Rampa, iunie 1947 (Anul 36, nr. 82-86)
1947-06-01 / nr. 82
mi_ ■yxz'fs ARMATEI (Tel. 4.19.05): Primăvara dragostei. ASTORIA (grădină, fost Edison, calea Dudești) Deschiderea la 6 Iunie. ATLANTIC (s’a mutat la grădina „Izbânda“) 10. BARAȘEUM-Studio (Tel. 5.98.05): Ti vita idiș: „Fi«I»««. d- doctor*.. BOEMA (Grădină, fost Forum): deschiderea stagiunii 5 Iunie, cu „Sunt o cârpă în amor“. COMEDIA (Tel. 4.71.71): Lângă dragi mea. COLORADO (a închis stagiunea). MARIA FILOTTI (Teii 5.95.55): Trei la purtare. MUNCITORESC C.. F. R„ Giulești (5.95.74... Sărăcia e un viciu. MUNCITORESC „I. C. Frimu”, Uranus (S.59.103) , în zilele 'cil''Soiţi „Volpont“, in zilele fără soţ ' „Chiriaşul dein etaj“. ■MUNICIPAL (4.60.60): Iepuroii. NOSTRU (4.11.58): Aline şi dragostea CDION-Studio (Sala de jos, tel. 2H7.00): „Scumpa mea Ruth“. SAVOY (3.96.41) : Eu şi frăţiorul meu. VICTORIEI (4.47.57): Riviera — Palate. PCinfoG Sifi-5 Sf. Sava Sâmbătă, 31 Mai, ora 3, Nuntadia Peruggia, ora 7 Otrava (Teatrul Na-ţional Iaşi), Duminică 1 Iunie, ora 10 Şezătoare Literară, ora 3 Cezar şi Cleopatra, ora 7 Părinţii Teribili (Teatrul Naţional Iaşi), Luni 2, ora 3 Vinovaţi fără vină, ora 7 Arteziana, Marţi 3, ora 7 Cezar şi Cleopatra, Miercuri 4, ora 7, Mânzul Nebun, Joi 5, ora 3, Nunta din Peruggia, ora 7 Ceza şi Cleopatra, Vineri 6, ora 7, Arteziana. Mifionai-Siibilo (Tel. 56787) Sâmbătă 31 Mai, ora 3, Bădăranii, ora 7 Omul din Ceatal, Duminică 1 Iunie, ora 10 dim. Recitalul d-nai Sybill, ora 3 Fortunio, ora 7, Frumoasa adormită, Luni 2, ora 3, Ultima oră, ora 7 Omul din Ceatal, Marţi 3, ora 7, Fortunio, Miercuri 4, ora 7, ■ Omul din Ceatal, Joi 5, ora 3 Fedora, ora 7, Fortunio, Vineri 6, ora 7, Omul din Ceatal. (Tel. 11387) Sâmbătă 31 Mai, ora 6 Don Pasqueile, Duminică 1 Iunie ora 6 Spectacol Festiv Mircea Lazăr, Luni, 2, ora 6 Carmen, Marţi 3, ora 6, Fântâna din Bacchisarai, Miercuri 4, ora 6, Ebreea, Joi 5, ora 6, Voevodul Ţiganilor, Vineri 6, ora 6, Tosca. “^oeiceHc 0 Muzeul H. K. Zambaccian, pictură şi culptura (Str. H. K. Zkmb’âa* ccian, testă Ing. Al. Davidescu, prin şoseaua Jianu). ^ Muzeul de arheologie şi artă naţională „Carol I“ (Şos. Kiseleei 3). • Duminică 8 Iunie: „ARSENKI şi DANTELA VECHE“ la Teatrul Comedia. • Joi 5 Iunie: „SUNT O CAlIPA IN AMOR“ (dechiderea stagiunii grindinei „Boema“ fostă Forum). Vineri 6 Iunie: Trupa SEVILLA PASTOR (Grădina Astoria, fostă Ellison, Calea Dudești). Deschiderea cu „MAZELTOV“. g Duminică 9 Iunie: a doua premieră a trupei SEVILLA PASTOR. g La Muzeul Kalinderu: dela 7 Iunie, retrospectivă, N. Grigorescu. ţ ATENEU: dela 3 Iunie, retrospectivă Artur Verona, Arthur Mendel, Max Arnold, I. Mihail, Anatol Vulpe, Sandu Triester, sculptorul Gr. Popovici. 0 DALLES : Salonul oficial (pictură şi sculptură). 0 Foyerul Teatrului Maria Filotti: Expoziţii caricaturiştilor Gopo, Rik şi Ca Il Zoc Rie... şi Miţa Pănaşcu, pictu... şi simiptură Căminul Artei Gaberiile Kreizulescu). ţ... Expoziţia, de artă iugoslavă (sala D .as), deschiderea 1 Iunie. $ DALLES: Cultură pentru popor !n URSS. .. ATENEU: Natalia şi Victor Rusu Ciobanu — pictură. « M. INFORMAŢIILOR : Mina Byck Wepper — pictură şi desen. 