România Liberă, aprilie 1947 (Anul 5, nr. 811-830)
1947-04-02 / nr. 811
PAG. 2-a Mica Fâşie Pifu Dobrescu LOGODIŢI Bucureşti Aprilie 1947 LE^ 1 oo.o9o.ooo (una sută milioane) cine a găsit in noaptea de 27—28 Mariţia pierdută pe şoseaua Bucureşti—Piteşti este rugat să se gândeasca la Dumnezeu că e în joc viaţa unui om. Păgubaşul se striuende, nefiind banii lui. Cel puţin o parte din ei. Este rugat şi cel ce ştiu despre cine i-a găsit, dacă comunică va primi 20.000.000 lei recompensă şi mulţumire sufletească. Anunţaţi la ziar sau poliţia oraşului Piteşti. GREFA TRIB. ILFOV, Secia Vila c.c EXTRAS Now 7347 D-na Alina Nestorescu, prin petiţia înreg. la nr. 5448 din 17.3.1947, a cerut să se constate moartea prezumată a soţului său Dumitru Nestorescu, dispărut în războiu în zilua de 11 Mai. 1944, fost mobilizat la regimentul 33 Dorobanţi. Dosar No. 1050/947 Grefier, Indescifrabil MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea pentru constatarea commitţiunilor de naturalizare şi recunoaştere Dosar No. 125,Nat./1947 D. Iacob Pinchas Choitain, domiciliat in Bucureşti, Piaţa Cogălniceanu No. 3, a făcut cerere acestui minister pentru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este de profesiune comerciant, născut în comuna Adrianopol-Bulgaria, la data de 18 Mai 1890, de religiune mozaică, venit şi stabilit in ţară în anul 1921. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpinare, potrivit difcspoziţiunilor art. 20 din zisa lege. p. conformitate, Indescifrabil Gî’itsma WICTOWîA GORGOiA şs PROGRAM di* MUŞ|£-B4ALL CASA PR SETEMSEI SmJ i ETO-ROMANE (fest cinema FANTASIO) cr.ntinuarea marelui succes ii reprezentaţii ziUUtt dela 3 5 7 9 Parula Miron Georgel T'hoiu LOGODIŢI Bucureşti Aprilie 1947 “----- T'iea Moscovici Peon Herman CĂSĂTORIŢI 30 Martie 1947 Piatra N. ROMÂNIA Dosar No. Ca. 263/1946 ÎNŞTIINŢARE Noi, Paul Barbabeiu, preşedintele Curţii de Apel Deva, Văzând înaltul Decret No. 2375/1940, privitor la expropierea unor terenuri situate în comuna Mesteacăn, jud. Hunedoara," proprietatea locuitorilor Mates Ion, Barba Ioan si Sipos Adam lui Petru, cantorul, din comuna Mesteacănul jud. Hunedoara, si in conformitate cu disp. art. 72 al. II din legea de expropiere pentru utilitate publică, fixăm termen de judecată pe ziua de 22 Aprilie 1947, ora 8 a. m., şi chemăm pe sus numiţii proprietari să se prezinte pentru acest termen în faţa Curţii de Apel Deva, str. Regina Maria No. 25, etaj I, camera No 51, sub sancţiunile legale. Deva, la 3 Martie 1947. Grefier şef, Florea Ungureanu PARTIDUL COMUNIST ROMAÂN sa Secţiasmegi ds E adîuca Htse PoSiiâcă a Cîsmiteţiglicâ Crapîfîsfieâ Sala sjDALLES ’ ^ Migvcuts 2 ApHIie oHti3 ©s'cna 37s va vorbi d. prof. Mircea Itrucăr despre „Viata şi opera lipi BeethoweB’hw cis csoazia impSintrij 3 02© sum tóela maswrea marelui compozitor Bsz prograim, muzică d© Beeil's vere» INFORMAŢII Şcolara Ministerul Educaţiei Naţionale, aduce la cunoştinţa membrilor corpului didactic primar, că termenul pentru depunerea cererilor în vederea transferărilor ce se vor efectua pe anul şcolar 1947/948, se amână până la data de 30 Aprilie 1947. Diverse Ieri seară, din gara Mogoşoaia, au plecat primele două trenuri cu alimente din ajutorul dat de Anglia pentru Moldova. Unul din trenuri a fost îndrumat spre Galaţi iar celălalt spre Iaşi. Ambele trenuri sunt însoţite de delegaţii Misiunii Britanice in frunte cu d. general Greer, precum şi delegaţii ministerului Sănătăţii, Crucii Roşii române şi reprezentanţi ai presei. In programul de Joi 3 Aprilie a. c. Orchestra Soc. Radio prezintă un Festival de muzică rusească sub conducerea excelentului dirijor dr .prof. Antonin Ciolan. Se va executa uvertura la Prinţul Igor da Borodin simfonia 5 de Tchakovsky și Dansurile polovițiene de Borodin cu concursul corului Radio condus de D. Botez. ECONOMATUL ZâaraciMu nostril awâsufi mevoie cSe^ alimente pear tru ffijErowtsionsM"® tac B3 aști, roasă I®® te!