Rampa, iunie 1948 (Anul 37, nr. 133-136)

1948-06-06 / nr. 133

Urmare din pagina I-a) unui „becher“ către o „persoană în­­semnată“ determină „centrul“ sa impună candidatura lui Dandana­­chi. Nu întâmplător şi nu din cau­­za unei fantezii epuizate, întrebuin­­ţează Caragiale acelaş instrument de şantaj — „scrisoare amoroasă“— şi în cazul lui Caţavencu şi în cel al lui Dandanache. Repetându-se, Ca­ragiale a vru­t să sublinieze o situ­aţie generală, a vrut să tipizeze o epocă, să zugrăvească o societate. Aşa după cu iu triunghiul 2oe— Trahanache — Tipătescu nu e un caz izolat ci o ţară a burgheziei din ale cărei aicovuri a po*-u atâtea I« iniţiative politice. Tot astfel Pristan­da capătă sub pauza lui Caragiale proporţiile de prototip al unei ca­­tegorii sociale, a micii burghe­zii aservită intereselor capitaliste, terorizată de reprezentanţii acestor interese, silită să devină unealtă a lor, căci aşa cum se scuză ei in­­saşi are „fanaetie ,sare, remuneraţie mică după buget“.... Slugă­ devotată lui Tipotescu, Pris­tanda execută orbeşte ordinele, nu fiindcă are conştiinţa justeţei aceas­tei­ ordine, ci in­ terci devecud „o­­micul“ lui „cb­u­făaică“ poate în­­­vâr­ti rute, afaceri, ie felul c.li cu steagurile, care l„-î mai sporeauEa câştigul limai­ şi sâ-l ajute să facă faţă cheltueliio,- «aei case împovă­­rate. Prin iViatenda se ilustrează condiţiile d« viaţă “Îs funcţionarii, lui in regimul burffaez, arătându-se tot odată cum ac.«-: ■ ondiţii îl Ins. piedică să devi”'* un Factor social creator, din ered* a tete­i îa oririi o­­piniei publice, făcând dLa el o coa­dă de topor în mâna c­oaducători­lor politici. Nici acel cult al tradiţiei istorice ce a degenerat apoi în şovinism şi în rassism nu scapă observaţiei sa­tirice a lui Caragiale, cu acistî can­­dul în perfuridi, care e gata s­ă se­­ declare solidar cu „strămoşii“ săi «SVîrrcea cel Bătrân“ și „‘Vîihij Bra­vul“ oridecâteorî la o atitindine po­litică. După cum nu a neglijat Ca­­ragiaie, nici retorismul burghez care pornind dela cuvinte mari apără un interes egoist şi meschin. Şi în a­­ceastă privinţă iată un exemplu: „Caţavencu: La­ mi ve e stimabile, un om politic trebue, este dator, mai ales în împrejurări ca acelea prin care tem­ie patria noastră, îm­prejurări de natură de a hotărî o mişcare generală, mişca­e (mângâie şi umflă cuvintele distrându-şi to­nul şi accentul) ce­ea eu vom lua în consideraţie trecutul unui stat con­stituţional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, ci sabia eşti dia.... Tipătescu: Ei! S­ă Lisăm frazele, nene Caţavencule! Astea sunt bune pentru gură-cască... Eu sunt omul pe care d-ta sări îmbeţi cu apă rece ?.„ Spune, bărbăteşte, C® vrei dela mine ? Caţavencu (ridicându-se) Ce vreau? ce vreau? Ştii bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de ' atâta vreme, vreau ceea ce merit în oraşul ăsta de gogomani, unde sunt cel dintâi... între fruntaşii politici.