Ramuri, 1973 (Anul 10, nr. 1-12)

1973-01-15 / nr. 1

DIN CUPRINS: în paginile 4—5 : Marketingul şi psihologia socială de M. Baya şi D. Dabu în paginile 8—9 : V asile Pârvan de Grigore Traian Pop în pagina 11 : Cronica literară de Al. Piru în pagina 13 : Moartea unui poet ? de Ov. Ghidirmic în paginile 15—16 : Un oarecare Moliére de Marica Beligan Myswhki Tîrgu-Mureş PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I ANUL X • Nr. 1 (103) 15 IANUARIE 1973 APARE LUNAR 24 PAGINI • 3 LEI REVISTA DE CULTURA Casă din Gorj (Din albumul ,,Tezaur de arhitectură populară", în pregătire la Editura „Scrisul Românesc". Eficienţă şi responsabilitate idicarea eficienţei economice, în toate sectoarele activităţii productive, constituie un obiectiv strategic esenţial al dezvoltării economico-sociale a ţării noastre. De aceea, documentele Congresului al X-lea al partidului, documentele Conferinţei Naţionale din iulie 1972, precum şi alte documente de partid, care jalonează dez­voltarea economico-socială a României în etapa actuală şi în perspectivă, pun un accent deosebit pe ridicarea eficienţei eco­nomice, dezvăluind multiplele laturi ale acestui concept, sistemul de indicatori care oglindesc rezultatele obţinute pe această linie, căile şi mijloacele de ridi­care a eficienţei economice. O contribuţie importantă la fundamentarea conceptului dinamic al eficienţei economice o aduc documentele Conferinţei Naţionale a par­tidului din iulie 1972. Astfel, în raportul prezentat de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ridi­carea eficienţei economice, cu toate impli­caţiile ei practice, este abordată în strînsă legătură cu răspunderea cadrelor de con­ducere, de la toate nivelele economiei, pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale, umane şi financiare, de care dispun. „Ridicarea eficienţei activităţii econo­mice — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — impune creşterea răspunderii cadrelor din economie, a tuturor colectivelor pen­tru buna gospodărire a fondurilor materi­ale şi financiare. Organele de conducere din întreprinderi, centrale, ministere, din toate unităţile socialiste au obligaţia să acţioneze cu fermitate pentru a asigura introducerea unui regim sever de econo­mii, întărirea disciplinei de plan şi finaci­are, înlăturarea pierderilor şi risipei, spo­rirea continuă a rentabilităţii şi, pe acea­stă bază, a veniturilor societăţii.“ La plenara C.C. al P.C.R., din noiem­brie 1972, creşterea eficienţei economice este apreciată ca fiind problema centrală a planului pe 1973, ca şi a întregului cin­cinal, de a cărei soluţionare depinde ac­celerarea dezvoltării economiei româneşti. Pe această linie, sunt evidenţiate principa­lele direcţii ale gospodăririi, cu maximum de eficienţă, a fondurilor de producţie — fixe şi circulante — care să ducă la creş­terea producţiei, a venitului net şi a bene­ficiilor la 1000 lei fonduri fixe. O cale importantă de ridicare a eficienţei eco­nomice o constituie reducerea costurilor de producţie şi a cheltuielilor materiale pe unitatea de produs. In cincinalul ac­tual se prevede scăderea ponderii cheltu­ielilor materiale în produsul social de la 59,5 la sută, cît era în anul 1970, la 54,4 la sută în 1975, ceea ce se va concretiza în economii de circa 40 miliarde lei, sumă ce va contribui la sporirea substanţială a venitului naţional. Realizarea acestor sarcini necesită re­ducerea normelor de consum de materii prime şi materiale, reproiectarea produ­selor cu gabarite depăşite, îmbunătăţirea indicilor de folosire a capacităţilor de pro­ducţie, creşterea calităţii producţiei, ac­celerarea vitezei de rotaţie a