Ramuri, 1969 (Anul 6, nr. 1-12)
1969-01-15 / nr. 1
dinamica industrială, paralaxele unor cifre Moment de sinteză şi de bilanţ, deschizînd, din proiectul său, noile dimensiuni şi certitudini ale înaintării noastre, clipa trecerii într-un an nou se constituie, pentru toţi lucrătorii pe tărîmul economiei, ca un colocviu plin de semnificaţii cu prezentul şi viitorul. Intre sarcinile pe care le-am îndeplinit cu succes în anul care s-a încheiat şi cele care ne stau în faţă în 1969 — anul hotărîtor al cincinalului — se interpune, deosebit de bogată, realitatea prezentului, stimulatoare de noi şi puternice energii creatoare. Armonios structurată din punct de vedere geografic şi uman, România Socialistă ne întîmpină azi, la trecerea sa într-o nouă vîrstă istorică, cu armonia strălucirii ei economice, consecinţă a marii opere de industrializare socialistă concepută de partid şi înfăptuită prin munca harnică a poporului. Cifrele, ca şi imaginile noi ale ţării, sunt, în acest sens, revelatoare. Ele proiectează spre anul 1969 lumina vie, puternică, a unor cuceriri de o deosebită însemnătate — întruchipări ale Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. — fundaţii trainice ale edificiului socialist pe care-l desăvîrşim, într-o amplă desfăşurare de forţe ale întregului nostru popor. O cifră sintetică — 11,2 la sută — e elocventă pentru ritmul dezvoltării industriale a ţării în anul pe care l-am încheiat. Ea reprezintă sporul producţiei industriale dobîndite, în 1968, faţă de 1967, iar acest spor, conform statisticilor, depăşeşte întreaga producţie industrială pe care o dădea economia noastră cu 18 ani în urmă. în prezent, industria României produce de 10 ori mai mult decît producea în 1950, ritmul creşterii sale situîndu-se printre cele mai înalte din lume. Sînt cifre care vorbesc despre uriaşele posibilităţi, proprii socialismului, de edificare rapidă a unei economii dinamice, în plin avînt, factor motor al dezvoltării sociale, baza progresului pe toate planurile. Anexîndu-şi noi cote de relief — noi şi moderne uzine, fabrici şicombinate — înzestrate la nivelul de exigenţă al tehnicii celei mai avansate, sporind şi diversificînd producţia, îmbunătăţind permanent calitatea, asimilîndşi fructificînd tot mai intens cuceririleştiinţei, perfecţionîndu-şi mereu metodelede conducere şi planificare, realizînd un acord tot mai judicios, mai deplin, între formele organizatorice şi exigenţele vieţii, ale actualului stadiu de dezvoltare a economiei şi ale perspectivelor sale, industria noastră a izbutit — pe linia trasată de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a P.C.R., de Plenarele C.C. care au urmat — să se afirme ca o prezenţă masivă nu numai în peisajul ţării, ci în însuşi fluxul diurn al vieţii noastre sociale, căreia îi serveşte ca centru motor şi ferment al noului. Pentru satisfacerea unui asemenea scop, pentru atingerea unor ritmuri înalte în toate compartimentele economiei, ale industriei în speţă, statul nostru a făcut şi face eforturi uriaşe, care, conjugate cu munca plină de abnegaţie şi pasiune a oamenilor, rodesc din plin an de an. Am consemna, în această ordine de idei, înainte de toate, vastul program de investiţii din bugetul de stat. In cei trei ani care s-au scurs din actualul cincinal, statul socialist a investit, pentru dezvoltarea economiei, o sumă care o depăşeşte pe cea cheltuită în deceniul 1950— 1960 : 155 miliarde lei. Intrînd în anul 1969 — anul hotărîtor al cincinalului — industria noastră, ca factor motor al economiei, al întregii vieţisociale, cucereşte noi dimensiuni şi coordonate. „Pentru construcţia socialismului, pentru desăvîrşirea socialismului, este ■necesar — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvântarea ţinută la Conferinţa organizaţiei de partid a municipiului Bucureşti — să se creeze baza materială corespunzătoare, o industrie puternică, o agricultură avansată, o ştiinţă şi cultură înaintate... De aceea noi punem în centrul activităţii partidului făurirea unei puternice economii moderne, la nivelul ţărilor celor mai avansate... Iată de ce este necesar să depunem eforturi susţinute pentru a asigura un ritm înalt de dezvoltare economiei, şi în primul rînd industriei noastre, un progres continuu al agriculturii noastre socialiste; numai pe această bază vom ajunge la desăvîrşirea socialismului“. In acest sens, angajamentele pe care şi le asumă, în aceste zile, oamenii muncii din întreprinderi şi de pe ogoare se constituie într-o garanţie dintre cele mai ferme ale succeselor viitoare. O trecere în revistă