Ramuri, 1984 (Anul 21, nr. 1-12)
1984-01-15 / nr. 1
O personalitate de excepţie (Continuare din pag. 1) rural-artistică şi ştiinţifică a judeţului au apărut şi s-au dezvoltat numeroase obiective de cea mai mare importanţă : întreprinderea de tractoare şi maşini agricole, întreprinderea de utilaj greu, întreprinderea de autoturisme de mic litraj „OLTCIT“ la Craiova ; fabrica de transformatoare mici Filiaşi ; întreprinderea de celule electrice prefabricate şi întreprinderea de piese turnate din Băileşti ; întreprinderea „Textila“; întreprinderea „Biosinteza“ şi Fabrica de zahăr din Calafat ; Universitatea şi Teatrul Liric , institute şi staţiuni de cercetare şi proiectare pe profile dintre cele mai diverse. In paralel, au fost extinse capacităţile unor unităţi şi a fost diversificată, în permanenţă, gama de produse. Aceste obiective, ca şi multe altele, probează convingător justeţea politicii partidului nostru de dezvoltare raţională, armonioasă, a tuturor judeţelor ţării, de introducere mai accelerată a noului în toate domeniile de activitate, precum şi ampla mobilizare a marelui potenţial uman de care dispunem la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea şi a hotărîrilor Conferinţei Naţionale din decembrie 1982, a indicaţiilor şi recomandărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul numeroaselor sale vizite de lucru efectuate la Craiova şi în Dolj. Putem spune, cu legitimă mîndrie şi aleasă recunoştinţă, că, din 1965, de cînd se află în fruntea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a aflat pe aceste mereu mai înfloritoare meleaguri doljene la punerea pietrei de temelie sau la darea în funcţiune a tuturor marilor obiective ctitorite, prin grija sa, pe parcursul întregii perioade. Ne sînt, încă, proaspete în gînd şi inimă preţioasele sale aprecieri şi recomandări date nouă, comuniştilor doljeni, oamenilor muncii din judeţ, cu prilejul vizitei de lucru din toamna anului trecut în unităţi energetice din Craiova, vizită care a dat un nou imbold activităţii de valorificare superioară a resurselor naturale, de identificare şi punere în exploatare a noi resurse, de a ne spori contribuţia la creşterea potenţialului energetic al ţării şi, prin aceasta, la asigurarea independenţei sale energetice. Acţionînd neabătut în spiritul analizei efectuate de secretarul general al partidului cu prilejul amintit, ţinînd necontenit seama de criticile aduse şi de indicaţiile date, comuniştii, oamenii muncii din Dolj şi-au intensificat eforturile, în toate domeniile şi sectoarele de activitate, pentru punerea în valoare a noi resurse naturale, pentru reducerea consumurilor de materii prime şi materiale, pentru economisirea energiei electrice şi termice, pentru ridicarea la o nouă calitate a întregii activităţi. Putem aprecia că şi în Dolj, ca şi în toată ţara, planul economic pe 1983 a fost realizat la principalii indicatori. Astfel, valoarea producţiei marfă industriale s-a ridicat la peste 26 768 milioane lei, iar cea a producţiei agricole la peste 9 298 mii tone. Exportate pe toate meridianele şi paralele globului, produsele realizate la Craiova şi în Dolj s-au bucurat şi se bucură de o frumoasă apreciere din partea partenerilor străini, ele fiind tot mai mult solicitate în ţări cu o bogată tradiţie în domeniile respective. Să mai notăm, pentru a avea o idee despre amploarea activităţii judeţului nostru, că, anul trecut, volumul total al investiţiilor s-a ridicat la peste 6 858 milioane lei. Craiova şi Doljul au dat, în 1983, ţării importante cantităţi de ţiţei şi gaz metan, de motoare electrice şi transformatoare, de aparataj electric de înaltă tensiune şi maşini-unelte de prelucrat metale, de utilaje tehnologice pentru metalurgie şi pentru chimie, prelucrare ţiţei şi celuloză hîrtie, de tractoare şi locomotive electrice, Diesel electrice şi Diesel hidraulice pentru linii magistrale, de îngrăşăminte chimice şi panouri mari din beton armat, de mobilier din lemn, de ţesături, de confecţii textile şi din înlocuitori, de pîine, uleiuri comestibile, zahăr, carne şi preparate din carne, lapte, produse lactate şi brînzeturi. Şi în acest an, al patrulea al actualului cincinal, an hotărîtor pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Naţională, în faţa comuniştilor, a întregului popor român stau, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul Nou, sarcini de cea mai mare importanţă, a căror îndeplinire va permite, la