* deîNmufeBri, cari pol să știe precare aliment© sa ©emuidé© tó© urgenții A&ninîstrației zsaruiul. NOIBHIIUIIH1 ■1 llilll li IUI — - „ M ~^ TM ECONOMII, FABRICI, ATELIERE, BHRTE, SALOPETE, CĂMĂȘI şi orice confecţiuni cnectcă rapid în cele mai avantajoase condiţiuni şi cu materialul clienţilor ..SPUS A MU XXITORILOR " Strada Culmea Veche No. 2 _____________ Tel. 5.84.49 inammá >m r ;<t. Căutăm Locomotivă Cfcreulațfis» 6® 13—S 6 tens Pliers Ş©—6® ©. P. EnsirteiwdS't ßa7© t?~r.~Zz> Sos. í;;R&ieÉr‘ Sales Vieteriel No. 63*69. (Urmare din pagina I-a) sumarului şedinţei precedente care Camera II aprobă. D. Vasile Modoran (PNŢ) adresează două comunicări d-lui ministru al Cultelor cu privire la situaţia preotului protopop David Bădărică din jud. Vlaşca şi alta relativ la abuzurile săvârşite de prof. I. DŞtefănescu. D. Vasile Tiroiu (PNL) face două comunicări: una cu privire la uzina electrică începută în oraşul Focşani, şi alta relativă la refacerea drumurilor naţionale şi judeţene din judeţul Putna. D. G. Gh. Vântu, ministrul Lucrărilor Publice, răspunzând acestor comunicări arată că guvernul a studiat problemele şi că vor fi rezolvate în cel mai scurt timp. D. Al. Alexandrini, ministrul Finanţelor, dă citire Mesagiilor Regale care însoţesc 11 proecte de lege. D. Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor, răspunzând unei comunicări a d-lui Achile Şaraga arată care au fost criteriile după care s’au fixat taxele ce se percep de către Oficiul Naţional de Turism. (R.) Nicolae Costea (Fr. Plug.) roagă pe d. ministru al Petrolului să urmeată două cisterne de petrol lampant pentru populaţia plăşii Beiuş jud. Bihor, necesar atât iluminatului cât şi pentru stăvilirea tifosului exnatematic. D. Const. Mitroiu ’ (Fr. Plug.) anunţă că deoarece n’a primit nici un rezultat la comunicarea făcută de d-sa acum două luni d-lui ministru al Educaţiei Naţionale cu privire la vânzarea căruţelor standard tip militar lucrate la Şcoalele de meserii din ţară, cere fixarea unei date pentru interpelare !). Lungu Ion (PNŢ) revine asupra comunicării pe care a făcut-o d-lui ministru al Educaţiei Naţionale cu privire la suspendarea inspectorului general şcolar Gavril Godeanu din jud. Dolj, care s’a făcut vinovat de luare de mită D. Miron Niculescu, subsecretar de stat la ministerul Educaţiei Naţionale, răspunzând arată că s’a dat ordin de suspendarea acelui inspector şcolar. Se intra apoi în ordinea de zi. La triera, după discuţii admite matoarele proecte de lege: pentru înfiinţarea conferinţei ele endocrinologie la Facultatea de Medicina din Bucureşti; pentru înfiinţarea unei catedre de biologie şi embriogeneză la Facultate de Medicină, din Iaşi; — pentru înfiinţarea unor catedre la Facultăţile de Medicină din Bucureşti şi Iaşi; — pentru înfiinţarea orchestrelor Filarmonice ale Banatului şi Olteniei; . . . . — pentru modificarea, decretului de lege nr. 499/1940, referitor la scutirea de impozite a vânzărilor şi schimburilor de ţiţei, gazolină şi gaze combustibile; — pentru modificarea şi complectarea Codului de procedură fiscală; — pentru majorarea cuantumului garanţiilor şi amenzilor prevăzute de unele articole din legea vămilor; — pentru majorarea şi desfiinţarea unor taxe şi impozite percepute la importul şi exportul mărfurilor; — pentru reducerea la o treime a cotei unificate ce se percepe la vămi la importul unor materii prime şi semifabricate, în vederea sporirii producţiei industriale de bază; — pentru deschiderea unor credite extraordinare; — pentru ratificarea majorării bugetului de venituri