Rampa, iunie 1948 (Anul 37, nr. 133-136)
1948-06-06 / nr. 133
Urmare din pagina I-a) unui „becher“ către o „persoană însemnată“ determină „centrul“ sa impună candidatura lui Dandanachi. Nu întâmplător şi nu din cauza unei fantezii epuizate, întrebuinţează Caragiale acelaş instrument de şantaj — „scrisoare amoroasă“— şi în cazul lui Caţavencu şi în cel al lui Dandanache. Repetându-se, Caragiale a vrut să sublinieze o situaţie generală, a vrut să tipizeze o epocă, să zugrăvească o societate. Aşa după cu iu triunghiul 2oe— Trahanache — Tipătescu nu e un caz izolat ci o ţară a burgheziei din ale cărei aicovuri a po*-u atâtea I« iniţiative politice. Tot astfel Pristanda capătă sub pauza lui Caragiale proporţiile de prototip al unei categorii sociale, a micii burghezii aservită intereselor capitaliste, terorizată de reprezentanţii acestor interese, silită să devină unealtă a lor, căci aşa cum se scuză ei insaşi are „fanaetie ,sare, remuneraţie mică după buget“.... Slugă devotată lui Tipotescu, Pristanda execută orbeşte ordinele, nu fiindcă are conştiinţa justeţei aceastei ordine, ci in terci devecud „omicul“ lui „cbufăaică“ poate învârti rute, afaceri, ie felul c.li cu steagurile, care l„-î mai sporeauEa câştigul limai şi sâ-l ajute să facă faţă cheltueliio,- «aei case împovărate. Prin iViatenda se ilustrează condiţiile d« viaţă “Îs funcţionarii, lui in regimul burffaez, arătându-se tot odată cum ac.«-: ■ ondiţii îl Ins. piedică să devi”'* un Factor social creator, din ered* a tetei îa oririi opiniei publice, făcând dLa el o coadă de topor în mâna coaducătorilor politici. Nici acel cult al tradiţiei istorice ce a degenerat apoi în şovinism şi în rassism nu scapă observaţiei satirice a lui Caragiale, cu acistî candul în perfuridi, care e gata să se declare solidar cu „strămoşii“ săi «SVîrrcea cel Bătrân“ și „‘Vîihij Bravul“ oridecâteorî la o atitindine politică. După cum nu a neglijat Caragiaie, nici retorismul burghez care pornind dela cuvinte mari apără un interes egoist şi meschin. Şi în această privinţă iată un exemplu: „Caţavencu: La mi ve e stimabile, un om politic trebue, este dator, mai ales în împrejurări ca acelea prin care temie patria noastră, împrejurări de natură de a hotărî o mişcare generală, mişcae (mângâie şi umflă cuvintele distrându-şi tonul şi accentul) ceea eu vom lua în consideraţie trecutul unui stat constituţional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, ci sabia eşti dia.... Tipătescu: Ei! Să Lisăm frazele, nene Caţavencule! Astea sunt bune pentru gură-cască... Eu sunt omul pe care d-ta sări îmbeţi cu apă rece ?.„ Spune, bărbăteşte, C® vrei dela mine ? Caţavencu (ridicându-se) Ce vreau? ce vreau? Ştii bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de ' atâta vreme, vreau ceea ce merit în oraşul ăsta de gogomani, unde sunt cel dintâi... între fruntaşii politici.Vreau... mandatul de deputat“. In economia satirei politic® Dandanache își are un rost bine stabilit. Nu incidental Caragiale pune un accent caricatural atât de pregnant pe acest erou. Caricaturizârtdu-l pe Dandanache, Caragiale caricaturizează pe însăși patronii săi, adică pe acei oameni ce reprezintă conducerea supremă a partidului burghez. Şi în Capitală şi în provincie un şantaj putea promova pa cineva deputat, se puteau face craibinori comode pentru apărarea unor