Ramuri, 1972 (Anul 9, nr. 1-12)

1972-01-15 / nr. 1

2 • RAMURI • Flori şi peisaj este titlul unei noi expoziţii deschise recent în Sălile Centrului judeţean de îndrumare a creaţiei populare. Cele 47 de lucrări aparţin artiştilor amatori Tanţi Giulescu şi Gergetivina Petcu. • Cu prilejul noului an a fost inaugurat, în comuna Almăj, un modern cămin cultural care cuprinde ScHi de spectacole, bibliotecă, sală de lectură, sală de cinematograf. • Importante documente conţine noua monografie de 1 000 de pagini a comunei Castranova, care atestă lupta oamenilor de pe aceste locuri pentru libertate şi progres social. • In sălile Liceului „Tudor Arghezi“ a fost deschisă o expoziţie cu articole produse de elevi în atelierele-şcoală. • Etapa a II-a din cadrul Concursului şi festivalului rezervat brigăzilor artistice de agitaţie a avut loc pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Craiova. La concurs s-au prezentat 14 brigăzi din judeţul Dolj. • Cu piesa Miine va fi prea tîrziu de Ion Şeican, regizată de Ion Şerban. Căminul cultural din Işalniţa a participat la Festivalul de teatru scurt Zaharia Birsan, care a avut loc la sfîrşitul anului trecut, la Cluj. • Din iniţiativa secţiei de propagandă a Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. a avut loc la Craiova o consfătuire consacrată popularizării şi desfacerii cărţii la sate. Cu acest prilej au fost analizate o serie de aspecte privind difuzarea şi pătrunderea cărţii în general şi în special a cărţii social-politice în mediul rural. • Se continuă o frumoasă tradiţie a Universităţii populare din Craiova care prezintă frecvent lecţii model la Universităţile populare săteşti. Recent, la Mîrşani, a fost prezentată o asemenea lecţie cu tema: România în viaţa politică internaţională. • Cu prilejul Centenarului Pallady, criticul Raoul Şorban, şeful catedrei de Istoria artei de la Institutul de arte plastice „N. Grigorescu“, a vorbit despre opera şi activitatea lui Theodor Pallady. Cu această ocazie a avut loc la Muzeul de artă din Craiova şi un recital de poezie şi muzică susţinut de actori de la Teatrul Naţional şi elevi ai Liceului de muzică. • Un valoros concert de muzică românească au prezentat în sala Filarmonicii elevii Liceului de muzică şi arte plastice. Corul a interpretat cîntece de Radu Paladi şi Ion Chirescu, iar soliştii instrumentişti lucrări de Ciprian Porumbescu, George Enescu, Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Tudor Ceortea, Zeno Vancea. • în scurta vacanţă de iarnă, ansamblul folcloric „Doruleţul“ al Casei de cultură a studenţilor craioveni a efectuat un turneu la Iaşi. • La Universitatea din Craiova a avut loc a doua sesiune comună de comunicări ştiinţifice, în cadrul secţiei de aparate electrice, un colectiv format din conf. dr. ing. Sever Sontea, lector ing. E. Cernăianu şi lector ing. L. Firescu, a prezentat lucrarea . Criterii de încercare pentru contacte electrice bimetal folosite la întreruptoarele electrice. La secţia maşini şi transformatoare electrice au fost prezentate zece comunicări, iar în cadrul secţiei utilizările energiei electrice, opt. în cadrul acestei reuniuni ştiinţifice au fost prezentate 137 comunicări de o importanţă deosebită, care aduc o valoroasă contribuţie la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii româneşti. COMITETUL JUDEŢEAN DOLJ PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCARE SOCIALISTĂ NE PREZINTĂ... 