şi cheltuieli al Ligei Naţionale contra tuberculozei pe exerciţiul 1945/46, precum şi a viramentelor de credit, efectuate în acelaş buget şi pe acelaş exerciţiu; — pentru fixarea cheltuelilor prevăzute în bugetul Ligii Naţionale contra tuberculozei pe exerciţiul financiar 1946/47 — pentru ratificarea majorării bugetului de venituri şi cheltueli al Epitropiei Generale a Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi — pentru evaluarea şi fixarea veniturilor şi cheltuelilor prevăzute în bugetul Epitropiei Generale a Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi pe exerciţiul 1946/47; — pentru evaluarea veniturilor și fixarea cheltuelilor prevăzute în bugetul Regiei comerciale a atelierelor sanitare București pe anul 1946/47; — pentru ratificarea art. 4 al legii 311 din 1946, pentru amnestierea unor infracţiuni; — pentru amnistierea infracţiunilor prevăzute de Codul silvic; — pentru modificarea şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Şedinţa se ridică apoi la orele 24 anunţându-se şedinţa următoare pentru astăzi la orele 9.30 dimineaţa. Astăzi, zi de interpelări la Gismer. Aşa după cum s’a fixat, astăzi — Marţi — la Cameră şedinţa de, dimineaţă este rezervată interpelărilor. Vor fi prezenţi miniştrii cărora li s’au cerut zi de interpelare. Este mai mult ca sigur ca între două interpelări să fie luat în discuţie şi proectul de lege pentru modificarea, şi abrogarea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi salariilor. Consfătuira politică la Bccstistia d-Ss.Ji ds*. Groza Eri dimineaţă a avut loc, la locuinţa d-lui prim ministru Groza o consfătuire politică la care au participat, în afară de d-sa, d. Gh. Tătărescu, d. Gh. Gheorghiu-Dej, d- Al. Alexandrini, d-na Ana Pauker, d. Lotar Rădăceanu, d. Em. Bodnaraş şi Ion Gh. Maurer. începută la orele 10.30 consfătuirea a luat sfârşit la orele 15. pentru acelea privind satisfacerea altor obligaţiuni de Stat, ministerul Economiei Naţionale, subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Preţurilor, va putea hotărî aplicarea retroactivă a preţurilor. O comisiune formată din delegaţii ministerului Economiei Naţionale, subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Preţurilor, ai ministerului de Finanţe şi după caz, ai Instituţiunei sau autorităţii căreia i s’a făcut livrarea, va aviza asupra cererilor prezentate. Aplicarea retroactivă a preţurilor nu se va putea hotărî decât dacă prin această măsură se acoperă valorile de cost, plus cotele legale de beneficiu, ţinându-se seama de avansurile date în contul nouilor preţuri. Ministerul Economiei Naţionale subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Preţurilor, va putea hotărî deasemeni şi asupra cererilor de aplicare retroactivă a preţurilor pentru vânzările către întrepinderile particulare. Aplicarea dispoziţiunilor alineatului precedent este condiţionată de existenţa unei convenţiuni între părţi care să conţină clauze referitoare la retroactivitatea preţurilor. ART. 4. — încadrarea mărfurilor şi serviciilor, fie de serie, fie de comandă specia, din categoriile I, II, nr. IV, prev. de legea nr. 349 din 1945, va putea fi modificată de ministerul Economiei Naţionale, subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Preţurilor, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial. Pe aceiaşi cale se va putea stabili tehnica de formare a preţurilor, tarifelor şi salariilor. ART. 5. — Dispoziţiunile din orice legi generale sau speciale care acordă dreptul de a stabili preţuri pentru produse, mărfuri, tarife şi locaţiuni de serviciu, locaţii de bunuri sau servicii, altor instituţiuni, autorităţi sau organe, decât ministerul Economiei Naţionale, subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Preţurilor