolită pe care le-o porunceşte timpul. Receptviatea noastră, reausol­ta a contempla cu bonomie şi comoditate un caz simplu, firesc şi cinstit redat, va căpăta, deci, luate tarele pe o asemenea stare de recepţie prep­u»­ţin artist­ici le include, vom simpatizat tinere personagii, vom duşmăni alteie, ne vom rub­u­şti şi resemna odată cu eroina Vom face, adică masă comună cu spectatorii mediocri, needucaţi, care, se duc la metodictnte ca să plân­gă şi citesc romane de groază ca si se sperie. Hol­arii, partea nu consacră din punctul nostru de vedere o scriitoare• Proza dinai Cella Serghi nu e ni­ci mai interesantă, nici mai puţin interesantă decât romanele traduse din englezeşte, de editurile noastre vottrerd­ate, sau chi­ar decât mult cititele cărţi al lui Vicky Baum — lucru care ponte pu­nea unora un gir de calitate. In fond celebritatea se obţine, pe criterii /.jar­te diferite■ E drept, însă, că d.nn Cella Serghi, prin evitarea scandaloasă, a .­.­­.nitului gust, nu poate fi considerată ca îns­pumând cerinţelor, în exclusivit­ate,­a unui public pervertit literatul iveşte, ei grijă în descrierea perseigiilor, grijă de atmosferă şi pitoresc, fastele propor­ţii ale paragrafelor meditative vioi­­ciunea dialogurilor — o stuiază nu an plan de mijloc. Plan de tur­doc, din nefericire, acaparam ca c mind na di,r­eve tib­in plantă, vicia lume mal te* tere sântă nu poale naşte. Exemplul strisuic I. al prozei d nei Hortensia Papodat Hengesnu­ ne *n­­drituieşte să nu etichetăm, prin roma­nul ,­Pânza d­e păianjen” — toată l*~ teretura feminină. Acelaş precedent ne sileşte, pe de altă parte, să nu ia­­cercăm tentaţia concesiilor, ataltei când ne stâ in­­ettâ o con'muatorie a aceleiaşi tradiţii care n făind din­­pi'­tetul minor­­,feminin* — uri Shyindţi ~ mc — Soemnitatea inaugurării activităţii­ Operei din Timişoara In localul Operei Române din Timi­şoara a avut loc deunâzi tradiţionala sfeştanie de inaugurare a activităţii a­­cestei instituţii muzicale a Banatului. Au asistat reprezentanţii autorităţilor locale şi personalul Operei Române, in frunte cu d-na Aca de B Barb­u. Traian Nicolau, director artistic d-na Merce­des Pavelici, maestru, de balet, d. Geor­ge Pavel, prim­-dirijor. După serviciul divin a vorbit d-na Aca de Barbu, care a reliefat importan­ţa Operei Române pentru viaţa artistică a Banatului şi a arătat entuziasmul de care e pătruns tânărul ansamblu, tre­buind să înfrunte multe şi grele dificul­tăţi, la a căror rezolvare trebue «& con B» tribite autorităţile locale, prin cont mer «rea acordării ajutorului lor, D. Cornel Indrieşin, din partea samb­­iei locale a sindicatelor unita, n *rn« In evidenţă emoţia cu care cei *5­000 mi un cititori ai Timişoarei întâmpină­ di­schi­­derea Operei şi a promis neprecupeţi- tul sprijin al organizaţiilor sindicale ti­mişorene pentru buna desvoltare a O­­perei Române. D. Gh■ Marianoiu, secretarul Sindica­tului artiştilor şi ziariştilor din Terni- Şoara şi secretarul studiilor muzicale di Opera Română, a fost numit director de scenă la Opera Română. ,4 f­­A­t 1 TEATRE U. 3­1 îa) — MADAME SANS GEN* SI. 21 Ian — FROMETEU M 22 Ian (Premieră) — NUNTA DIN PRERUGIA 3 38 Ian­ matineu — MADAME SANS ,A*NE — (seara) — FROMETEU V. 24 Ian matineu — MADAME SANS GENE (seara) — NUNTA DIN PE­RUGIA C. 28 Ian. (matineu) — MADAME SANS GENE — (seara) — FROMETEU V. 28 Ian. (ora 10 jum. dim) — CIUFU­­LICI — (matineu) — PROMETEU — (seara) — NUNTA DIN PERUGIA Spectacolele