4 La Comitetul judeţean Dolj pentru cultură şi educaţie socialistă, tovarăşul Florea Firan, preşedintele comitetului, a prezentat, recent, într-o conferinţă de presă — modalitate informaţională devenită, se pare, tradiţiei, Programiul anual privind activitatea ideologică, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, rezultat din documentele Plenarei din noiembrie 1971 a C.C. al P.C.R., precum şi din Programul de măsuri stabilit de plenara Comitetului judeţean Dolj al P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice. Se ştie, teoretic, ce înseamnă activitate culturală de masă şi nu de puţine ori am fost tentaţi să credem că totul se desfăşoară normal din moment ce formaţiile folclorice sau de teatru înregistrau succese de prestigiu pe scenele noastre sau la festivalurile internaţionale rezervate artei amatoare. Din totalitatea acţiunilor permanente preconizate, precum şi din cele care vor avea loc calendaristic, s-a configurat un program multilateral, realist, amănunţit şi lucid, menit să ofere un tablou pe cît de vast pe atît de interesant şi de divers. Pentru a nu repeta o mai veche* eroare, a uniformizării manifestărilor cultural-artistice * sau a celor cu caracter educativ, vor avea loc periodic sondaje de opinie iniţiate de sociologi, psihologi, profesori, economişti, în scopul desprinderii unor concluzii care să stea la baza viitoarelor activităţi cultural-educative capabile să dezvolte spiritul revoluţionar, sentimentele patriotice, dragostea faţă de muncă , să încurajeze şi, eventual, să reanime tradiţii populare dispărute, prin intermediul Simpozioanelor, ori al spectacolelor de amploare în intenţia de a incita creaţia spirituală locală. într-un limbaj concret, epurat de echivocuri, noul program readuce în actualitate vechea practică a monografiilor săteşti, multe din cele apărute pînă acum oferind documente unice prin valoarea lor. De asemenea, se preconizează extinderea patrimoniului muzeal sătesc, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, arhitectonice sau de artă plastică. Cu atît mai firesc ni s-a părut, deci, ca pe lîngă această grijă faţă de însemnele trecutului nostru să nu fie omise, ci, dimpotrivă, să se insiste în mai mare măsură asupra acelor mărturii documentare care atestă intrarea proletariatului de pe aceste locuri în arena politică a ţării. Sub egida Muzeului Olteniei, care întreţine numeroase relaţii cu instituţii similare din ţară, vor fi organizate în sălile caselor de cultură, căminelor culturale, cluburilor muncitoreşti expoziţii documentare itinerante pe tema : Mişca-rea muncitorească din Oltenia, Procesele luptătorilor comunişti din anii ilegalităţii, Internaţionalismul proletar, Eroii clasei muncitoare. Aceste manifestări muzeistice — adevărate sinteze ale unor momente din trecutul de luptă al comuniştilor din ţara noastră — vor precede şi se vor alătura cîtorva aniversări deosebit de importante pe care le vom sărbători anul acesta : Semicentenarul U.T.C., Un deceniu de agricultură cooperativizată, Un sfert de secol de la proclamarea Republicii etc. Aşa cum am menţionat, esen- V ...PROGRAMUL ANULUI 1972 « ţialul desprins din noul program este imprimarea continuităţii manifestărilor cu caracter educativ. O primă măsură care creează condiţii optime de desfăşurare a unui program permanent de activităţi cu caracter politic, etic şi estetic este introducerea principiului ciclului de conferinţe, simpozioane şi manifestări pe teme de actualitate imediată şi nu numai a celor cu caracter comemorativ, care, într-un trecut nu prea îndepărtat, nu depăşeau limitele unui act festiv consumat într-o singură zi. Vor fi folosite în acest sens ultimele noutăţi apărute în Editura politică, emisiunile de radio şi televiziune, presa. Evenimentele locale ocupă şi ele un loc distinct, cunoaşterea şi analizarea lor revenind staţiilor de radioamplificare, cinecluburilor, gazetelor de perete, brigăzilor artistice de agitaţie, expoziţiilor de fotografii şi chiar de artă plastică pe care le vedem tot mai des vernisate în