şi contravin dispoziţiunilor articolului 5, alineatul penultim şi ultim din legea nr. 351 din 1945, pentru reprimarea speculei ilicite şi a sabotajului economic, se abrogă. Consiliul Legislativ nu va putea lua în cercetare proecte de legi și regulamente care conţin dispoziţiuni privitoare la stabilirea de preţuri, salarii şi tarife, fără avizul prealabil al ministerului Economiei, subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Preţurilor. ART. 6. — Orice dispoziţiuni contrarii prevederilor legii de față sunt şi rămân abrogate. Ministrul economiei naționale, GHEORGHIU-DEJ pe urm 6 Ciocanul şi Carmen şi-au învins adversarii la zero Urmare din pagina la bucureşteni I au utilizat luptă energică şî plină de convingere, realizând cel n.. bun rezultat din carieră. Manieră cu care Ciocanul a dispus da CFR Timişoara este categorică Mai trebuie să provîzăm că feroviarii au fost sub aşteptări. l£3r cei doi pioni ai echipei, Reuter şi Ritter, s’au comportat şi ei slab. In căzut acesta victoria eslte deplin justificată REZULTATUL: Ciocanul — CFR Timişoara 0—08__01 AU MARCAT: Bartha (m. 12); Horvath (m. 20); Hoeflîng (m. 40 şi 58) Moisescu (m. 07) şi Woroncovvsky (t» ECHIPELE CIOCANUL: Lăzăreanu, Teodorescu Ambrii, Smîlovîci;Woroncovsky, Popa; Bartha; I-Iorvath; I-Ioefling, Moisescu, Nacin CPR-TIMIŞOARA: Ciopragă, Barna, Rodsanu, Raniţă, Szalokî; Ritter; Covaci; Marian; Reuter; AvaSîltchîoaieî- S’au remarcat în ordine, dela Ciocanul, Moisescu, Horvath; Woroncowsky, Hosfiing, Teodorescu şi Lăzăreanu, iar dein CFR-Timişoara: Ritter, Rodeanu şi Cioproagă. Mai semnalăm că CFF a ratat un 11 inst-u l şi a pierdut cel puţin o ocazie sigură, în care Reuter a iris fulgerător, dar în barăIn celela de partide din ţară s’au înregistrat rezultatele de mai jos: CLUJ „U“—Juventus S—1 (2—1) REŞIŢA: Oieîu!—Ferar 0—9 Tg. MUREŞ:IŢA—Dermagant 5—2 (1_2) ORADEA: Libertatea—F C. Craîova 9—9 (4—0) PETROŞANI: După aceste materiurî, clasamentul a luat Următoare,înfăţişare: 1 ITA 1714 21 07:21 30 2 CFR. Buc 1710 34 43:16 23 3. „U" 1710 25 49:21 22 4 Juventus 1711 06 42:25 22 5 CFR. T 17 9 35 35:33 21 6- Carmen " 17 9 2 6 56:29 20 7- Cfccenul 17 9 2 6 44:25 20 8. Ferar 17 8 3 6 29:17 19 9- Libertatea 17 8 27 39:36 13 10 Otelul 174 4 9 27:49 1 11 Jiul 17 4 310 24:48 11 12. Dermagant 17 5 111 35:53 11 13 Prahova 17 2 115 11:745 14. F. C. Craiova 17 2 015 16:724 Máksál L|9pes©is RQMUL VALABÎL Azi 1 Aprilie 1947 este valabilă prima jumătate a bonului nr. 221 pentru una raţie de 200 gr. mălaî. Miercuri 8 Aprilie 1947 este valabilă a doua jumătate a bonului nr. 281 pentru una raţie de 200 gr. mălai. ROMÂNIA LIBERA LEDEIS PENTRU STABILIREA PRETURILOR, TARIFELOR §I SALARIILOR VOTATĂ ERI IN CAMERĂ ART. 1. — La data intrării în vigoare a prezentei Ieri se abrogă: irispozițiunile aplicabile autorității în drept a stabili preturile, tarifele si salariile, precum si cele aplicabile producătorilor industriali, referitoare la fixarea definitivă a preţurilor, tarifelor şi salariilor şi la inter-reţuirea de a le majora din oficiu sau la cerere, cuprinse în articolele 3, 4 şi 5 ale legii nr. 349 din 3 Mai Î.945, pentru reglementarea regimului preţurilor şi circulaţiei mărfurilor, precum şi în art. 3, alin. ultim şi articolul 7, al legii nr. 67 din 15 Februarie 1940, pentru modificarea şi completarea unor dispoziţiuni ale legii nr. 349 din 1645. ART. 2: — Ministerul Economiei Naţionale, subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Preţurilor, va putea stabili prețurile produselor și mărfurilor aflate în stoc la prada, catarii industriali și la comercianţi. ART. 3. — Prețurile, tarifele și salariile stabilite de ministerul Economiei Naționale, subsecretariatul de Stat al Comerțului și Prețurilor, vor