interese de familie. Dar putregaiul social sporeşte pe măsură ce străbatam în chip ascendent scara ierarhiei Pontice. Venalitatea şi machiavelismul lui Caţavencu sunt proprii şi lui Dandanache, acesta din urmă însă mai are şi o mare doză de 3 ramolisment, suferind de o atrofiere a memoriei, fapt ce măreşte conţinutul satiric al personagiului Spectatorul comediei „O scrisoare pierdută“ căutând concluziile sociale ale faptelor de Pe scenă va recunoaşte că dispunând de deputaţi ca Agamiţa Dardanache, de şefi de partid ca Trahanache,ori Caţavencu de prefecţi ca Tipătescu şi de o viaţă politică dirijată de interesele moşierimii de intrigile de alcov şi de şantajele da presă burghezia română nu putea decât să trădeze idealurile revoluţionare ale generaţiei patruzecioptiste, abandonându-şi misiunea asumată prin înseşi acţiunile ei de guvernare. Recunoscând în Caragiale un spirit realist care Şi-a dat seama de tarele burgheziei, înfăţişându-ni-le critic, nu putem să nu subliniem o lipsă a operei sale, provenită, din neobservarea vieţii prin prisma unei concepţii sociale. Bunul simţ l-a conus pe Caragiale la anumite constatări critice asupra societăţii burghezi, dar aceste constatări nu au fost privite in perspectiva isteriei, a luatunui evolutiv al societăţii umane, aşa cum o făcea Dobrogteanu-Gherea. De aici caracterul lor de document crud, da transpunere critică a realităţii sociale flBT opera, fără a oferi premizele viaţii constructive, posibilităţile de regenerare ale societăţii George Dem. Loghin Rampa „O SCRISOARE PIERDUTA“ —-o satiră a coaliţiei burghiezo-moşiereşti din secolul trecut - Centenarul lui V. D. Belinski (Urmare din pagina l-a) a lupta şi de a-şi câştiga dreptul la o viaţă liberă şi bună, a poporului. Când studia o carte, Belinski oprivea dintr’un complex de puncte de vedere, dela sensul ei ideoogic, până la realizarea literară. Puţini critici s’au bucurat de o atât de puternică pătrundere în miezul obiectului, de o viziune atât de întreagă a vieţii şi de o perspectivă a timpului atâta de limpede, ca acest mare realist. Departe de principiul nefiresc al „artei pentru artă“, Belinski a promovat ideea artei pentru mase, care putea deveni şi o bună armă împotriva reacţionarismului ţarist, împotriva dreptului feud, da!, împotriva asupririlor de orice gen. Estetica lui Beîînskî şi sistemul său critic sunt nu un simplu fenomen al literaturii ruseşti, ci un punct de pornire pentru literatura progresistă mondială. Victor Kombach ea DELA 5 — 13 IUNIE © SAMBATA: Faust © DUMINICA mat.: Baccîserai @ LUNI Bărbieri din Sevilla © MARTI: Lakmeni MIERCURI: Butterfly a JOI: Cavalena Rusulaua si Paiate © VINERI: Bărbierul din Sevilla © SAf.lBATA: Trubadurul © DUMINICA: mat.: Mireasa Vândută; seara: Faust. tfective NATIONAL (Comedia) & SAMBATA Paharul cu apă © DUMINICA: dim Copita de argint; mat.: Paharul cu apă; seara: Pensiunea d-nei Stamate © LUNI: Paharul cu apă & MARTI: Pensiunea d-nei Stamate 3 MIERCURI: Paharul cu apă © JOI: Paharul cu apă & VINERI: Pensiunea d-nei Stamate @ SAMBATA: Paharul cu apă & DUMINICA: mat. Pensiunea d-nei Stamate; seara: Paharul cu apă3LUNI: DUMINICA 6 IUNIE 1948, ora II (Sala Ateneului): Concertul simfonic al orhestrei Filarmonica dirijată de d. Constantin Silvertii. In program: MOZART: Serenadă pentru instrumente de suflat ; ENESCU: Octet (dublu quartet de coarde); DUKAS: Ucenicul vrăjitor. © SAMBATA 5 IUNIE 1948, ora 17. (Sala Ateneului). Concert educativ cu acelaş program. © SAMBATA 5 IUNIE 1948, ora 19,30. (Studioul societăţii române 0 ARO: Regele se amuză © RITZ: Când vei reveni © CAPITOL: Fete în uniformă © TRIANON: Când vei reveni © FEMINA: Răzbunarea Contelui de Monte Cristo © SCALA: Cântecul vieţii mele © ARTA: Spaima bandiţilor © TIVOLI: Vinovaţii fără vină ® ORFEU: Papa Lebonard © GRADINA PROGRES Regele se amuză © ED. PALACE: Tată pentru o noapte © CASANDRA: Oameni fără aripi o MIGPaharul cu apă. NAȚIONAL (Studio) © DUMINICA 13 Iunie ora 4 d. a.: Copita de argint ! ARMATEI (Cal. 13 Septembrie): Spec- | Spectacol de (Cal. 13 Septembrie): Spectacole alternative cu Ciocârlia și Ciocanul Fermecat. ARMATEI-STUDIO: Music-Hall. MIC: Micul infern. ODEON: Helie’n, Tommy y Joe. SAVOI: Lampagiul de seară, POPORULUI: Dușmanii, de radiodifuziune). Concertul simfonic al orhestrei de studio radio dirijată de d. Matei Socor. © LUNI 7 IUNIE 1948, ora 20. (Sala Ateneului). Concertul corului Radio dirijat de d. prof. Dumitru Botez. © MARȚI 8 IUNIE 1948, ora 20. (Sala Dalles). Recitalul de pian al d-nei Lucrezzia Săvulescu. © MIERCURI 9 IUNIE 1948, ora 20,30. (Sala Ateneului). Recitalul pianistului Alexandru Demetriad. NON: Secretul © PAX: Avangarda de sacrificiu © CASĂ ProiETENIEI SOVIETO-ROMANE: Misiunea lui Mikluho-Maklai © GRADINA BRAGADÎRU: Căi albastre © SPLENDID: Gavroche © GLORIA: Viaţa în citadelă 0 MILANO: Atacul caravanei © VOLTA-BUZESTI: Primăvara % DIANA: Foc la graniţă © NONE S-au întâlnit la Moscova © CLASIC: Ţiganii. ROMÂNEASCA RSVISTâ a SOCIETATlc SCRIITOIILOR DIN ROMANIA Sub conducerea următorului Comitet: ION CALUGARU — MIHON CONSTANTINESCU * GAAL GABOR — CORIN GROSU — N. MORARU — PFSP'ffiSICIUS — CAMIL PETRESCU — L. RAUTU — AL.. ROSESTI—ZAHARIA STANCU — D. I. SUCHIANU — CICERONE THEODORESCU Anul I Iunie nr. 1 1948 CUPRINSUL Cuvânt înainte Mihail Sadoveanu: Lisaveta. *Mihai Beniuc: Alte cântece — Camil Petrescu: Turnul de fildeş — Emil Isac: Am băut din Fântânile voastre— Aurel Baranga: întâlnire cu viaţa — Mihail Roller: 1848 în Principate — Gaal Gábor: Problemele scrisului şi fitc scriitorului in democraţia populară română — V. Svetlov şi T. Oizerman: Apariţia marxismului, o răsturnare revoluţionară în filosofie. TEORIE ŞI CRITICĂ. Nicolae Moraru: Elemente noui în poezia românească — Barbu Câmpina: Semnificaţiile experienţei lui Caragiale — Eugen Schileru: Literatura occidentală văzută prin prizma criticii ştiinţifice* COMENTARII: Dina Negreanţu: Problemele învăţământului ^^RiiNICI; Zaîsaria Stancu: Iuirie Krimov — Petru Dumitrici! „întâlnirea din pământuri”, de M. Preda — Vera Callu: „Călătoriile lui Gulliver^, de Jonathan Swift — Silvian Iosif eseu: „Petru 1”, de Alexei Tolstoi, „Statele neunHe'1, de Vladimir Posher, REVISTE; Mihai Novicov: „Flacăra” — un examen critic. menic* RATăUL ARMATfI 13 5©pf. N©a 18« A A?ART,rr 51 OIOIO HOBOBOBOBOIOIO B OTÖTOICOBOiOgOBOiOBOBOBOBOBOSOaOIOEOaoiIOBC BERMESA PRESEI Sâmbate 12 iunie 1948, va avea loc în parcul şi saloanele din Calea Victoriei ?’©. 