Ramuri, 1973 (Anul 10, nr. 1-12)
1973-01-15 / nr. 1
DIN CUPRINS: în paginile 4—5 : Marketingul şi psihologia socială de M. Baya şi D. Dabu în paginile 8—9 : V asile Pârvan de Grigore Traian Pop în pagina 11 : Cronica literară de Al. Piru în pagina 13 : Moartea unui poet ? de Ov. Ghidirmic în paginile 15—16 : Un oarecare Moliére de Marica Beligan Myswhki Tîrgu-Mureş PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I ANUL X • Nr. 1 (103) 15 IANUARIE 1973 APARE LUNAR 24 PAGINI • 3 LEI REVISTA DE CULTURA Casă din Gorj (Din albumul ,,Tezaur de arhitectură populară", în pregătire la Editura „Scrisul Românesc". Eficienţă şi responsabilitate idicarea eficienţei economice, în toate sectoarele activităţii productive, constituie un obiectiv strategic esenţial al dezvoltării economico-sociale a ţării noastre. De aceea, documentele Congresului al X-lea al partidului, documentele Conferinţei Naţionale din iulie 1972, precum şi alte documente de partid, care jalonează dezvoltarea economico-socială a României în etapa actuală şi în perspectivă, pun un accent deosebit pe ridicarea eficienţei economice, dezvăluind multiplele laturi ale acestui concept, sistemul de indicatori care oglindesc rezultatele obţinute pe această linie, căile şi mijloacele de ridicare a eficienţei economice. O contribuţie importantă la fundamentarea conceptului dinamic al eficienţei economice o aduc documentele Conferinţei Naţionale a partidului din iulie 1972. Astfel, în raportul prezentat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ridicarea eficienţei economice, cu toate implicaţiile ei practice, este abordată în strînsă legătură cu răspunderea cadrelor de conducere, de la toate nivelele economiei, pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale, umane şi financiare, de care dispun. „Ridicarea eficienţei activităţii economice — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — impune creşterea răspunderii cadrelor din economie, a tuturor colectivelor pentru buna gospodărire a fondurilor materiale şi financiare. Organele de conducere din întreprinderi, centrale, ministere, din toate unităţile socialiste au obligaţia să acţioneze cu fermitate pentru a asigura introducerea unui regim sever de economii, întărirea disciplinei de plan şi finaciare, înlăturarea pierderilor şi risipei, sporirea continuă a rentabilităţii şi, pe această bază, a veniturilor societăţii.“ La plenara C.C. al P.C.R., din noiembrie 1972, creşterea eficienţei economice este apreciată ca fiind problema centrală a planului pe 1973, ca şi a întregului cincinal, de a cărei soluţionare depinde accelerarea dezvoltării economiei româneşti. Pe această linie, sunt evidenţiate principalele direcţii ale gospodăririi, cu maximum de eficienţă, a fondurilor de producţie — fixe şi circulante — care să ducă la creşterea producţiei, a venitului net şi a beneficiilor la 1000 lei fonduri fixe. O cale importantă de ridicare a eficienţei economice o constituie reducerea costurilor de producţie şi a cheltuielilor materiale pe unitatea de produs. In cincinalul actual se prevede scăderea ponderii cheltuielilor materiale în produsul social de la 59,5 la sută, cît era în anul 1970, la 54,4 la sută în 1975, ceea ce se va concretiza în economii de circa 40 miliarde lei, sumă ce va contribui la sporirea substanţială a venitului naţional. Realizarea acestor sarcini necesită reducerea normelor de consum de materii prime şi materiale, reproiectarea produselor cu gabarite depăşite, îmbunătăţirea indicilor de folosire a capacităţilor de producţie, creşterea calităţii producţiei, accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor de producţie. Pentru anul 1973, se prevede ca nivelul cheltuielilor, la 1 000 de lei producţie marfă, să scadă în industria republicană la 830 Iei, faţă de 852 lei în 1972, ceea ce corespunde unei reduceri de 2,6 la sută. Ca efect al diminuării costurilor de producţie, se planifică un volum de economii de 13,5 miliarde Iei, faţă de 8,1 miliarde lei cît se stabilise în planul cincinal. Faţă de prevederile cincinalului, în 1973 se va înregistra un ritm superior de creştere şi un alt indicator al eficienţei economice reprezentat prin productivitatea muncii. Astfel, se preconizează ca productivitatea muncii, în planul pe 1973, să crească cu 9,1 la sută în industrie şi cu 7,0 la sută în construcţii. De asemenea, este de aşteptat ca anul 1973 să marcheze o îmbunătăţire radicală în sporirea rentabilităţii producţiei, în toate sectoarele de activitate. Pentru judeţul Dolj, abordarea conceptului de eficienţă, în strînsă legătură cu răspunderea cadrelor din economie pentru asigurarea unei activităţi calitative superioare, capătă o semnificaţie deosebită. Doljul reprezintă, în totalul pe ţară, 3,6 la sută din populaţie, 3,1 la sută din suprafaţa totală, 5,1 la sută din suprafaţa arabilă, 3,3 la sută din producţia industrială, 4,1 la sută din producţia agricolă, 4,0 la sută din fondurile fixe din industrie, 5,2 la sută din fondurile fixe din agricultură, 3,5 la sută din volumul total al investiţiilor etc. La sfîrşitul actualului cincinal, producţia industrială va spori cu 83,9 la sută faţă de 1970 şi va fi de 11,35 ori mai mare decît cea a anului 1960. Paralel, modernizării agriculturii i se acordă o atenţie sporită. Astfel, dacă în cincinalul 1961—1965 numai 21,7 la sută din totalul investiţiilor au fost orientate către agricultură, în actualul cincinal acest procent se ridică la 31,3 la sută. Planul pe 1973 prevede importante creşteri, faţă de realizările anului 1972. Astfel, se prevede o creştere cu 17,1 la sută la producţia globală, cu 18,6 la sută la producţia marfă fabricată, cu 12,3 la sută la productivitatea muncii, cu 55,5 la sută la livrările de mărfuri pentru export. De asemenea, sunt prevăzute importante măsuri pe linia reducerii cheltuielilor de producţie, a sporirii beneficiului şi rentabilităţii, a ridicării calităţii producţiei. Eficienţa economică în judeţul nostru, în acest an, va fi influenţată şi de produsele pentru export. Dar, unele unităţi din judeţul nostru nu s-au încadrat în sarcinile de reducere a cheltuielilor de producţie, ceea ce s-a reflectat în neîndeplinirea planului de beneficii. De asemenea, la sfîrşitul lunii octombrie 1972 mai existau 168 de produse nerentabile. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, industria Doljului, la recenta consfătuire de lucru de la Comitetul judeţean de partid, au fost stabilite măsurile necesare în vederea reducerii cheltuielilor de producţie şi a creşterii corespunzătoare a beneficiilor în anul 1973. Pornind de la concepţia unitară şi de perspectivă a partidului nostru asupra eficienţei economice şi căilor reducerii acesteia în etapa actuală, cadrele de conducere din unităţile economice şi organele de sinteză economică au datoria de a intensifica eforturile pe linia mobilizării tuturor rezervelor din economie, în aşa fel încît, la sfîrşitul anului 1973, indicatorii de eficienţă economică să poată înregistra creşteri corespunzătoare nivelului de înzestrare tehnică a locurilor de muncă. Totodată, trebuie mărită răspunderea cadrelor de conducere şi a tuturor lucrătorilor din unităţile productive pentru desfăşurarea unei activităţi care să asigure o eficienţă economică ridicată. „R“