Ramuri, 1969 (Anul 6, nr. 1-12)

1969-01-15 / nr. 1

ACIUAU I AI­CA ramuri * 3 satul românesc pe coordonatele viitorului Bilanţul cu care agricultura cooperatistă şi-a încheiat ac­tivitatea pe anul 1968 a mar­cat — ca în toate comparti­mentele economiei noastre — o nouă treaptă în înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a Parti­dului pentru actualul plan cincinal. Este ştiut — şi acest fapt proiectează o lumină deosebită asupra realizărilor din domeniul agriculturii — că, în anul pe care l-am încheiat, oamenii muncii de pe ogoarele ţării au avut de înfrun­tat perioade grele, marcate de calamităţi naturale. Munca plină de abnegaţie a oa­menilor, măsurile întreprinse, fructifica­rea intensă a posibilităţilor de ordin tehnic-material, şi-au spus, însă, în tot acest timp, cuvîntul. Deşi deficitul de apă din sol şi atmosferă a influenţat într-o oarecare măsură producţia, totuşi, la sfîrşitul anului, bilanţul activităţilor des­făşurate în domeniul agriculturii s-a în­cheiat pozitiv. Nivelul producţiilor şi ve­niturilor obţinute de cooperativele agri­cole s-a apropiat, în 1968, de cel înregis­trat în anii normali din punct de vedere climateric. Agricultura a dat, astfel, economiei ţă­rii, milioane tone de cereale, 750 mii tone de floarea-soarelui, 3,6 milioane tone de cartofi de toamnă. Şi statistica a­­ceasta poate fi completată cu miile de tone de legume ce s-au revărsat în pieţe (cu o livrare mai mare decît în anul precedent) şi cu marile cantităţi de carne, lapte, lînă şi ouă livrate fondului central de stat. Activitatea fermelor şi între­prinderilor agricole de stat care au tre­cut la aplicarea hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din martie 1967 — a pus, de asemenea, o amprentă puternică în pei­sajul agriculturii noastre socialiste. Ele şi-au încheiat bilanţul anului 1968 cu be­neficii de peste 700 de milioane lei. Realizările obţinute anul acesta în do­meniul producţiei vegetale au influenţat favorabil şi rezultatele în domeniul creş­terii animalelor. Cifrele sunt edificatoare şi din acest punct de vedere. Numărul animalelor producţie obştească a coope­rativelor agricole a crescut, faţă de 1967, cu 40 000 taurine, peste 180 000 porcine şi 122 000 de oi. In condiţiile dificile impuse de secetă, în lupta cu capriciile naturii, a fost demonstrat din nou, dacă mai era nevoie, cu puterea elocventă a faptelor, adevărul pe care ţărănimea noastră l-a îmbrăţişat ca pe propriul său crez: superioritatea de necontestat a agriculturii socialiste, justeţea drumului indicat de partid. In ansamblul lor (şi pe deplin edificatoare, din acest punct de vedere, este analiza producţiilor în judeţele afectate de se­cetă sau analiza dinamicii producţiilor a­­gricole pe o perioadă mai îndelungată de 6—10 ani), realizările oamenilor muncii de la sate atestă din plin faptul că a­­gricultura noastră cooperatistă este capa­bilă să asigure sporirea recoltelor, să facă din fiecare an, indiferent de condiţiile naturale, o treaptă spre noi şi tot mai importante succese. în marea încercare a anului trecut, oamenii muncii de la sate au simţit tot timpul sprijinul puternic al statului, spri­jin concretizat în creşterea continuă a gradului de mecanizare şi chimizare a a­­griculturii, în extinderea irigaţiilor, în a­­sigurarea tuturor mijloacelor care impri­mă producţiei un caracter intensiv. Coo­perativele agricole sunt astăzi deservite de :66 675 tractoare, 46 500 semănători me­canice, aproape 34 000 de combine de re­coltat păioase, numeroase alte maşini şi agregate. In anul 1968, cooperativele au primit cu 15 000 tone mai multe îngră­şăminte — substanţă activă — şi însem­nate cantităţi de insectofungicide şi erbi­­cide. Cu sprijinul substanţial al statului au fost amenajate pentru irigat, în coo­perativele agricole, 81 000 de hectare, iar ca urmare a măsurilor luate în acţiunea de combatere a secetei au fost udate, prin soluţii provizorii, încă 71 000 de ha. In contextul acestor ample eforturi din partea statului, agricultura judeţului Dolj a cunoscut, de la an la an, o tot mai puternică extindere a bazei tehnico-ma­­teriale, bază care a creat posibilitatea ca ţăranii cooperatori să realizeze, chiar şi în condiţii climaterice defavorabile, sporuri însemnate la principalii indici ai producţiei agricole. Faptul că în cele nouă luni ale anului trecut avutul ob­ştesc al cooperativelor agricole de pro­ducţie din acest judeţ a crescut cu 68 milioane de lei e semnificativ din acest punct de vedere, dînd garanţia că an­gajamentele luate de