Realitatea Ilustrată, 1930 (Anul 4, nr. 154-178)

1930-01-09 / nr. 154

!) IANUARIE mo COMORILE AURITE DIN UR­ Gent ar ca bilet­e descoperiri ale relicvelor regale, în anticul oraș al Chaldeei, mai vechi, cu multe secole, decât faimosul mormânt al lui Tut-Ank-Amon O­ RICÂT de pasio­nante vor fi fost relicvele scoase la lumi­nă din mormântul rege­lui egiptean Tut-Ank-A­mon, descoperirile fă­cute de curând în Ur, vechiul oraş chaldean, cunoscut ca oraşul lui Abraham, sunt în une­le privinţe mult mai in­teresante. Un fapt surprinzător e acela, că în oraşul Ur, a existat o civilizaţie şi o cultură egală ba poa­te mai înaintată, decât cultura egipteană şi a­­ceasta cu mai multe se­cole înaintea Egiptului. De la Tut-Ank-Amon sunt vre-o 3300 de ani; în Ur însă, exista acum cincizeci de secole, o înaltă apreciere a artei, o industrie înaintată şi se făceau cercetări ar­­cheologice, cu mult in­teres şi pricepere. Viaţa Chaldeei de a­­cum 5000 de ani, con­­stitue pentru noi o epo­că antică şi nu putem concepe, cum ,pe inteli­genţii cetăţeni ai ve­chiului oraş, îi preocu­pau cercetările unor timpuri, mai vechi de­cât ei, astfel că mare fu surpriza exploratori­lor în serviciul expedi­ţiilor unite ale Universităţii din Pensylva­­nia şi Muzeului Britanic, descoperind în ve­chiul Ur un muzeu de antichităţi, în care au fost colecţionate specimenele unei cul­turi, dintr’o epocă cu mult mai veche, de­cât cea în care fuseseră colecţionate. Cea mai interesantă personalitate reve­lată de săpăturile din Ur, e fără îndoială regina Shubad. Era puternică, luxoasă, mi­lă și se credea frumoasă. In total, pare o figură mai pitorească, decât micul și pate­ticul faraon, Tut-Ank-Amon. O minunată reconstituire a capului regi­nei Shub­ad, a fost de curând făcută, cu a­­jutorul obiectelor găsite în mormântul său. De mare folos a fost mai ales, admirabila diademă de aur şi mărgele, despre care descoperitorul ei, scrie: «HIMMMH» „A fost găsită pe craniul reginei, în ca­mera de piatră. Deşi năpădită de pietriş, şi ţărână, fiecare şi-a păstrat poziţia în pământ, iar ordinea lor a putut fi observată cu atâta preciziune, încât o reconstituire a fost re­lativ simplă. Banda de aur, baza diademei, îşi menţi­nuse forma ovală şi pentru a fi scoasă din pământ, i s’au învelit marginile, cu făşii de hârtie gumată, împletite între ele. Acestea dădeau conturul perucii. Capul unui bivol bărbos, lucrat din aur, fixat la una din extremităţile cutiei de re­zonanţă, a lirei regale, cu­ care a dit posi­bilitate arheologilor, să reconstituiască mi­nunatul instrument. O nouă perucă, fu făcută după aceste di­mensiuni şi coafată în stilul ilustrat de ve­chile sculpturi Sumeriene”. Capul reginei a fost modelat pe tiparul craniului unei femei Sumeriene cam din a­­ceiaş epocă, aplicându-se trăsăturile în ceară, pe structura osoasă. Prin studiul proporţiilor reginei şi a fi­gurilor de femei din timpul său, se crede că portretul reginei, cu diadema regală, în ade­­văratele-i culori, a fost reconstituit cu o mi­nunată preciziune. MARCA MONDIALA ULTIMELE CREAT l-l) NI ARTISTICE SI SERVICII MODERNE Q­ s­ a «'0' & ,\­­C- ^\QaA vH V Lira regelui Mes-Kalam-Dug din Ur, făcută din nur şi ar­gint, cu care cântăreţii executau suveranilor, acum cincizeci de secole, compoziţii maestre. REALITATEA ILUSTRATA

Next