9 Sâmbătă 31 Mai, ora 8 — Sala Dalles : Elvira Mihail (soprană) — Alexis Sfetescu (tenor). 0 Duminică 1 Iunie, ora 11 — Sala Arifatului : Filarmonica, Dir. Ch. Druck Solistă : Monique e la Bruch alberie. Opereta magii ars ,dragoste dagan" se va juca şi la bucureşti La Budapesta a avut loc premiera operetei „Rigó Jancsi“, pe care atât aprecierea publicului cât și a presei o consacră drept cea mai bună operetă din repertoriul actual. Libretul a fost scris de cunoscutul dramaturg Alexandru Lestyan. Cu ocazia premierei s-a impus aprecierei unanime d-ra Anna Nadassy, care a debutat în rolul prinţesei Chimay, stârnind aplauze entuziaste atât prin calitatea vocei cât şi a interpretării. Rolul ţiganului Rigo l-a interpretat cunoscutul tenor János Sárdy. După cum anunţă agenţia maghiară Europa-Report, dreptul de reprezentare al acestei operete în jj România a fost reţinut de o scenă bucureşteană şi se va juca sub tit-lul „Dragoste de ţigan“. La premieră va lua parte şi autorul. TEATRUL OfiEOis - Tefelin 2.82.00. Bulenardul Take lenesen, 23SALADEJOS In fiecare seara Ora 8 INI Matineu ora 4:30 100 SPECTACOLE COMEDIA AMERICANA SiiuPE II ION... *sms • «fJn. STROE LA IZBÂNDA °* „ACCELERATUL 402“ de Stroe, ” VASILACHE si CRISTODULO Muzica de ELLY ROMAN In fiecare zi ora 8 TEATRUL COMEDIA T.!s5r tarecjja SICH fiLEXfiHDRESCU ULTIMA SÄPTÄM A N Â~ JOI, SAMBATA si DUMINECA Matineu ora 4 Elvira Godeanu, Mihai Popescu, Fory Etterlé, Nadia Cantacuzino şi Clody Bartola lAuprec da ma blondei da MARCEL ACHARP_____________________________________________ „ •A ARSENIC ŞI DANTELA VECHE Kesserling cu Lucia Sturdza-Bulandra, Marieta Rareş, Fory Etterle, Costache Antoniu, Vasile Lăzărescu, ‘ Al. Ghiberlcon şi Marcel Ange escu_________________ __________ LANGA DRAGA MEA teatrul maria filottitii. 4.84.94 INC’d DRAGOSTE PE LUME de Tudon Muşatescu — Muzica Elly Roman. Texte muzicale Ely Roman si Aurel Felea Cuplete de H. Nicolaide In fiecare seară ora 8 — Sâmbăta și Duminică Matineu ora 4 COMEDIA MUZICALA . (Tel. 39436) RAMPA Sacul cu noutăţi . Opera îşi pre’iamgpeşf© stagiunea Luând exemplul Naţionalului, Opera, de Stat îşi prelungeşte şi ea «tagiune» până la 20 iulie. In acest timp vor avea loc 20 spectacole extraordinare cu fruntaşii primei noastre scene lirice. D-na Eugenia Zaharia, directoarea teatrului Mic, a dat în judecată C. C. F. R.-ul, pentru incendiul care i-a provocat mari pagube în turneu, cerând despăgubiri 10 miliarde lei. Se în a fia taxă • fillamilra Se anunţă că trupa Alhambrei cu d. N. Vlădoianu in frunte, se înapoiază în ţară şi va sosi Duminică la Constanţa cu motonava „Transilvania". Azîs Festival artistic la^ «ti. S. O. A. S. Z» Sâmbătă 31 Mai, ora 8 seara, va vrea loc la sediul Uniunii Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti din str. N. Bălcescu 14 (Just „Monte Cristo“), un festival artistic organizat de grupul artistic al Uniunii. Festivalul va fi urmat de dans. festival artistic la Ministerul sic Externe Resortul Cultural al Sindicatului Ministerului Afacerilor Străine, organizează Sâmbătă 31 Mai a. c., orele 18 precis, în sala de festivităţi