ultima vreme. Lectorii locali vor fi sprijiniţi în vederea aprofundării teoretice a unor principii şi teze ale politicii partidului cum sunt : Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, Rolul partidului şi statului în etapa actuală, Structura de clasă a ţării noastre, Patriotism şi internaţionalism, Conştiinţă şi umanism socialist, înaltul democratism al orînduirii noastre, Dubla calitate a omului muncii în orînduirea socialistă ş.a. Ceea ce oferă noul program ţine în special de domeniul didactic, al pregătirii profesionale — dacă putem spune aşa—, şi în virtutea acestor nobile intenţii, în scurt timp, vor fi create pe lîngă cluburi, case de cultură, cămine culturale, biblioteci comunale cabinete de ştiinţe sociale înzestrate cu puncte de informare şi documentare pentru toate ramurile activităţii politico-educative. Există, se pare, puţine formaţii artistice care să fi părăsit scena concursurilordestinate spectacolelor de amatori fără să cucerească măcar una din distincţiileaflate în competiţie. Şi, totuşi, nu-i greu să ne dăm seama că depopularea căminelor culturale sau caselor de cultură s-ar datora, în parte, repetării pînă la saţietate a vechilor succese, care nu şi-au găsit înlocuitori decît pe puţine scene.. Reacţia nu s-a lăsat aşteptată. Centrul judeţean de îndrumare a creaţiei populareşi mişcării artistice de masă oferă permanent asistenţă pentru elaborarea repertoriilor care urmăresc, în principal, includerea în programe a unor lucrări de un bogat conţinut de idei, care să cultiveconvingeri şi sentimente patriotice, ataşament faţă de muncă, respect pentruvalorile noastre materiale şi spirituale, însprijinul acestor formaţii un rol important revine instituţiilor profesioniste de artă şi spectacol care sunt chemate să sprijine şi să îndrume direct formaţiileartistice de amatori. Teatrul Naţional, Filarmonica, Şcoala populară de artăşi Teatrul de păpuşi vor patrona numeroase ansambluri corale, teatrele amatoare extinzindu-şi totodată schimbul de formaţii şi numărul turneelor artistice chiarşi în alte localităţi din ţară. Acelaşi Centru urmăreşte permanentizarea unui ansamblu folcloric judeţean şi a altora similare în cîteva cămine şi case de cultură, iar instituţii profesioniste de spectacol vor organiza pe scenele amatorilor stagiuni permanente de teatru şi muzicale. Dar o mare noutate în activitatea artistică de spectacol este, se pare, viitoarea secţie de operetă, care, chiar din acest an, îşi anunţă prezenţa statornică, alături de Filarmonica din Craiova, prezenţă pe care o dorim durabilă. V. R Aron Aruneanu. Unirea—Dolj. Prea macabru şi nu cunoaşteţi ortografia. Constantin Basarab. Timişoara . Scrieţi : „Te voi aştepta fără aer pînă cînd pe stînca din vale / La miezul nopţii brazii se vor duela-n pumnale...“. Şi dacă, totuşi, nu va veni ? Haralambie Bodescu. Valea Poporului. Gorj. Se cere mai multă încordare intelectuală şi o exprimare adecvată. Ca exemplu de cum nu trebuie să scrieţi vă cităm strofa : „Surîzîndu-mi rotund, cu flux dăinuit / culege din mine nectarul superb,/ atras de speranţe pe prund potolit,/ abisul din suflet, durerea de nerv.“ Constantin Buimaci. Nedeia. Dolj. Rimaţi siderale cu astrale, viteză cu geneză, tăcerea cu durerea. Şi nu cunoaşteţi încă ortografia. Nicolae Bus. Prejmer. Braşov. Povestirile dumitale sunt dactilografiate agramat. La selecte şi vulgară, iar Vechea iubire în stil primitiv. Oana Chelaru. Bucureşti. Cităm din La curţile nopţii: „De departe glasul vîntului / Mi-a spus să mă întorc./ L-am ascultat şi fără să-l cuprind / Am continuat să torc un gînd / Undeva în larg,/ Sclipind scînteia celuilalt catarg./ Valurile cîntau cerului, / Cerurile răspundeau/ Şi eu iubeam colină pămîntului/ Neauzită încă la curţile nopţii./ Undeva, îngenuncheată spre apus/ Ţineam în mînă ghemul inimii/ Cu firul agăţat de stele/ Şi mă spovedeam... Lunii“. Deşi în manieră Blaga, la vîrsta pe care o aveţi, merge. Ioana Dinulescu, Craiova. Notaţii încă vagi în versuri adesea izbutite, cu unele imperfecţiuni („va să dur“, „ceaţa din răsar“). Reproducem Gest: „în somn tăiem lumină ' cu braţe/ngemănate' cînd , ne îneacă setea/ de întuneric cald/ de ce întindem curse' în care toamne cad?