­­Vreau... mandatul de deputat“. In economia­­ satirei politic® Dan­danache își are un rost bine stabi­lit. Nu incidental Caragiale pune un accent caricatural atât de pregnant pe acest erou. Caricaturizârtdu-l pe Dandanache, Caragiale caricaturizează pe în­săși patronii săi, adică pe acei oa­meni ce reprezintă conducerea su­­premă a partidului burghez. Şi în Capitală şi în provincie un şantaj putea promova pa cineva deputat, se puteau face c­raibino­ri comode pentru apărarea unor interese de fa­milie. Dar putregaiul social sporeşte pe măsură ce străbatam în chip as­­cendent scara ierarhiei Pontice. Ve­nalitatea şi machiavelismul lui Caţa­vencu sunt proprii şi lui Dandana­che, acesta din urmă însă mai are şi o mare doză d­e 3 ramolisment, su­ferind de o atrofiere a memoriei, fapt ce măreşte conţinutul satiric al personagiului Spectatorul comediei „O scrisoare pierdută“ căutând concluziile soci­ale ale faptelor de Pe scenă va re­­cunoaşte că dispunând de deputaţi ca Agamiţa Dardanache, de şefi de partid ca Trahanache,ori Caţavencu de prefecţi ca Tipătescu şi de o via­ţă politică dirijată de interesele mo­­şierimii de intrigile de alcov şi de şantajele da presă burghezia româ­nă nu putea decât să trădeze idea­­lurile revoluţionare ale generaţiei patruzecioptiste, abandonându-şi mi­­siunea asumată prin înseşi acţiunile ei de guvernare. Recunoscând în Caragiale un spi­rit realist care Şi-a dat seama de tarele burgheziei, înfăţişându-ni-le critic, nu putem să nu subliniem o lipsă a operei sale, provenită, din ne­observarea vieţii prin prism­a unei concepţii sociale. Bunul simţ l-a con­­us pe Caragiale la anumite constatări critice asupra societăţii burghezi, dar aceste constatări nu au fost privite in perspectiva isteriei, a luatunui evolutiv al socie­tăţii umane, aşa cum o făcea Dobro­­gteanu-Gherea. De aici caracterul lor de document crud, da transpunere critică a realităţii sociale flBT opera, fără a oferi premizele viaţii cons­tructive, posibilităţile de regenerare ale societăţii George Dem. Loghin Rampa „O SCRISOARE PIERDUTA“ —-o satiră a coaliţiei burghiezo-moşiereşti din secolul trecut - Centenarul lui V. D. Belinski (Urmare din pagina l-a) a lupta şi de a-şi câştiga dreptul la o viaţă liberă şi bună, a po­porului. Când studia o carte, Belinski o­­privea dintr’un complex de puncte de vedere, dela sensul ei ideoogic, până la realizarea lite­rară. Puţini critici s’au bucurat de o atât de puternică pătrundere în miezul obiectului, de o viziune atât de întreagă a vieţii şi de o perspectivă a timpului atâta de limpede, ca acest mare realist. Departe de principiul nefiresc al „artei pentru artă“, Belinski a promovat ideea artei pentru ma­se, care putea deveni şi o bună armă împotriva reacţionarismu­lui ţarist, împotriva dreptului feud, da!, împotriva asupririlor de ori­ce gen. Estetica lui Beîînskî şi sistemul său critic sunt nu un simplu fe­nomen al literaturii ruseşti, ci un punct de pornire pentru literatu­ra progresistă mondială. Victor Kombach ea DELA 5 — 13 IUNIE © SAMBATA: Faust © DUMINICA mat.: Baccîserai @ LUNI Bărbier­i din Sevilla © MARTI: Lakme­ni MIERCURI: Butterfly a JOI: Ca­v­alena Rusulaua si Paiate © VI­NERI: Bărbierul din Sevilla © SAf.l­­BATA: Trubadurul © DUMINICA: mat.: Mireasa Vândută; seara: Faust. tfective NATIONAL (Comedia) & SAMBATA Paharul cu apă © DUMINICA: dim Copita de argint; mat.: Paharul cu apă; seara: Pensiunea d-nei Sta­­mate © LUNI: Paharul cu apă & MARTI: Pensiunea d-nei Stamate 3 MIERCURI: Paharul cu apă © JOI: Paharul cu apă & VINERI: Pensiunea d-nei Stamate @ SAM­BATA: Paharul cu apă & DUMI­NICA: mat. Pensiunea d-nei Sta­mate; seara: Paharul cu apă3LUNI:­­ DUMINICA 6 IUNIE 1948, ora II (Sala Ateneului): Concertul simfonic al orhestrei Filarmonica dirijată de d. Constantin Silvertii. In program: MOZART: Serenadă pentru instru­mente de suflat ; ENESCU: Octet (dublu quartet de coarde); DUKAS: Ucenicul vrăjitor. © SAMBATA 5 IUNIE 1948, ora 17. (Sala Ateneului). Concert educativ cu acelaş program. © SAMBATA 5 IUNIE 1948, ora 19,30. (Studioul societăţii române 0 ARO: Regele se amuză © RITZ: Când vei reveni © CAPITOL: Fete în uniformă © TRIANON: Când vei reveni © FEMINA: Răzbunarea Contelui de Monte Cristo © SCA­LA: Cântecul vieţii mele © ARTA: Spaima bandiţilor © TIVOLI: Vino­vaţii fără vină ® ORFEU: Papa Lebonard © GRADINA PROGRES Regele se amuză © ED. PALACE: Tată pentru o noapte © CASAN­­DRA: Oameni fără aripi o MIG­Paharul cu apă. NAȚIONAL (Studio) © DUMINICA 13 Iunie ora 4 d. a.: Copita de argint ! AR­MATEI (Cal. 13 Septembrie): Spec- | Spectacol de (Cal. 13 Septembrie): Spec­tacole alternative cu Ciocârlia și Ciocanul Fermecat. ARMATEI-STUDIO: Music-Hall. MIC: Micul infern. ODEON: Helie’n, Tommy y Joe. SAVOI­: Lampa­giul de seară, POPORULUI: Dușmanii, de radiodif­uziune). Concertul sim­fonic al orhestrei de studio radio di­rijată de d. Matei Socor. © LUNI 7 IUNIE 1948, ora 20. (Sala­­ Ateneului). Concertul corului Radio dirijat de d. prof. Dumitru Botez. © MARȚI 8 IUNIE 1948, ora 20. (Sal­a Dalles). Recitalul de pian al d-nei Lucrezzia Săvulescu. © MIERCURI 9 IUNIE 1948, ora 20,30. (Sala Ateneului). Recitalul pianistului Alexandru Demetriad. NON: Secretul © PAX: Avangar­da de sacrificiu © CASĂ ProiETE­NIEI SOVIETO-ROMANE: Misiu­nea lui Mikluho-Maklai © GRADI­NA BRAGADÎRU: Căi albastre © SPLENDID: Gavroche © GLORIA: Viaţa în citadelă 0 MILANO: Ata­cul caravanei © VOLTA-BUZESTI: Primăvara % DIANA: Foc la gra­niţă © NONE S-au întâlnit la Mos­cova © CLASIC: Ţiganii. ROMÂNEASCA RSVISTâ a SOCIETATlc SCRIITOIILOR DIN ROMANIA Sub conducerea următorului Comitet: ION CALUGARU — MIHON CONSTANTINES­CU *­ GAAL GABOR — CORIN GROSU — N. MORARU — PFSP'ffiSICIUS — CAMIL PETRESCU — L. RAUTU — AL.. ROSESTI—ZA­­HARIA STANCU — D. I. SU­­CHIANU — CICERONE THEO­DORES­CU Anul I Iunie nr. 1 1948 CUPRINSUL Cuvânt înainte Mihail Sadoveanu: Lisaveta. *­­Mihai Beniuc: Alte cântece — Cam­il Petrescu: Turnul de fil­deş — Emil Isac: Am băut din Fântânile voastre­­— Aurel Ba­­ranga: întâlnire cu viaţa — Mi­hail Roller: 1848 în Principate — Gaal Gábor: Problemele scrisu­lui şi fitc scriitorului in demo­craţia populară română — V. Svetlov şi T. Oizerman: Apari­ţia marxismu­lui, o răsturnare revoluţionară­ în filosofie. TEORIE ŞI CRITICĂ. Nicolae Moraru: Elemente noui în poe­­zia românească — Barbu Câm­­pina: Semnificaţiile experienţei lui Caragiale — Eugen Schileru: Literatura occidentală văzută prin prizma criticii ştiinţifice* COMENTARII: Dina Negrea­­nţu: Problemele învăţământului ^^RiiNICI; Zaîs­ar­ia Stancu: Iui­rie Krimov — Petru Dumitrici! „întâlnirea din pământuri”, de M. Preda — Vera Callu: „Călă­toriile lui Gulliver^, de Jonathan Swift — Silvian Iosif eseu: „Pe­tru 1”, de Alexei Tolstoi, „Sta­tele neunHe'1, de Vladimir Pos­her, REVISTE; Mihai Novicov: „Flacăra” — un examen critic. menic* RATăUL ARMATfI 13 5©pf. N©a 18« A A?ART,rr 51 OIOIO HOB­OB­OB­OB­OIOIO B OTÖTOIC­OBOiOgOBOiOBOBOBOBOBOSOaOIOEOaoiIOBC BERMESA PRESEI Sâmbate 12 iunie 1948, va avea loc în parcul şi saloanele din Calea Victoriei ?­’©. 