a Departamentului (Piaţa Victoriei) un festival artistic cu concursul artiştilor de la Opera de Stat din Bucureşti. In program: d-na Dora Massihi, primă soprană, d. P. Ştefănescu- Goangă, prim bariton, d. Mircea Buciu, prim bas, d. Radu Adutescu, solo violoncel, d-na Sanda Banovsky, prima balerină, d-na Rina Constantini, balerină solistă, d. Aleg Dariovsky, maestru de balet, la pian d-na Letiţia Schultze şi d. D. Bucholz. Doritorii pot anunţa la Sindicat (etajul III) unde pot ridica gratuit invitaţii. Mâine* Sărbştorirea rinei Alice Voinicscu D-na Alice Voinescu va fi sărbătorită pe scena Teatrului Nostru, Duminică I Iunie. In cadrul acestei sărbătoriri, un altsanblu de elevi ai Conservatorului vor prezenta un act din „Polyucte“ a lui Corneille, pus în scenă sub supravegherea d-lul Val. Mugur. § ă*r â&or-Breit te«©Fi'-*151ft Miarcesi Lasăr Duminică 1 iunie are loc pe scena Operei de Stat sărbătorire a tenorului Mircea Lazăr Vor fi cântate arci din operele: Putute, Werther şi Ebreea. Conducerea muzicală o vor avea maeştrii Egizio Mc ■.«mi f i Alfred Alissandrescu. Maitre: cmiifta în se** liifoCT Pentru Duminică 1 Iunie, Comisia Locală a Sindicat ele lirte anunţă Jenă proecţii cinematografice in aer iniiti', în comuna Apărătorii Patriei» în piaţa Grand. Dubiuri la 4 testre ifr La Teatrul Naţional, d-na Iluxandra Dteteleşeanu joaca la» „Famioa-a adtomba” în locul «1rbi Kanic«a Brăescu,care e bolnavă• LA TEATRUL COMEDIA rolul ă-lui G Marutză plecat în turneu cu trupa „Birlic“ a fost plasat d. V. Bulandra.fi La Grădina Savoy rolul d-M Limbo Marculescu plecat la Taatul Boema va fi preluat de I. George Gîoner. Rolul, d-lul Cornelia Teodosiu, in concediu de nastere, va fi jucat de d-ra Lucica Zorini. • LA TEATRUL MODERN, rolul d-nei Victoria Mierseu din „3 la vertare“ e jucat de d-ra Tamara Vasilache. Când titulară apare la National în „Arteziana Ps Oînssis» clasei Filotti Clasa de..artă dramatică a d-nei Maria Filotti va prezenta în cadrul producţiei de sfârşit de an piesa „Fără reazim” d e Igena Floru, în direcţia de scana a d-nei Filotti. Dacă spectapolul va avea ,succesui va fi programat în stagiunea de toamna a teatrului cîn. Sărindar. «Tghio»»... pe scena taatrului Armadei Pentru stagiunea de toamnă Teatrul Armatei a reţinut piesele „TOULON“ de Jean Richard Bloch şi „SUB CASTANII DIN FRAGA“ de C. Simonov. Sâmbătă 24 Mai a avut loc în sala Casa Prieteniei Sovieto-Române un festival de jocuri româneşti în c- drul ptr-UlIui ,oţgtLpizat de Frontul rfligHfîilor. In faţa unei mirhndase asistenţe s’au produs cu succes echipe de jocuri din Muntenia şi Dobrogea. VÎMtă Din ansamblul Tcuauliu Naţional din Iaşi, sosit în Capitală, fac parte fi actorul C. Protopopescu preşedintele siv rndicatului Mixt de Artişti, Scriitor fi Ziarişti din CopiUila M°f(lovek Seoffilă de Icannt la Fioreşti La Ploeşti s’a deschis într’un cadru festiv Conservatorul Muncitoresc, cu următoarele cursuri: Ansamblu vocal, ansamblu instrumental, vioară, pian, dirijare, dicţie, dramă, comedie, tragedie, regie, coreografie, desen, arta decorativă, istoria muzicii şi armonie elementară. Reprezentanţi in provincie