ţăranii cooperatori din cîmpiile Doljului în vederea pro­ducţiei agricole a anului 1969 pot fi nu numai realizate, dar şi depăşite. Ajutorul puternic acordat de stat coo­perativelor agricole poate fi ilustrat, tot­odată, prin volumul sporit de credite puse la dispoziţia lor, prin specialiştii trimişi să lucreze în fiecare unitate a­­gricolă, prin asigurarea cantităţilor me­reu mai mari de seminţe şi material săditor, întreg acest sprijin generos şi sub­stanţial a dus la consolidarea economică a cooperativelor agricole, la sporirea ve­niturilor lor şi, implicit, a veniturilor membrilor cooperatori. în cuvîntarea rostită la recenta întîl­­nire a conducerii de partid cu preşedinţi ai cooperativelor agricole şi ai uniunilor cooperatiste judeţene, tovarăşul Nicolae Ceauşescu punea în evidenţă cîteva date esenţiale cu privire la creşterea ni­velului de viaţă al ţărănimii. Luînd ca bază de comparaţie anul 1965, putem constata că, în 1968, valoarea zilei muncă în cooperative s-a mărit de la 17 la 19 lei, iar veniturile băneşti obţinute de ţă­rănime din munca în cooperative au crescut de la 5,4 miliarde la 6 miliarde lei. în această perioadă, veniturile bă­neşti obţinute prin vînzarea produselor agricole pe piaţă au crescut de la 4 miliarde 350 de milioane la 5 miliarde 100 de milioane lei. Alţi indici ai ni­velului de trai al ţărănimii ne sunt daţi de faptul că în perioada 1962—1967 s-a construit la sate un număr de aproape 470 000 locuinţe, de creşterea numărului satelor electrificate de la 4 600 în 1962 la 9 200 în 1968, de sporirea numărului televizoarelor de la 5 652 în 1962 la 176 000 în 1968 etc. Pentru agricultură, ca şi pentru în­treaga economie, anul 1969 reprezintă un an hotărîtor în înfăptuirea obiective­lor planului cincinal. O succintă trecere în revistă a sarcinilor reieşite din acest plan aduce la ordinea zilei accelerarea creşterii producţiei de cereale şi de le­gume, dezvoltarea zootehniei, dublarea suprafeţelor irigate. In 1969, producţia globală agricolă va trebui să depăşea­scă cu circa 30 la sută realizările lui 1968 : aproape 15 milioane tone de ce­reale, circa 850 000 tone de floarea-soa­relui, 3,4 milioane tone de legume. In creş­terea animalelor, la bovine efectivul pla­nificat pentru 1969 va depăşi prevederile ultimului an al cincinalului. în sprijinul îndeplinirii acestor sarcini, statul nostru socialist va veni şi în con­tinuare cu un sprijin material de o deo­sebită valoare şi intensitate. Cifra de 15,5 miliarde lei — cifră care indică cheltuielile de la buget şi din resursele proprii ale unităţilor de stat şi coopera­tiste pentru nevoile agriculturii în 1969 — este, în acest sens, elocventă. Un puternic rol mobilizator în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan îl are întrecerea patriotică lansată de organi­zaţia judeţeană de partid Timiş, care a generat, în zilele de la sfîrşitul anului trecut şi începutul noului an, o vie efer­vescenţă creatoare în rîndul comunişti­lor, al tuturor lucrătorilor de pe ogoare, ducînd la depistarea de noi şi impor­tante rezerve de sporire a producţiei agricole, vegetale şi animale. Există, în anul 1969, toate posibilităţile pentru ca problemele complexe ale a­­griculturii să fie rezolvate în cele mai bune condiţii la nivelul organizatoric pe care-l incumbă, în ansamblul său, sta­diul la care a ajuns economia noastră. „Trebuie să înţelegem, tovarăşi — spu­nea tovarăşul Nicolae Ceauşescu la în­­tîlnirea conducerii de partid cu preşe­dinţi ai cooperativelor agricole şi ai uni­unilor cooperatiste judeţene — că atît ţă­rănimea, cît şi clasa muncitoare şi in­telectualitatea, numai acţionînd în direc­ţia dezvoltării continue a bazei materi­ale a societăţii, a ridicării neîntrerupte a nivelului producţiei, pot asigura înflo­rirea continuă a orînduirii noastre so­cialiste, ridicarea bunăstării întregului popor. Sînt încredinţat că ţărănimea cooperatistă va înfăptui ca şi pînă acum, neabătut, politica de dezvoltare a agri­culturii, va sprijini politica internă şi ex­ternă a partidului, aducîndu-şi contribu­ţia, alături de clasa muncitoare, la pro­gresul societăţii noastre socialiste“. GH. DINDERE preşedinte­le Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie — Dol| 1 : Perspectivă din secția bloc-aparataj. 2 : In intimitatea cabinetului tehnic. 3 : Examen de laborator. 4 : In sprijinul producției : calculatorul modern. 5 : Hala de finisare a locomotivelor. 6: In fabrica de aparataj. 7 : Standul de probe (detaliu). 8 : Moment definitoriu : verificarea per­formanțelor.

Next