România Liberă, aprilie 1947 (Anul 5, nr. 811-830)

1947-04-02 / nr. 811

PAG. 2-a Mica Fâşie Pifu Dobrescu LOGODIŢI Bucureşti Aprilie 1947 LE^ 1 oo.o9o.ooo (una sută milioane) cine a găsit in noaptea de 27—28 Mariţia pier­dut­ă pe şoseaua Bucureşti—Piteşti este rugat să se gândeasca la Dumnezeu că e în joc viaţa unui om. Păgubaşul se striuen­de, ne­­fiind banii lui. Cel puţin o parte din ei. Este rugat şi cel ce ştiu despre cine i-a găsit­, dacă comunică va primi 20.000.000 lei recompensă şi mulţumire sufletească. Anunţaţi la ziar sau poliţia o­­raşului Piteşti. GREFA TRIB. ILFOV, Sec­ia Vil­a c.c EXTRAS Now 7347 D-na Alina Nestorescu, prin petiţia înreg. la nr. 5448 din 17.3.1947, a cerut să se constate moartea prezum­ată a soţului său Dumitru Nestorescu, dispă­rut în războiu în zilua de 11 Mai. 1944, fost mobilizat la regimentul 33 Doro­banţi. Dosar No. 1050/947 Grefier, Indescifrabil MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea pentru constatarea comm­i­­t­ţiunilor de naturalizare şi recunoaştere Dosar No. 125,Nat./1947 D. Iacob Pinchas Choitain, domiciliat in Bucureşti, Piaţa Cogălniceanu No. 3, a făcut cerere acestui­ minister pen­tru a i se acorda cetăţenia română. Prin cerere petiţionarul arată că este de profesiune comerciant, născut în co­muna Adrianopol-Bulgaria, la­ data de 18 Mai 1890, de religiune mozaică, ve­nit şi stabilit in ţară în anul 1921. Conform art. 19 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă întâmpi­nare, potrivit difcspoziţiunilor art. 20 din zisa lege. p. conformitate, Indescifrabil Gî’itsma WICTOWîA GORGOiA şs PROGRAM di* MUŞ|£-B4ALL CASA PR SETEMSEI SmJ i ETO-ROMANE (fest cinema FANTASIO) cr.ntinuarea marelui succes ii reprezentaţii ziUUtt dela 3 5 7 9 Parula Miron Georg­el T'h­oiu LOGODIŢI Bucureşti Aprilie 1947­­ “----- T'iea Moscovici Peon Herman CĂSĂTORIŢI 30 Martie 1947 Piatra N. ROMÂNIA Dosar No. Ca. 263/1946 ÎNŞTIINŢARE Noi, Paul Barbabeiu, preşedintele Curţii de Apel Deva, Văzând înaltul Decret No. 2375/1940, privitor la expropierea unor terenuri situate în comuna Mesteacăn, jud. Hu­nedoara," proprietatea locuitorilor Mates Ion, Barba Ioan si Sipos Adam lui Pe­tru, cantorul, din comuna Mesteacănul jud. Hunedoara, si in conformitate cu disp. art. 72 al. II din legea de exp­ro­­piere pentru utilitate publică, fixăm termen de judecată pe ziua de 22 Apri­lie 1947, ora 8 a. m., şi chemăm pe sus numiţii proprietari să se prezinte pen­tru acest termen în faţa Curţii de Apel Deva, str. Regina Maria No. 25, etaj I, camera No 51, sub sancţiunile legale. Deva, la 3 Martie 1947. Grefier şef, Florea Ungureanu PARTIDUL COMU­NIST ROMAÂN sa Secţiasmegi ds E adîuca H­tse PoSiiâcă a Cîsmite­­ţiglicâ Crapîfîsfieâ Sala sjDALLES ’ ^ Migvcuts 2 ApHIie oHti3 ©s'cna 37s va vorbi d. prof. Mircea Itrucăr despre „Viata şi opera lipi Beeth­oweB’hw cis csoazia impSintrij 3 02© sum tóela maswrea marelui compozitor Bsz prograim, muzică d© Beeil­'s vere» INFORMAŢII Şcolara Ministerul Educaţiei Naţionale, adu­ce la cunoştinţa membrilor corpului di­dactic primar, că termenul pentru de­punerea cererilor în ved­erea transferă­rilor ce se vor efectua pe anul şcolar 1947/948, se amână până la data de 30 Aprilie 1947. Diverse Ieri seară, din gara Mogoşoaia, au­ plecat primele două trenuri cu alimente din ajutorul dat de Anglia pentru Mol­dova. Unul din trenuri a fost îndrumat spre Galaţi iar celălalt spre Iaşi. Ambele trenuri sunt însoţite de de­­legaţii Misiunii Britanice in frunte cu d. general Greer, precum şi delegaţii ministerului Sănătăţii, Crucii Roşii ro­mâne şi reprezentanţi ai presei. In programul de Joi 3 Aprilie a. c. Or­chestra Soc. Radio prezintă un Festival de muzică rusească sub conducerea excelen­tului dirijor dr .prof. Antonin Ciolan. Se va executa uvertura la Prinţul Igor da Borodin simfonia 5 de Tcha­kovsky și Dansurile polovițiene de Borodin cu con­cursul corului Radio condus de D. Botez. ECONOMATUL ZâaraciMu nostril awâsufi mevoie cSe^ alimente pear tru ffijErowtsionsM"® tac B3 aști, roasă I®® te­!