ai Direcţii generale a teatrelor Printr o decizie a Ministerului Artelor s’a hotărit delegarea de reprezentanţi ai Direcţiei Generale a Teatrelor in toate localitaţîle în care au loc spectacole. Delegaţii — numiţi onorific pe doi ani au sarcina, de a asista spectacole şi de a verifica dacă acestea se ţin in condiţiuni legate. Arfeă grădină de vară La 18 Iunie se va deschide grădina Milano cu farsa muzicală „Fetiţele din Popa Nan". Ansamblul e compus din d-neleena Zamora, Joujou Pavelescu, Jeny Dor şi d-nii G. Baldovin (de la Teatrul National), C. Doru, Puiu Mircea şi D’Ayol. Inaugurarea grădinii «Astoria» La 6 iunie are loc inaugurarea gradinei Astoria (fostă Edison) de pe calea Dudeşti. Se va juca opereta „Mazelov”. In fruntea ansamblului apare Sevilla. Pastor, marea actriţă ■ a teatrului evreesc. Celelalte roluri principale vor fi susţinute de d-nii M. Marison, M. Siegler şi S. Waltensohn. Ia 9 iunie va fi a doua premieră: „Die Mame fin den Welt". Teatru de tineret Un grup de tineri studenţi la Conservator fi elevi de liceu, vor da o reprezentaţie cu piesa lui Mihail Sebastian „Jocul de-a vacanţa“, în cadrul acţiunii de ajutorare a copiilor din Moldova.Regia oftic tinerii Mihaela Mami şi Lucian Baleş iar decorurile sunt semnate de d-ra Yvonne Faur. Calboreanu la Teatrul Nostru? Intre direcţia teatrului Nostru şi d. G. Calboreanu sunt tratative avansate pentru angajarea acestuia din urmă în stagiunea de toamnă. Se ştie că la Naţional e din nou demisionat. Ultimele spectacole le joacă în „Cezar şi Cleopatra“. Cerul nu mai aşteaptă.. Spectacolul „Cerul să mai aştepte“ va fi scos de pe afiş Duminică 6 Iunie, iar „Aline şi dragostea“ la 15 iunie. N. Gannescu a mai scris o piesă.« D. N. Gărdescu a cărei piesă „Fabrica de păpuşi“ a fost de două ori primită de comitetul de lectură al Teatrului Naţional, a terminat o nouă piesă „Eugenia“, în care tratează o problemă de ...eugenie. Proces C. Irul Mic F. Ri—Tea Festival românești ele jocuri ,v, .. v ' ■ ' a Duminica se deschide ia „Oalles” expoziţia plastică iu^oslavo-română Pictorii; Bjelic Jovan. Celebonovic Marko, Craovac Nikola, Konjovic Milan, iNikolic Sava, Radovic Sava, Teodoric Eţjurdje, /gerban Mileriko, Beiu Vladimir, Detoni Ma rijan, Ghika Oton, Hegedusie Krsto, Mraz Franjo, Postruznik Oton, Frica Zlatko, Reiser Nikola, Sim unavie Franjo, Kos Cbjmir, Kregär Stane, Sedöj' Mdksim, Omersa NÍ- kolaj, Favtovee Frank, Pregelj '"Marijön, Belogaski Frank, Pregelj Mârijon, Beldgaski Lubomir. Sculptorii; Boduarov Steva, Augustinern Anton, Bakic Vojin, Krsinic Franjo, Kolin Zdenko şi Putrih Karol. In vederea vernisajului expoziţiei au sosit în Capitală printre personalităţile iugoslave, Djuro, Tidyap din Zagreb, Vera Ciohadzici din Belgrad şi Nicolay Omerza din Lubliana. Vor expune cei mai reprezentativi artişti plastici ai ţării vecine, şi anume: I £ Ai R D L N u H » I“ . Telefon 4.11.50 — In fiecare seară ora »eomeOla ALINE Si DRAGOSTEA! d® Paul VanitenkoffRe . filml Enaceaua, Sleia nona, wm Brezcasin și Dem Plorozan . Sâmbătă seara , ultimul spectacol cu lfC€ml fflul ajlCulHa CU I^ARO REGAL UNADIMA ^ AâSiÂITUB» ORFEU . - - • • • V. Prezintă Un film frencaz 1947 SIMONE SIMON in superproductia lui RAYnOVD »EitNAifD TREI FEMEI, TREI PASiVNI... cu: Michel Simon, Ciaude Dauphin* Jeanine Darcey și Dervile, etc. Sâmbătă, Duminică și Luni, inee ora aimineața Dumiică 1 Iunie 1947 Gala Galaction la Academie Academia Română, la propunerea unanimă a secţiunii literare, a ales pe scriitorul Gala Galaction (Părintele Grigore Mişculescu) membru ac tiv al Academiei Române. Este o încoronare târzie dar de misa, pentru întâmpinarea căreia, ne simţim condeiul greu de satisfacţii; pentru scriitorul care a introdus in proza noastră o arhitectură de clasice permanente şi o viziune de seninătate neîntrecută, pentru om care dealungul unor decenii de frământare ispite şi concesiuni, a ştiut păstra condeiului şi personalităţii demnitatea verticală şi omenească şi i-o cunoaşem şi iubim. PAIAŢE, Neagu Raduiescu Dacă instrumentul critic s’ar aplica regulat şi cu seriozitate aswrira tuturor ineţiţiilor care se publică — hotărît, nu ne-am mai putea plânge de puţinătatea literaturii critice dela noi. Pentru a nu-1 transforma însă pe critic într’un gunoier sau cioclu, se cade sau renunţăm uneori la limbajul de specialitate, înfolosul ttm.ia mai direct, evenţial, mai birjăresc, după chipulşi asemănarea obiectului. Cartea de scandal şigrosolană indiscreţie din lumea teatrului p© care d. Neagu Beagu a avut tactul s’o coase cu aţă albă şi limfatică a unui „subiect" de roman — este, în bun, şi răspândită— limbaj gazetăresc, o ruşine. intriga se transformă în intrigi, spiritul de observaţie în lunetă detectoare a materialului scandalos, cruditatea stilului la pornografie fără acoperire. Numele eroilor, puerile şi enervante şarade ale numelor tutăror persoane (iar „personalități") de la garderoba teatrului de revistă, n'au nici măcar scuza etică de a R înfiera un timp de „asasini" ’ * ai gustului public. Punctul de vedere lipsește cu totul, iar aparentul „realism", • este o selecţie părtinitoare, subiectivă a aspectelor realităţii. Imoralitatea care domneşte în unele teatre putea să-i sugereze domnului autor o atiuiee ceva mai gravă ,şi mai puţin comercială. Dar scrupule nu poate aveatatăl legitim, al soldatului Neaţă, nici măcar când îşi îneacă şapteimagini relativ acceptabile in legătură cu menu-ul unui ospăţ, într’un noian de expresii furibund triviale sau imbecile. Asemenea cărţi circulă cu o viteză de 500 km. pe oră, se citesc cu răsuflarea tăiată de cei vizaţi şi de amatorii evenimentelor dîft culise, reuşind să strice într’o săptămână ceea ce oamenii tie cultură se străduesc să dreagă într’un an. Intrat în literatura noastră cea de toate zilele, în patru lalse (deşi i-ar fi ajuns pentru o asemenea carte, numai două, şi anume, cela dindărăt), d. Neagu Râduiescu zii Neaţă ar merim să fie, dacă nu electrocutat, măcar condamnat la viață la tăcere literară. - Mic - lllillHILTIZITflllillfllilîi ....'IllIIS' li ; SAMBATA 31 Mai, ora 7 seara, la Teatrul Naţional St Sava: „Otrava“ după romanul lui Emile Zola, cu un cuvânt înainte rostit de d. Mihail Sadoveanu. Distribuţia: Gemaine: Eugenia Protopopescu, Virgina: Margareta