intra în vigoare potrivit dispoziţiunilor art. 33, alineatul 1 din legea nr. 343 din 1345. Pentru livrările efectuate către instituțuimile publice sau de utilitate publică, civile sau militare, fie pentru produse sau mărfuri necesare acoperirii nevoilor acestora, AL IMPORTANT MAREŞALULUI TITO BELGRAD, 31 (Rador). — Corespondentul Agenţiei FRANCE PRESSE transmite: Mareşalul Tito a făcut un important expozeu de politică externă în faţa Adunării Naţionale iugoslave. Declarând la început că Iugoslavia a semnat tratatul de pace cu Italia pentru a evita noui cauze de disensiune cu ea şi pentru a ameliora relaţiile economice dintre cele două ţări, mareşalul Tito a trecut la problema Austriei, spunând că „chestiunea Carintiei nu va fi retrasă de pe ordinea de zi, atâta vreme cât nu va fi rezolvată conform drepturilor Iugoslaviei”. Referindu-se la spinoasa problemă a ajutorului cerut de Iugoslavia Statelor Unite, mareşalul Tito a denunţat campania tendenţioasă deslănţuită în acest caz în America. „Dacă Germania primeşte grâu — a spus mareşalul Tito — de ce Iugoslavia să nu primească? Nu am cerut niciodată pomană nimănui, ci numai ajutorul la care credem că avem dreptul.” Oratorul a respins apoi acuzaţiile aduse de Grecia împotriva vecinilor săi în Consiliul de Securitate şi a explicat că „relaţiile dintre Grecia şi Iugoslavia s-au înrăutăţit când Grecia a devenit o jucărie în mâinile altor puteri”. Mareşalul Tito a salutat apoi relaţiile excelente care există între Iugoslavia şi Albania, Cehoslovacia, Polonia şi România. Cât priveşte Bulgaria, raporturile au fost stingherite până acum de situaţia internaţională a acestei ţări, dar vor fi consolidate după intrarea în vigoare a tratatului de pace. SPANIA REDEVINE MONARHIE LONDRA, 1 (Radio). — Generalul Franco a anunţat aseară că Spania va deveni monarhie. Un decret rege în acest sens va îi prezentat spre aprobare Cortesunilor. Generalii! Franco va îi şef al statului şi preşedinte a! Consiliu- Sul de regenţă. Să înfiinţează un Consiliu de regență compus din preşedintele Cortesurilor, Cardinalul primat al Spaniei, şeful Marelui stat major, preşedintele Tribunalului suprem şi un consilier ales d© Cortesuri. UNITATEA IN MOSCOVA, 31 (Kador). — Corespondentul Agenţiei FRANCE PRESSE comunică: Consiliul miniştrilor de externe, în şedinţa de Luni dimineaţa, sa ocupat de chestiunile privitoare la unitatea economică şi la reparaţiile din partea Germaniei. f). Bevin a distribuit un memoriu expunând principiile politice şi economice ce trebue să prezideze la organizarea Germaniei în cea de-a doua fază a perioadei de control, adică după Conferinţă. Principiile politice sunt cele pe care d. Revin le-a expus săptămâna trecută. Principiile economice sunt următoarele: „Puterile de ocupaţie vor avea drept scop să completeze eliminarea potenţialului de război german, să facă Germania în stare să repare stricăciunile, pricinuite aliaţilor, să efectueze orice altă restabilire a economiei ei, care se va dovedi necesară. Expunerea generel&flaun IVzarsfto în 81 A luat apoi cuvântul generalul Marshall, secretarul departamentului de stat nordanerican, care a spus : „Există numeroase puncte cu privire la care suntem toţi de acord în a le socoti ca fiind principial de dorit. Suntem de acord ca resursele germane să fie puse în comun şi repartizate în mod echitabil, ca să existe un plan de export şi import; suntem de acord asupra necesităţii de a se supune re-,sursele germane legii germane. rpvÂHT#'iiA O MOSCOVA, 31 (Rador) — Corespondentul Agenţiei REUTER comunică: In şedinţa de Luni a Consiliului miniştrilor de externe, după d. Bevin, generalul Marshall şi dl Bidault, ultimul a luat cuvântul d. Molotov, ministrul afacerilor străine al Uniunii Sovietice. Intr'o lungă cuvântare, el s'a ocupat In special de observaţiile făcute de generalul Marshall. El a spus că împărtăşeşte părerea generalului Marshall că aliaţii trebue să plătească sold şi nu repede şi că aliaţii nu trebue să reducă valoarea acordului de la Potsdam şi să-l facă să semene doar cu un acrod pe hârtie.