sfîrşitul actualului cincinal, trecerea României din rîndul ţărilor în curs de dezvoltare în rîndul acelora cu dezvoltare medie. Comuniştii, oamenii muncii din Dolj trebuie să realizeze o producţie marfă industrială cu 37,6 la sută mai mare decît în 1983, o producţie agricolă mai mare şi un volum de investiţii superior cu 13,5 la sută anului trecut. Intre altele, va trebui să producem cu 5 la sută mai multe transformatoare electrice de 0,25 kW şi peste, cu 15,7 la sută mai multe maşini-unelte de prelucrat metale prin aşchiere şi alte procedee de desprindere a metalului, cu 66,6 la sută mai multe utilaje tehnologice pentru chimie, prelucrare ţiţei şi celuloză hîrtie, cu 53,8 la sută mai multe autoturisme, cu 3,7 la sută mai multe ţesături, cu 3,1 la sută mai multe confecţii textile şi din înlocuitori, cu 15,6 la sută mai multe uleiuri comestibile, cu 5,2 la sută mai multă pîine, importante cantităţi de alte produse. Realizarea acestora va fi posibilă printr-o maximă mobilizare şi concentrare a tuturor energiilor materiale şi umane de care dispunem, printr-o mai hotărîtă aplicare a noului în toate sectoarele de activitate, prin valorificarea superioară a materiilor prime, materialelor şi energiei, printr-o nouă calitate a producţiei şi a muncii. Alături de întregul nostru popor, oamenii muncii din Dolj îşi vor intensifica eforturile pentru aplicarea hotărîrilor de partid şi a legilor ţării, a programelor adoptate de forumurile democraţiei socialiste, pentru a spori contribuţia judeţului nostru la dezvoltarea complexă, multilaterală a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Omagiindu-l pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, poporul român omagiază, de fapt, o personalitate de excepţie a lumii contemporane. OMAGIU PREŞEDINTELUI ŢĂRII Concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu despre implicarea ştiinţei şi tehnologiei în dezvoltarea social-economică a patriei noastre In concepţia secretarului general al partidului, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, despre problemele fundamentale ale construcţiei socialiste în ţara noastră ce remarcă, în mod deosebit, o atentă şi permanentă grijă pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice, premiză esenţială pentru continua perfecţionare şi modernizare a proceselor de producţie, pentru creşterea rolului ştiinţei în toate domeniile de activitate din patria noastră. Secretarul general al partidului a intuit, cu profunzime şi partinică responsabilitate, faptul că între învăţămînt-cercetare-proiectare şi producţie trebuie să existe o legătură indisolubilă, dinamică, ea constituindu-se într-un fundament solid pe care se clădeşte învăţămîntul modern românesc, cu precădere cel de profil tehnic, agricol şi economic, dar, evident, şi cu alte profile. Desigur, aria integrării în concepţia secretarului general al partidului este de largă cuprindere, ea circumscriindu-se întregului sistem de instruire şi de educare a tuturor membrilor societăţii româneşti contemporane. Cercetarea ştiinţifică românească se bazează pe temeinice tradiţii ; la edificarea ei stau eforturile unor generaţii de oameni de ştiinţă români patrioţi care au contribuit, în condiţiile grele, neprielnice dezvoltării ştiinţei şi tehnicii în regimul burghezo-moşieresc, la îmbogăţirea patrimoniului naţional de valori ştiinţifice, la creşterea prestigiului ştiinţei şi culturii româneşti peste hotare. Secretarul general al partidului sublinia într-una din magistralele sale cuvîntări referitoare la cercetarea ştiinţifică românească : „Oamenii de ştiinţă din ţara noastră sînt continuatorii unor vechi şi bogate tradiţii de gîndire şi creaţie ştiinţifică, ai unei valoroase moşteniri lăsate de iluştrii înaintaşi care au adus o contribuţie remarcabilă la îmbogăţirea tezaurului ştiinţei naţionale, inclusiv a celei universale. Aceste tradiţii constituie, fără îndoială, un motiv de mîndrie patriotică, dar, totodată, şi o obligaţie morală pentru oamenii de ştiinţă de azi, de a spori, prin activitatea lor, rolul ştiinţei în viaţa societăţii noastre, de a îmbogăţi prin realizări de înaltă valoare şi prestigiu patrimoniul ştiinţific naţional şi universal“. Intr-adevăr, secretarul general al partidului a cerut oamenilor de ştiinţă, cercetării ştiinţifice româneşti să se implice mai profund, cu mai mult curaj, în rezolvarea unor probleme de mare importanţă pentru progresul cunoaşterii umane, pentru