fondurilor de producţie. Pentru anul 1973, se prevede ca nivelul cheltuielilor, la 1 000 de lei producţie marfă, să scadă în industria republicană la 830 Iei, faţă de 852 lei în 1972, ceea ce corespunde unei reduceri de 2,6 la sută. Ca efect al diminuării cos­turilor de producţie, se planifică un vo­lum de economii de 13,5 miliarde Iei, faţă de 8,1 miliarde lei cît se stabilise în planul cincinal. Faţă de prevederile cincinalului, în 1973 se va înregistra un ritm superior de creştere şi un alt indicator al eficienţei economice reprezentat prin productivita­tea muncii. Astfel, se preconizează ca productivitatea muncii, în planul pe 1973, să crească cu 9,1 la sută în industrie şi cu 7,0 la sută în construcţii. De asemenea, este de aşteptat ca anul 1973 să marcheze o îmbunătăţire radicală în sporirea ren­tabilităţii producţiei, în toate sectoarele de activitate. Pentru judeţul Dolj, abordarea concep­tului de eficienţă, în strînsă legătură cu răspunderea cadrelor din economie pentru asigurarea unei activităţi calitative supe­rioare, capătă o semnificaţie deosebită. Doljul reprezintă, în totalul pe ţară, 3,6 la sută din populaţie, 3,1 la sută din su­prafaţa totală, 5,1 la sută din suprafaţa arabilă, 3,3 la sută din producţia indus­trială, 4,1 la sută din producţia agricolă, 4,0 la sută din fondurile fixe din indus­trie, 5,2 la sută din fondurile fixe din agricultură, 3,5 la sută din volumul total al investiţiilor etc. La sfîrşitul actualului cincinal, produc­ţia industrială va spori cu 83,9 la sută faţă de 1970 şi va fi de 11,35 ori mai mare decît cea a anului 1960. Paralel, modernizării agriculturii i se acordă o atenţie sporită. Astfel, dacă în cincinalul 1961—1965 numai 21,7 la sută din totalul investiţiilor au fost orientate către agricul­tură, în actualul cincinal acest procent se ridică la 31,3 la sută. Planul pe 1973 prevede importante creşteri, faţă de realizările anului 1972. Astfel, se prevede o creştere cu 17,1 la sută la producţia globală, cu 18,6 la sută la producţia marfă fabricată, cu 12,3 la sută la productivitatea muncii, cu 55,5 la sută la livrările de mărfuri pentru ex­port. De asemenea, sunt prevăzute impor­tante măsuri pe linia reducerii cheltuie­lilor de producţie, a sporirii beneficiului şi rentabilităţii, a ridicării calităţii pro­ducţiei. Eficienţa economică în judeţul nostru, în acest an, va fi influenţată şi de produsele pentru export. Dar, unele unităţi din judeţul nostru nu s-au încadrat în sarcinile de redu­cere a cheltuielilor de producţie, ceea ce s-a reflectat în neîndeplinirea planului de beneficii. De asemenea, la sfîrşitu­l lunii octombrie 1972 mai existau 168 de produse nerentabile. Pentru înlăturarea acestor neajunsuri, industria Doljului, la recenta consfătuire de lucru de la Comi­tetul judeţean de partid, au fost stabilite măsurile necesare în vederea reducerii cheltuielilor de producţie şi a creşterii corespunzătoare a beneficiilor în anul 1973. Pornind de la concepţia unitară şi de perspectivă a partidului nostru asupra eficienţei economice şi căilor reducerii acesteia în etapa actuală, cadrele de conducere din unităţile econo­mice şi organele de sinteză econo­mică au datoria de a intensifica eforturile pe linia mobilizării tuturor rezervelor din economie, în aşa fel încît, la sfîrşitul anului 1973, indicatorii de eficienţă eco­nomică să poată înregistra creşteri co­respunzătoare nivelului de înzestrare teh­nică a locurilor de muncă. Totodată, tre­buie mărită răspunderea cadrelor de con­ducere şi a tuturor lucrătorilor din uni­tăţile productive pentru desfăşurarea unei activităţi care să asigure o eficienţă eco­nomică ridicată. „R“

Next