■ Dar, cu privire la majoritatea chestiunilor ridicate de generalul Marshall - adăugat d. Molotov — drepturile legale ale Uniunii Sovietice nu trebue uitate. Soluţia trebue să fie ceva concret şi nu vag sau general. Uniunea Sovietică şi Statele Unite privesc chestiunea reparaţiilor din punct de vedere diferite. Statele Unite nu au fost ocupate. Drepturile Uniunii Sovietice se bazează pe acordurile dela Yalta şi Potsdam. El socoteşte că declaraţia după care acordul de la Potsdam ar fi înlocuit acordul dela Yalta este arbitrară. După părerea sovietică, principiul operaţiilor din producţia curentă a fost confirmat asupra faptului ca cărbunii, energia şi oţelul german să fie supuse unui consiliu economic şi în fine, asupra faptului ca planul privitor la nivelul de producţie industrială să fie revizuit. Dar mai trebue să căutăm acordul cu privire la mijloacele de a înfăptui unitatea politică şi economică şi trebue să cădem de acord asupra creerii unor agenţii centrale germane, asupra stabilirii şi atribuţiilor unui guvern provizoriu, asupra libertăţii de mişcare în ce priveşte ideile, persoanele şi mărfurile, asupra suprimării barierelor dintre zone, asupra repartizării şi asupra împărţirii deficitului temporar. Prinstul ele vedere francez Preşedintele şedinţei a dat apoi cuvântul d-lui Bidault, care a spus: „Cele trei probleme — nivelul industriei, reparaţiile şi unitatea economică — sunt legate şi trebue să primească o soluţie de ansamblu, 4M! MOLOTOV le Potsdam. D. Ihmotov a desminţit Cu tote că suverul sovietic ar dori să reducă actualul nivel al rariilor din Germania El doreşte să sporească atât importul cât şi exportul, astfel încât reparaţiile să poată fi accelerate şi Uniunea Sovetică este dispusă să lucreze cu celelalte puteri la problema albm-Piață. El a subliniat că respinge orice decarații dup care Uniunea Sovietică ar dori să reducă alocațiile de hrană din Germania. R. Molotov a fost de acord că este necesară o hotărîre raidă cu privire la nivelul industriei pentru Germania. Uniunea Sovietică, America şi Braniţa Şi-au expus părerile dar ele n n cunoaşte nici acum păreme Statelor Unite. ..Dacă ni ceţurile industriei şi producţiei ar fi ridicate contribuebili englezi şi alţii ar jpot trebui să poarte o povară ce ar trifui să fie pe seama germanilor“, a spus el. Nici n parse’zil c, răspundere din Uniunea Sovietică — a declarat p. Molotov — lui vren o rupere în bucăţi a Germaniei După aceasta, la propunerea generalului Marshall, Consiliul a hotărât să se întrunească mâine într’o şedinţă „restrânsă’ pentru a continua discuțiile cu privire la unitatea economică. . --------5——-------------------— ECONOMICĂ A GERMANIEI HMSram SE EXTEME Miercuri 2 Aprilie 1947 LONDRA, 1 (Radio). — Noui manifestaţii contra reducerii raţiilor alimentare s’au înregistrat ori în mai multe localităţi din Ruhr. La Krefeld, 10.000 de muncitori au demonstrat pe străzile oraşului. La Dortmund, 2000 de mineri au refuzat să reînceapă Se va declara GREVĂ GENERALĂ IN RUHR? lucrul, cerând raţii mai mari pentru familiile lor. Din cauza grevelor, producţia cărbunelui în regiunea Ruhr a scăzut ori cu 7000 tone faţă de aceiaşi zi din săptămâna trecută. Sunt temeri că in cursul acestei săptămâni se va proclama greva generală în minele din Ruhr. Societate Naţională de Editură şi Arta Grafice „DACIA TRAIANA” Bucuriei Str. Sărindar No. 5—7—9. (Tel. 384.30), înmatr. sub No. 16.942 Reg.