creşterea calităţii producţiei, pentru realizarea de noi instalaţii de înaltă tehnicitate, de noi materiale, pentru valorificarea, cu indici superiori, a unor surse neconvenţionale de energie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ridicat la rang de imperativ major al cercetării ştiinţifice româneşti moderne posibilitatea pe care o are inteligenţa românească de a produce cel puţin tot atîtea valori de mare utilitate pentru economia şi cultura naţională ca şi cea de peste hotare. Secretarul general al partidului a sădit, a cultivat şi a stimulat încrederea în conştiinţa cercetătorilor români că ei pot face ca patria noastră să nu mai importe inteligenţă străină, că gîndirea şi creaţia autohtonă pot propulsa ştiinţa, tehnica şi tehnologia spre culmi spre care, în trecut, nu se putea aspira, că este posibilă o reală independenţă intelectuală şi de creaţie tehnico-ştiinţifică în România acestor ani. Intr-adevăr, şi în acest domeniu concepţia secretarului general al partidului a înlăturat, în mod argumentat, cu înţelepciune şi hotărîre, unele prejudecăţi datorită cărora activitatea proprie de cercetare ştiinţifică nu era apreciată la justa ei valoare, fiind considerată ca necompetitivă în raport cu alte pîrghii ale progresului economico-social şi cu activitatea tehnico-ştiinţifică din străinătate. In acelaşi sens, consecvent susţinător al promovării efortului naţional în toate domeniile, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fundamentat, de asemenea, necesitatea concentrării mijloacelor materiale şi a potenţialului nostru tehnico-ştiinţific, în special spre obiectivele de care depinde generarea şi dezvoltarea de soluţii proprii pentru problemele economiei şi societăţii. Secretarul general al partidului1 a arătat cît de greşită este părerea potrivit căreia importul de utilaje, maşini, procese tehnologice şi licenţe ne-ar scuti de cercetare, subliniind că o asemenea atitudine faţă de ştiinţă poate avea consecinţe grave, că ea determină rămînerea în urmă pe întregul tărîm al progresului, că ea frînează dezvoltarea economică şi socială a ţării, duce la dependenţa de străinătate. Un merit deosebit revine secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi în ceea ce priveşte stabilirea unui raport optim între cercetarea fundamentală şi cea aplicativă, între cercetarea prezentă şi cea de perspectivă. In acest sens, o idee călăuzitoare a programelor-directivă adoptate de cel de-al XII-lea Congres al partidului este aceea că „cercetarea trebuie orientată să meargă cu un pas înaintea practicii, să soluţioneze mai rapid nu numai problemele legate de înfăptuirea concretă a planului economic curent, ci să abordeze şi probleme noi, de perspectivă, pentru a oferi, printr-o rezervă corespunzătoare de soluţii, baza întocmirii viitoarelor planuri de dezvoltare economico-socială a patriei“ [1]. Secretarul general al partidului a fundamentat, într-o magistrală sinteză, la Congresul al XII-lea al partidului, funcţia esenţială a ştiinţei şi tehnologiei pentru întreaga dezvoltare social-economică a patriei în viitorii ani : „...Orientarea de bază a programului-directivă o constituie afirmarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate domeniile de activitate, creşterea rolului ştiinţei în modernizarea economiei naţionale, a întregii vieţi sociale, în conducerea societăţii, legarea tot mai strînsă a cercetării de producţie, accentuarea contribuţiei tehnico-ştiinţifice româneşti la progresul multilateral şi dinamic al ţării noastre, la îmbogăţirea tezaurului cunoaşterii universale, astfel încît deceniul următor să devină, cu adevărat, deceniul ştiinţei, tehnicii, calităţii şi eficienţei“. Şi în activitatea de cercetare ştiinţifică din Universitatea din Craiova, ctitorie a secretarului general al partidului, ideile sale de o inestimabilă valoare şi forţă mobilizatoare se află la temelia tuturor eforturilor pe care cadrele didactice şi studenţii le depun permanent, cu competenţă şi entuziasm, pentru a obţine rezultate de prestigiu pe planul cercetării fundamentale şi aplicative şi pentru a contribui şi în acest fel la permanentul progres al patriei noastre. România socialistă, prof. univ. dr. ing. Silviu Puşcaşu rectorul Universităţii din Craiova [11 „Personalităţi ale ştiinţelor naturii şi tehnicii“, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982. Pictură de N. Tonitza RAMURI nr. 1 (235) • 15 ianuarie 1984 , pagina 2