163 RERMESA PRESEI Orchestra Joe Reictinger şi un grup dînUe­c*»| Kusus buni artişti din Bucureşti vor susţine un program artistic excepţional?, fâi­etete strict limitate, se pot reţine la sediul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti str. Ale­­xandru Jahia 2 etaj Bţ (fost CSagu Cantacusîno). Telefon 3.62.02. DHOIOIOaOBOBOBOBOiOIOBOSOBODSOaOBOBO­BB CALEA VICTORIEI, 45 anunţe nou­e preţuri ale revistelor franceze : Letres francais. - . 24 lei E Democraţie Nouvelle 75 Bei Aiiion . . , . , 3® „I Europe . , . . . 105 „ Tribune des Nations 30 „ | Pensées. . . . , 132 „ DlOBOBOBOBOBOBOBOBOäOBOBOBOaOBOEOSa PREMIERA Un nou mare succes ■ PROCREfo mmm RAIMU VICTOR FRANCÉN Í \l ÜABY MrZRLAY C& #1 ELVIKA POPESCTI A\1 ANOHÉ LEFAUR. OU VALLÉS TftATĂT OBOBOgOÍOBOSOlOBOIOBOBOIOlOEOaOBOSC TEATRUL. ARHATEB.­­ STU -O CcsiecB Victoriei. — Terasa Cercuiisi Militar Telefon 4,47.57 SPECTACOL DE MUZIC-HALL — ULTIMA SAPTAMANA 1 — VIATA ai#*’m». .0 vi & !«•« nirt motive de pe^i-CO^iSFATUIREA CI! CITITORII orpanÎznf? d? revista aiTia p o © o r. ■* r (j Dnnitnirp Tî Tun"''. fOiR. ora 1O.^0 a. m. F* v­ neu Jcic h ▼ F«MiTiaVALr^TUDIO 419.05C­IOCÂRLIA CITIȚI Șl RĂSPÂNDIȚIFILMUL ZILEI fiBRAMPA €€ Duminecă matineu delei ©ra 9 dim©—12 ULTIMELE SPECTACOLE! MATINEU ora 430 SEARA ora 8 VASILIU BIRLIC m ROE.MIi DU­CE L Iii dc nosror DIN COMED­IA ILI­OARl IA COLORADO mi iiiiiituiiMiiiini­­S^M P­REZINTĂ LA in spectacole alternative: Paharul cu a­pa Pensiunea d-nei Stamate Duminecă dimineața ora 18 COPITA DE­ ARGINT TE­ATRUL OD­E DM BULEVARDUL TACHE SONtSCU 2d — TELEFON 2.82.00 COLECTIVOi TEATRAL ©DiON CM RADU B i 1BOAN in reprezentaţie prezintă Comedie în 3 acte de James Thurber şi Elliott Nugent trad. Alf Adamia cu d-nele Ciody Bertola, Corine Constantinescu, Alexan­drina Vinci, Tcwtţi Negrea şi d-nii: Sorin Gabor, N. Toma­zoglu, Dan Nasta, Liviu Citainey, Dem. Savu, Florin Stroe, Adrian Georgescu Dir. scenă: Marietta Sadova Decor: Liviu Ciuley Asistent dir. de scenă: Jenny Arnotă ULTIMA ISSΣ'3®fî SĂPTĂMÂNĂ Pag. 2 Artiştii muncitori pe şantierul C. F. R. La Teatrul Muncitoresc C. F. R. Giu­leşti, munca este în plină desfăşurare. In lipsa echipei teatrului, plecată în turneu prin ţară, Uniunea Sindicatelor C. F. R. a luat iniţiativa de a creia un ansamblu compus în întregime din massa muncitorilor şi funcţionarilor C .F. R. Acest ansamblu care cuprinde cor, orchestră şi balet, a fost realizat prin­­tr-un concurs al elementelor dotate, care a ţinut timp de o lună de zile. Astăzi ansamblurile sunt închegate şi se munceşte cu râvnă, spre a se a­­junge la o complectă perfecţionare ar­tistică. Am văzut baletistele şi balerinii la muncă, am ascultat orchestra care cu­prinde circa 30 de executanţi şi am as­cultat corul mixt format din 85 de e­­lemente dotate care se prezintă omo­gen şi au o disciplină care promite să dea o strălucire de concert. Interesantă şi instructivă pentru toţi că lumea şi din teatru şi din afară dă teatru este admirabila întrecere şi ne­precupeţita muncă pe care elementele ce au fost promovate în echipa artis­tică a C. F. R.-ului, o depun peste­­o­rele de muncă şi este admirabilă vola bună şi sârguinţa cu care fiecare ca­ută să-şi facă datoria. Felul cum se lucrează la CFR este într-adevăr un document de ce inseam­nă munca voluntară şi cât de utilă şi ce minunate rezultate poate da când e făcută cu înţelegere şi cu bună rându­ială. I­­Astăzi pe drumul pe care şi l-a croit ansamblul muncitoresc C. F. R. poate prezenta cu mândrie realizările sale ar­tistice. Marg. Tur­cu P­REZINTĂ Vineri 11 Iunie ora 7 Bărbierul d­i­n Sevilla

Next