163 RERMESA PRESEI Orchestra Joe Reictinger şi un grup dînUec*»| Kusus buni artişti din Bucureşti vor susţine un program artistic excepţional?, fâietete strict limitate, se pot reţine la sediul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti str. Alexandru Jahia 2 etaj Bţ (fost CSagu Cantacusîno). Telefon 3.62.02. DHOIOIOaOBOBOBOBOiOIOBOSOBODSOaOBOBOBB CALEA VICTORIEI, 45 anunţe noue preţuri ale revistelor franceze : Letres francais. - . 24 lei E Democraţie Nouvelle 75 Bei Aiiion . . , . , 3® „I Europe . , . . . 105 „ Tribune des Nations 30 „ | Pensées. . . . , 132 „ DlOBOBOBOBOBOBOBOBOäOBOBOBOaOBOEOSa PREMIERA Un nou mare succes ■ PROCREfo mmm RAIMU VICTOR FRANCÉN Í \l ÜABY MrZRLAY C& #1 ELVIKA POPESCTI A\1 ANOHÉ LEFAUR. OU VALLÉS TftATĂT OBOBOgOÍOBOSOlOBOIOBOBOIOlOEOaOBOSC TEATRUL. ARHATEB. STU -O CcsiecB Victoriei. — Terasa Cercuiisi Militar Telefon 4,47.57 SPECTACOL DE MUZIC-HALL — ULTIMA SAPTAMANA 1 — VIATA ai#*’m». .0 vi & !«•« nirt motive de pe^i-CO^iSFATUIREA CI! CITITORII orpanÎznf? d? revista aiTia p o © o r. ■* r (j Dnnitnirp Tî Tun"''. fOiR. ora 1O.^0 a. m. F* v neu Jcic h ▼ F«MiTiaVALr^TUDIO 419.05CIOCÂRLIA CITIȚI Șl RĂSPÂNDIȚIFILMUL ZILEI fiBRAMPA €€ Duminecă matineu delei ©ra 9 dim©—12 ULTIMELE SPECTACOLE! MATINEU ora 430 SEARA ora 8 VASILIU BIRLIC m ROE.MIi DUCE L Iii dc nosror DIN COMEDIA ILIOARl IA COLORADO mi iiiiiituiiMiiiiniS^M PREZINTĂ LA in spectacole alternative: Paharul cu apa Pensiunea d-nei Stamate Duminecă dimineața ora 18 COPITA DE ARGINT TEATRUL ODE DM BULEVARDUL TACHE SONtSCU 2d — TELEFON 2.82.00 COLECTIVOi TEATRAL ©DiON CM RADU B i 1BOAN in reprezentaţie prezintă Comedie în 3 acte de James Thurber şi Elliott Nugent trad. Alf Adamia cu d-nele Ciody Bertola, Corine Constantinescu, Alexandrina Vinci, Tcwtţi Negrea şi d-nii: Sorin Gabor, N. Tomazoglu, Dan Nasta, Liviu Citainey, Dem. Savu, Florin Stroe, Adrian Georgescu Dir. scenă: Marietta Sadova Decor: Liviu Ciuley Asistent dir. de scenă: Jenny Arnotă ULTIMA ISSΣ'3®fî SĂPTĂMÂNĂ Pag. 2 Artiştii muncitori pe şantierul C. F. R. La Teatrul Muncitoresc C. F. R. Giuleşti, munca este în plină desfăşurare. In lipsa echipei teatrului, plecată în turneu prin ţară, Uniunea Sindicatelor C. F. R. a luat iniţiativa de a creia un ansamblu compus în întregime din massa muncitorilor şi funcţionarilor C .F. R. Acest ansamblu care cuprinde cor, orchestră şi balet, a fost realizat printr-un concurs al elementelor dotate, care a ţinut timp de o lună de zile. Astăzi ansamblurile sunt închegate şi se munceşte cu râvnă, spre a se ajunge la o complectă perfecţionare artistică. Am văzut baletistele şi balerinii la muncă, am ascultat orchestra care cuprinde circa 30 de executanţi şi am ascultat corul mixt format din 85 de elemente dotate care se prezintă omogen şi au o disciplină care promite să dea o strălucire de concert. Interesantă şi instructivă pentru toţi că lumea şi din teatru şi din afară dă teatru este admirabila întrecere şi neprecupeţita muncă pe care elementele ce au fost promovate în echipa artistică a C. F. R.-ului, o depun pesteorele de muncă şi este admirabilă vola bună şi sârguinţa cu care fiecare caută să-şi facă datoria. Felul cum se lucrează la CFR este într-adevăr un document de ce inseamnă munca voluntară şi cât de utilă şi ce minunate rezultate poate da când e făcută cu înţelegere şi cu bună rânduială. IAstăzi pe drumul pe care şi l-a croit ansamblul muncitoresc C. F. R. poate prezenta cu mândrie realizările sale artistice. Marg. Turcu PREZINTĂ Vineri 11 Iunie ora 7 Bărbierul din Sevilla