Baciu, d-na Roche, Marioara Davidoglu, Louise: Army Braeschy, d-na Gonjet: Gina Sandy Bulandra, d-na Lorieux: Eliza Nicolau, Nana. (mică): Rodica Peretz, Nana (mare): Virginica Bălănescu, Clemente: Constanţa Lăzărescu, Augustine: Angela Schinbinschi, Juliette: Aurora Ardelanu, Coupeau: George Popovici, Lantier: Const. . Protopopescu, Mes Bottes: St. Danciulas cu Bibi: C. Codeschi,, Bee Sole: Alf. Radvanschi,, Goujet: C. Sava, Poisson: Ion Lascăr, Lorieux: Paul Varduca, Bazogne: N. Şubă, Columb: N. Venias, Madiniez: L Mihailescu. Direcţia de scenă: I. R. Malaci,«, pictor scenograf, Adalbert Wilkie, muzica de scenă Barbu Mironescu, dansurile Nutzi Grunea. DUMINICA 1 IUNIE, diata 7 seara; „Părinţii teribili“ de Jean Cocteau, spectacol precedat de o scurtă conferinţă a d-lui Ionel Teodoreanu. Distribuţia: Ivonno, Gina Sandi-Bulandra, Leonie: Anny Braeschy, Madeleine: Angcla Schimbrinschi, Georges: loan Lascăr, Pierre: ..Şt. Dändueseu, Direcţia de scenă: M. Al. Foca, stenografia: Adalbert Wilke, regia: Ioan Gheorghiu. LUNI 2 IUNIE, ora 9 seară, la Teatrul Muncitoresc CFR (Giuleşti): „Otrava“. Spectacolul v-a preoţiat de o scurtă prelegere a d-lui. Sergiu Miloran, Consilier al Ministerului Artelor. it Tineri creatori (Urmare din pag. 1 a) Ce înaltă creaţie în arta lor şi câţi creatori — şi nu numai dintre cei tineri! — se mărginesc să „interpreteze" locurile comune, clişeele unor moduri de artă desenată, vlăguită, „consacrată“ până la obsesie! Ei bine, odată precizat faptul că această distincţie nu este o distincţie, vom, arăta că în ceia ce priveşte tineretul din ramurile interpreţilor — actori, cântăreţi, instrumentişti, dansatori — şi prin analogie," gazetari ,— aceştia au fost încadraţi "în sindicatele respective (pe profesiuni in Capitală, în sindicatele unite de artişti — scriitori — ziarişti în provincie) ci resoartele lor sunt vii si viabile — puţin turbulente, nu-i vorbă, dar sunt şi tineri şi artişti!) că alaturi de cei mai vârstnici si s’o recunoaştem, adesea in fruntea lor, frământă problemele, formulează revendicările — specifice sau generale— fi dau bătăliile pentru Cucerirea unei vieţi mai bune şi mai demne pentru cetăţeanul artist. O alta este însă situa|iunea tinerilor creatori — celelalte catarii—fleestor elemente Liners in sindicatele lor profesionale este încă,, şi astăzi îngrădit de anumite bariere „tradiţionale", moştenirea încă nelichidată pe de-a'ntregul a... altor timpuri, când alte păsări cântau cu totul alte cântec. Statutele cari delimitau structura şi conţinutul „societăţilor" de creatori, a asociaţilor profesionale, făceau — şi în mare măsură fac încă — din aceste foruri, academii închise, pătrunderea în ele fiind supusă „cooptărilor“ şi deci unui anume arbitrariu, tinerii mai ales bătând talpa în pridvorul bisericei sau bisericuţii! Dar dacă mai îmi inte vremuri aceste greutăţi puse de către mandarinatul creatorilor erau mai mult sâcâitoare pentru infecienţa neofiţilor, ele constituie azi piedici de netrecut, veritabile interdicţii. Un număr de volume tipărite, pentru scriitori, de piese jucate pentru dramaturgi, de expoziţii pentru plastici, de