Încep se»»» la ora *•­­»r mttinturil* Ip ora 3. Studio S — BĂDĂRĂNII s. — NEPOTUL DIN GIURGIU 21 * — BĂDĂRĂNII g* m. — NEPOTUL DIN GIURGIU S* g. — FRENEZIE 84 m. — NEPOTUL MN GIURGIU — s. — BĂDĂRĂNII-25 m­ — BĂDĂRĂNII — S. — FRENE­­!z ZIE *R8 dim. — Comemorattsa lui petru Licni­m — NEPOTUL DIN OSURGIU — '■ *• - BĂDĂRĂNII - Rs*eă*«**s3e «sep s®*» t» es« A iar ■»btwwa* )a 4M4 4. CGiriR'liG. 20 s — marina DE SCRIS 21 s­ — RACHETA SPRE LUNA 22 s — MASINA DE SCRIS 23 m — RACHETA SPRE LUNA — s MASINA DE SCRIS 24 g. _ PRIMA­VARA A VENIT i Pre­mieră), 25 m­ — PRIMA­VARA A VENIT — s. MASINA DE SCRIS 26 dim — RACHETA SPRE LUNA -m. — MASINA DE SCRIS - »■ — PR­IMAVAR­A A VENIT Spectacol*'® încep: scara 1» d­'a S­matineu la ora 5 si dimineaţa la ora V­ALHAMBRA: Lupi si Marti ora 4. Trei trai dela­, odobeşti. In fiecare seară ora 8, mat'neuri 16­, Vineri, Sâmbătă Duminică, ora 4, Prinţes» (7 route'­ARMATEI: In fiecare seară, ora 7.30, Izbânda Vieţii-ATENEUI­UI: In fiecare seară, ora 8. , matineuri ora 4- No na ATLANTIC: In fiecare seară ora 8, mat. ora 4, Votaţi mi Stepe BARASEUM: Luni, Miercuri, Vineri, Duminică seara, ora 8, matineu .Joi Sâmbătă ora 4. O fetiţă cu noroc- Marţi (premieră) Joi. Sâmbătă seara ora 8. Vineri şi Duminica matineu, ora 4. Regele cerşitor­ulur. STUDIO BARAŞEUM: In fiecare ,seară şi matineu: O inimă sent­mentală C. F. R. CIULEŞTI: Joi. Sâmbătă. *»» munică şi seara Revizorul. COLORADO: In fiecare seară ora 3. meţineai ora 4. Fetiţa !» MARIA PILOŢII: In fiecare seară, ara 7.30. Joi. Sâmbătă, Duminică 3-30 Ca­­ravana- Luni. Marti Miercuri, Vn*ri­­ora 4.30. Duminică ora 10.45. Legea divorţului. MUNICIPAL: In fiecare seară- ora 8, A­­fară de Vineri. Duminică matineu ora 4 Moartea Civilă. Joi, matineu şi Vi­neri seara: A opta nevastă a lu' B»r* bă Albastră. Sâmbătă, matineu: Săru­­tul în faţa oglinzii. MUNCITORESC: In fiecare seară, ora 8. Nevasta pantofarului. Matineu, ora 4- Ospăţ împărătesc. MODERN: In fiecare seară, ora 7.45- matineu ora 4, Haimanaua Bulevar­dului. ODEON: In f'écar® seară, ora *­ mati­­neuri ora 4 Ana Karenina, Vineri ş* Duminecă, ora 10.30 d'm., In lume» viselor SAVOY. In fiecare Duminică, ora 10.30 dim Parad­a copiilor. VICTORIA: In fiecare seară, ora 8, matineuri ora 4, Tinereţea unei re­gine. CINEMATOGRAFE Cctîfrwi ARO. ..Rapsodia ,d'aboui â1 iu Tyrone , Power şi Alice Fayc ARTA .Pan'cS la Orc'' şi ..Piraţii gal­beni' ’ BULEV. PALAS. Stan şi Bran studenţi la Oxford. ORKEU .Simfonia fantast­ic“, mi Repée Saint-Cyr şi Louie Barrattt. CENTRAL. ..Şoapte de iubit*“­ ’ FEMINA: „Misiunea locotenentului pee­­ry", cu Robert Taylor ft Barbara Stanw'k. SELECT: Cântecul vieţii mele“ cu Uno Rossi. TIVOLI. ..D-ra învăţătoare” CASANDRA: ,,Beţia simţurilor", VICTORIA. ..Blestemul dragostei", cu Tino Rossi. SCALA: ,,Frederica“. CAPITOL : „Femeia Fatală” cu Piern Brasseur şi Gaby Sylvia EXCELSIOR: ,,Drumul ocnei". TRIANON: „David Golder“. FANTASIQ: „Elefantul şi fringhiuţa". REGAL: ,,Un­ cântec de vioară1“. LUXOR: „Le secret de M-me Clapann" (Taina sinucigaşei). CORSO: „Viaţă furată" cu Elisabeth Bergner", FRANKLIN: „S-a întâmplat în Alger" şi jurnal NISA: „Stăvilarul morţii” *­ Kay May­nard OMNIA: „Mirajul Hollywoodului“, TINERETULUI, . Elefantul şi triuigin­ta" şi ..Parada muncii“. Cartierei AIDA: Aşa se iubeşte în America" ASTORIA. ..Suprema dragoste" 5i jur­nal-AMERICAN: „Stan şi Bra£ în F« de­şertului“, jurnal şi revistă- 1 ALIANŢA: „7 păcate". IS­. 