a cifrelor de plan ale celui de-al 4-lea an al cincinalului ne edifică asupra anvergurii directivelor şi producţiei propuse. Este vorba, înainte de toate, de stabilirea unor indici mobilizatori, în concordanţă cu capacitatea şi exigenţele economiei noastre. Prevederile planului indică, în acest sens, menţinerea unui ritm ridicat de creştere a producţiei industriale — 10,8 la sută peste realizările anului trecut — cifră care stabileşte doar ritmul mediu, deoarece pentru o serie de sectoare, cum sunt energia electrică, construcţia de maşini, industria materialelor de construcţie, industria uşoară, planul de stat pe 1969 prevede ritmuri şi mai înalte. Se asigură în continuare — aşa cum se observă din această succintă enumerare — primordialitatea industriei producătoare de mijloace de producţie, ca bază a industrializării socialiste a ţării. Asemenea tuturor judeţelor ţării, Doljul — judeţ cu o slabă dezvoltare industrială în trecut — a cunoscut în ultimele I cincinal — anul IV TIMP CONTEMPORAN în dialogul cu lumea şi timpul două decenii o înflorire vertiginoasă, ritmul său de dezvoltare atingînd parametrii superiori mediei pe ţară. Concludent este, în acest sens, faptul că, în anul 1968, faţă de ritmul general al ţării, ritmul de dezvoltare al judeţului Dolj a fost de 21,3 la sută, iar în anul 1969, ca urmare a consecvenţei politicii partidului nostru — politică ştiinţifică, îndreptată spre întreţinerea unei dinamici ascendente şi armonioase a dezvoltării multilaterale a tuturor judeţelor ţării — judeţul Dolj va înregistra, în raport cu ritmul mediu pe ţară (11 la sută), un ritm de 27,1 la sută. Planul economiei naţionale pe anul 1969 conţine o serie de menţiuni speciale, a căror lectură atestă necesitatea, deosebit de importantă pentru toate sectoarele, a sporirii producţiei şi productivităţii muncii, a unei mai bune utilizări a resurselor economice şi umane de care dispune ţara noastră. Scopul acestor prevederi — declarat nu o dată în documentele de partid — este edificarea unei economii cu structură modernă, capabilă să asigure creşterea continuă a venitului naţional — unică şi bogată sursă pentru acumulări şi fondul de consum. Trebuie menţionată, în acest sens, atenţia sporită acordată resurselor energetice, creşterea într-un ritm susţinut a industriei metalurgice, continua dezvoltare a industriei construcţiilor de maşini (a cărei producţie va trebui să crească cu peste 13 la sută faţă de 1968), sporirea producţiei industriei chimice, gospodărirea raţională a patrimoniului forestier, creşterea producţiei industriei materialelor de construcţii, a bunurilor de consum ş.a.m.d. Sarcinile celui de-al 4-lea an al cincinalului, noile opere care-şi aşteaptă întruchiparea, au, aşadar, ca punct de plecare, alături de munca harnică şi entuziastă a întregului nostru popor, un uriaş efort material din partea statului socialist, avînd ca stîlpi de susţinere vastul program de investiţii din bugetul statului. Astfel, din totalul cheltuielilor bugetare pe 1969, alocaţiile pentru finanţarea economiei naţionale însumează peste 66 la sută. Numai pentru industrie, aceste alocaţii, laolaltă cu resursele proprii, se ridică la 44,5 miliarde lei, sumă destinată,în primul rînd, investiţiilor. Civilizaţia industrială românească îşi lărgeşte mereu orizonturile. Vom asista, în anul acesta, la premiera industrială a nu mai puţin de 770 de capacităţi şi obiective importante. Darea la timp în funcţiune a obiectivelor, orientarea fondurilor spre capacităţile principale, scăderea ponderii construcţiilor, în folosul achiziţionării de utilaje şi instalaţii etc. — sînt tot atîtea căi prin care eforturile statului îşi vor vădi, traduse în viaţă, eficienţa. Entuziasmul cu care toţi oamenii muncii au răspuns sarcinilor celui de-al 4-lea an al cincinalului, chemările la întrecere şi angajamentele însufleţite care le-au însoţit, profilează un an bogat în succese, adăugind noi străluciri de prestigiu dinamismului economic românesc, construcţiei noastre socialiste. Ing. MIHAI STÎNGU directorul Uzinei ,7 Noiembrie4* Craiova Vf România, 1969, noi resurse creatoare 2 4 ALBUM ELECTROPUTERE 1949 : ia fiinţă uzina. 839 de salariaţi. 1950 : primele investiţii; primele motoare electrice mici. 1955—1960 : separatoare, electrocare, locomotive de mină, tramvaie, transformatoare de forţă pentru piaţa internă şi export (15 ţări) 1960—1968 : locomotive Diesel-electrice de 2100 C.P. şi locomotive electrice de 5100 kW. 1969 : două decenii de la înfiinţare: 4 fabrici. 7000 de salariaţi. Fotografiile : Ft. ROSOGA