// ori numai ispitirea/ dorind-o împăcată' ne-ndepărtăm de gestul/ amar ca o iscoadă.“ Elisabeta I. Drăgan. Craiova, în Poarta sărutului sînt versuri în stilul penibilului cîntec de Alexandru Mandy. Finalul e comic : „Poarta aceea veche/ Pare astăzi alta/ Şi prin dînsa tinerii/ îşi găsesc chiar soarta.“ De fapt, „poarta“ aceea e un mic arc de triumf. Ion Alexandru Durac. Tîrgovişte. Versurile nu sînt rele, dar sînt cam banale. Să aşteptăm volumul la „Litera“. E.E. Text de romanţă : „Plîng. Plîng fără să vreau,/ Cu lacrimi de sare/ Născute din pămînt/ Şi din vuietul mării ..“ Gigi din Craiova : „Aş vrea să spun cuvinte dulci/ Dar gura mi-e amară,/ Nu vreau să fiu un ipocrit/ Ce sincer va să pară.“ Am luat notă că nu vă dedaţi la linguşiri. Mihai Gogoaşe. Craiova. E ceva în Tîrziu : „Pescăruşii ghem de spumă între apă şi cer. Marea agaţă de ţărm rochia albastră cutată de val.“ Marcel Groapă. Bucureşti. Nici nouă nu ni se pare faimoasă statuia cu pricina. E, vorba d-voastră, „slăbănoagă şi cam şuie“. Dan Lupescu. Craiova. Versuri uneori notabile, dar de cele mai multe ori fără , substanţă lirică. Ar trebui o organizare mai limpede a ideilor şi imaginilor. Reproducem ţărmului meu mă plec: „Lumina ne ţese spre neştiuta noapte mai cade o stea să ardă rănile toate —// necunoscute păsări trag cerul la edec, amar mă smulgdin valuri // ţărmului mă plec ...“. Octavian Ion Minea. Craiova. Imagini disparate, adunate la un loc fără o idee poetică: „Tropote instalate în tăiuşu zări (sic) / Dezgheţate umbre strivite la Parnas / Roaba nopţii luna rupe încet din glas/ Vijelie galbenă pe deasupra mării.“ Prozele sunt bizare, fals parabolice. Nicolae Nijibiţchi. Craiova. Să nu cutezi să-mi vii sună a tango. Mostră : „Ei" nu mai crede în nimic' Nici chiar că mai există : Totu-i grotesc ca un pitic / Şi negru ca Mefisto.“ Ana Omin. Pînă la un punct e bine ! „Ce iubeşti/ Te risipeşti Nici nu ştii ce mai gîndeşti. .. “ Dar mai departe nu merge (frumoşi rimai cu proşti, drag cu necaz etc.) C. Petrien. Loco. Proslăviţi pe Mihail Viteazul, dar în mod naiv : „Rămînea-va în veci slăvită' Gloria ta mare de nimenea ştirbită.“ Lelia Pîrgaru. Promiţătoare versuriledin Azi : „Existenţa ni se împarte/' între minus şi plus infinit./ Apele libertăţii s-au limpezit/ Şi s-au răsfirat undele in lumini' Nu mai aşteptăm nimic Amtrecut la faptă ./ Nebănuitul, mirificul vis se îndreaptă' Spre lumea aceasta deşantiere şi maşini.“ Gabriel Pompiliu. Vă aşteptăm pînă ce, furînd, veţi da de filon. Pînă atunci nu vă putem elibera „adeverinţă“ de poet. Tinel Gh. Popa. Măciuca-Vîlcea. Simplu pînă la simplism și banal. De vină e, probabil, vîrsta. Ion N. Popescu. Giurgiu. Ceea ce scrii dumneata nu e literatură. Badea Potîrniche. Rîmnicu Vîlcea. Povestirea Am crescut ca o buruiană nu einteresantă. Nu credem că va fi primită de editura „Ion Creangă“. I. Remer-Anselme. Bucureşti. Nu publicăm povestiri complicate fără indicarea surselor. .Nicolae Sîrbu. Sibiu. Versificaţie corectă, în limbaj desuet : „sărutări pe crinii dintre sini“, „copile albe ca razele pe sîni“ şi alte de acestea. Dinu Şerbănescu. Turnu Severin. Nu cunoşti ortografia, condiţie elementară, pentru a scrie. („Tu iei cu tine tot ceîntîlneşti în cale/ Iei bucuria vieţii...“). Red.