lucrări executate pentru compozitori. Ehei! Noi ştim ce greutăţi întâmpină chiar creatorii cu o reputaţie bine aşezată, în perioada aceasta, până a-şi vedea opera în vitrina librarului, pe podina teatrului sau al Filarmonicei, pe, zidurile de la Dalles. Darmite începătorii, cu fericire dar rare excepţii? Ce editură „bagăbani" intr’o carte a unui necunoscut, ce director de negustorie teatrală, în piesa unui anonim şi aia mai departe. In afară însă de aceste consideraţii cari militează pentru revizuirea condiţiilor de admisibilitate în corpurile constituite de breaslă, sunt altele, de un ordin şi mai principail şi cari impun urgenta şi radicala rezolvare a problemei Sindicatul, aşa cum înţelegem noişi cam desigur vor isprăvi prin a îw.'tks.eţi ultimii apărători ai „turnurilor le fildeş, colective" cari erau asociaţiile profesionale de creatori) sindicatul este « unitate de muncă şi dă luptă a tuturor Celor ce aparţin unui acelaş meşteşug — a ucenicului, a calfei, ca şi a meşterului. Dar el este şi o şcoală a solidarităţii pe care dacă încă n'au absolvit-o toţi bătrânii, e neapărat nevoie s’o frequenteze toţi cei tineri. înseamnă oare aceasta — cum am fost întrebaţi cu o excesivă îngrijorare — că Uniunea preconizează întrecere „pe capete“ a nechemaţilor, că o simplă petiţie de înscriere trebua să ducă, automat, la primirea celor cari îşi închipuie că sunt scriitori la 18 ani — ca Rimbaud, muzicanţi ca divinul Mozart, dramaturgi ca Musset sau pictori ca adolescentul Rafael? Nicidecum? De unde am lua un asemenea exemplar nesănătos, noi aceştia cari mergem azi în pas întreaga muncitorime? Nimeni, mult decât muncitorii nu sunt repectuoşi de pregătirea, de calificrea profesională, nimeni mai nu decât ei duşmani ai cârpacilor , cum am zice noi, ai amatorilor, diletanţilor încurcă lume! Noi înşine suntem aceia cari neclintită vigilenţă păzim, sindicale de a pletora de necalificaţi, o pot stingheri ’mersid înainte al florilor reale şi pot însemna, mai un nou număr de şomeri pe braţe Dar prezenţa continuă, câţiva din paginile periodicelor literare unui scriitor care şi-a dobândit suprafaţă (deşi încă n'are „volum prezenţa unui tânăr pictor în ex) ,silii colective, etc, etc. nu sunt chezăşii îndestulătoare pentru ca cești creatori să intre alături, de n bucurându-se de cuceririle noctst contribuind la cele viitoare, cu ceas mai devreme? Fi celor cari se tem că pătrunc rec f acrilor (mai ales a celor va Ios . n sindicatele de creatori, perfe?ta anumite privilegii de cap de gașcă, spunea Caragialele n pândsin că pentru a nu fi „pieritaţi“ s'ar puttaa uşura asocia] respectivă, cumpănind numărul stagiari cu unui egal, de membri , norifici" recrutau din aceia a că ultimă — şi uneori unică — crea datează dinaintea primului răzl mondial. " Comitetele sindicatelor de creat au fost sesizate de noi intr’o pieiră a Uniunei — între altele — această problemă. Am socotit nesar să o aducem şi în discuţieirică, bucuroşi întotdeauna de a - mi propuneri şi sugestii din mi celor interesaţi. Aceasta nu exclu din potrivă, dorinţa noastră ele au noaște, mai ales, opinia celor de teresați. Maree! BeesEsi