1 o* COTROCENI: „Firul* armistiţiului' DIANA: „Fantulla da Lodi". DACIA: „Sora ori» Etena’’ FLORIDA: „Luana'1, GLOPvIA: „Legenda încLigostiţilor' (L’Eternei retouri REX, Relache. ISBANDA: „S'ngur în noapte“, ILEANA:, „In ghiarele indienilor" IZBANDA: „Evreul polonez'', MARNA: opereta ..Nouă inimi într’un vals’’, MARCONI: „Omul fără frică., şi „Stea şi Bran în soţi fideli” MODEL: „Răzbunarea calului Rex" MILANO: „Nimfa nopţii­, MARCONI: „Secretul“ MIORIŢA: „Singur In noapte"' NERO: ,Fata junglei“, NISSA: „Spionaj în Pacific" şi revistă RAHOVA: ,Fioarea de piatră' şi rev's",­ ODEON: „Răzbunarea ţigăncii“, SPLENDID: „Oameni şi şoareci". TOMIS Destinul unei iubiri“, UNIREA.. ,,O inimă nu bate" şi revistă, VENUS. „Buffalo Bill salvează pt*ii* Roşii" VOLTN BUZEŞTI ,plutonul de exe­cuţie" şi Artişti VOLGA: .­Foarsa de piatră“ CONCERTE ATENEUL ROMAN: Duminică 19 ia­nuarie, concert Beethov­en- Uvertura la Fidti­o, Concertul Nr­ * pentru pisn »i prcherilă, solist M. Brucăr, Simfonia IV a Orchestra I 'Igs'm )tV‘C.'T­r­irijos Stive*: ri DALLES Duminică 2» Ian., ora 17, E mane'f­enema* prezintă ..Mesrias" d* Haendel Audiție înregistrată ps d' scun- Duminicâ ?6 Ian. A’MCA. îpest Ovens pian, 1* itioară Al. Teodorescu, concert de sonate: Mozart: Sonata in m' minor Beethoven: op. 30 i­- 2 in do minor Brahms: opus 192 în re mi­nor Fauré: Sonata în 1* major. Vittori 24 Ianuarie, ziua Unirii Principatelor ora 10.SO dim- va A­­vea loc la Opera de Stat un specta­­col cu ..Bărbierul din Sevilla" de Ro­sfin", în distribuție excepționalii, în frunte cu Nicolescu-Basu, Mar-­ga­reta Metaxa, Virginia Misi­ora, O­­priişan. Acest spectacol, destinat muncitorilor şi funcţionarilor în­treprinderi, va fi primul din­tr-o în­treagă serie de reprezentaţii ce vor avea loc în zilele de sărbătoare. Bi­letele cu preţuri non­ulate jr» vor di­stribui prin Sind'cate. •k începând tie Luni 21 Ianuarie, spectacolele Operei de Stat vor înce­pe la ora 18 d. a. *cm* m­e'incurile vor avea !»*« la ora 10,30 dim. k Sâmbătă, orele 17, în Caisa Victoriei 198, d-ra prof- Sosa Del Conte a inau­gurat cursurile da cultură ale Institutu­lui de Cultură italiană vorbind despre: .„Aspecte ale literaturii contimporane italiene“. Lecţiile vor Ince®« Marţi 21' isituwie, conform praţtuitB, ■ ■■■ ' . . te­.. ^ ^ v Till w A ■ PREMIERELE SĂTÂMÂNII MARŢI 21 IANUARIE ? Teatrul Baraşeum: „Regate permamgi­lor“, dramatizare de d. G. Derreru Pan,­ă,upă­­, ZangtoM. MIERCURI 22 IANUARIE ! Teatrul Naţional Sf. Sava: „Nunta din­ Perugia" de d. A­­lexandru Kiriţescu. VINERI 24 IANUARIE : Teatrul Comedia : „primăvara a venit". i­ m ­ DIVERSE ■ In cursul acestei săptămâni «e • Joc la Teatrul CFR Ciuleşti ultim­ala spectacole cu „Revizorul’’ de Nicio­­la* Gottol. Ultima reprezentaţie eea de Dumi­­nică fiiind a 5Q.a se va desfăşure în­tr'un cadru festiv. Ţinând seama că Teatrul Ciuleşti are o capacitate de 1290 locuri şi că, mai toate spectacolele sau jucat su cassa Închisă, rezultă că nu mai pu­i­­n de 10.000 spectatori au vizionat această realizare­ E o cifră care vorbeşte dels sins şi care dovedeşte că teatrul din car­­tierul ceferist corespunde unei rea­le necesităţi. Invităm toate teatrele, em­e­­n.atof fratele, sălile de conferinţe şi concerte şi — în general — pe toţi organizatorii de mani­festări artistice şi culturale să ne trimită programele pentru săptămâna ce urmează până joi seara cel mai târziu, pe adresa redacţiei noastre: §a* h­aiar­e sau tsfcfadie &$LfS.

Next