* deîNm­ufeBri, cari pol să știe precare aliment© sa ©emuidé© tó© urgenții A&ninîstrației zsaruiul. N­OIBHIIUIIH1 ■1 llilll li IUI — - „ M ~^ TM ECONOMII, FABRICI, ATELIERE, BHRTE, SALOPETE, CĂMĂȘI şi orice confecţiuni cnect­că rapid în cele mai avantajoase condiţiuni şi cu materialul clienţilor ..SPUS A M­U XXITORILOR " Strada Culmea Veche No. 2 _____________ Tel. 5.84.49 inammá >m r ;<t. Căutăm Locomotivă Cfcreulațfis» 6® 13—S 6 tens Pliers Ş©—6® ©. P. EnsirteiwdS't ßa7© t?~r.~Zz> Sos. í;;R&ieÉr‘ Sales Vieteriel No. 63*69. (Urmare din pagina I-a) sumarului şedinţei precedente care Camera II aprobă. D. Vasile Modoran (PNŢ) adre­sează două comunicări d-lui minis­tru al Cultelor cu privire la situa­ţia preotului protopop David Bădă­­rică din jud. Vlaşca şi alta relativ la abuzurile săvârşite de prof. I. D­­Ştefănescu. D. Vasile Tiroiu (PNL) face două comunicări: una cu privire la uzi­na electrică începută în oraşul Foc­­şani, şi alta relativă la refacerea drumurilor naţionale şi judeţene din judeţul Putna. D. G. Gh. Vântu, ministrul Lu­crărilor Publice, răspunzând aces­tor comunicări arată că guvernul a studiat problemele şi că vor fi rezolvate în cel mai scurt timp. D. Al. Alexandrini, ministrul Fi­nanţelor, dă citire Mesagiilor Re­gale care însoţesc 11 proecte de lege. D. Octav Livezeanu, ministrul In­formaţiilor, răspunzând unei comu­nicări a d-lui Achile Şaraga arată care au fost criteriile după care s’au fixat taxele ce se percep de că­tre Oficiul Naţional de Turism. (R.) Nicolae Costea (Fr. Plug.) roa­gă­ pe d. ministru al Petrolului să ur­meată două cisterne de petrol lampant pentru populaţia plăşii Beiuş jud. Bihor, necesar atât ilu­minatului cât şi pentru stăvilirea tifosului exnatematic. D. Const. Mitroiu ’ (Fr. Plug.) a­­nunţă că deoarece n’a primit nici un rezultat la comunicarea făcută de d-sa acum două luni d-lui mi­nistru al Educaţiei Naţionale cu privire la vânzarea căruţelor stan­dard tip militar lucrate la Şcoale­­le de meserii din ţară, cere fixarea unei date pentru interpelare !). Lungu Ion (PNŢ) revine asu­pra comunicării pe care a făcut-o d-lui ministru a­l Educaţiei Naţio­nale cu privire la suspendarea in­spectorului general şcolar Gavril Godeanu din jud. Dolj, care s’a fă­cut vinovat de luare de mită D. Miron Niculescu, subsecretar de stat la ministerul Educaţiei Na­ţionale, răspunzând arată că s’a dat ordin de suspendarea acelui inspec­tor şcolar. Se intra apoi în ordinea de zi. La triera, după discuţii admite matoarele proecte de lege: pentru înfiinţarea conferinţei ele endocrinologie la Facultatea de Medicina din Bucureşti; pentru înfiinţarea unei catedre de biologie şi embriogeneză la Fa­cultate de Medicină, din Iaşi; — pentru înfiinţarea unor cate­dre la Facultăţile de Medicină din Bucureşti şi Iaşi; — pentru înfiinţarea orchestrelor Filarmonice ale Banatului şi Olte­niei; . . . . — pentru modificarea, decretului de lege nr. 499/1940, referitor la scu­­tirea de impozite a vânzărilor şi schimburilor de ţiţei, gazolină şi gaze combustibile; —­ pentru modificarea şi complec­­tarea Codului de procedură fiscală; — pentru majorarea cuantumului garanţiilor şi amenzilor prevăzute de unele articole din legea vămi­lor; — pentru majorarea şi desfiinţa­rea unor taxe şi impozite percepu­te la importul şi exportul mărfu­rilor; — pentru reducerea la o treime a cotei unificate ce se percepe la vămi la importul unor materii pri­me şi semi­fabricate, în vederea sporirii producţiei industriale de bază; — pentru deschiderea unor credi­te extraordinare; — pentru ratificarea majorării bugetului de venituri şi cheltuieli al Ligei Naţionale contra tubercu­lozei pe exerciţiul 1945/46, precum şi a viramentelor de credit, efectua­te în acelaş buget şi pe acelaş exer­­ciţiu; — pentru fixarea cheltuelilor pre­­văzute în bugetul Ligii Naţionale contra tuberculozei pe exerciţiul fi­nanciar 1946/47 — pentru ratificarea majorării bugetului de venituri şi cheltueli al Epitropiei Generale a Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi — pentru evaluarea şi fixarea ve­niturilor şi cheltuelilor prevăzute în bugetul Epitropiei Generale a Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi pe exerciţiul 1946/47; — pentru evaluarea veniturilor și fixarea cheltuelilor prevăzute în bugetul Regiei comerciale a atelie­relor sanitare București pe anul 1946/47; — pentru ratificarea art. 4 al le­gii 311 din 1946, pentru amnestierea unor infracţiuni; — pentru amnistierea infracţiu­nilor prevăzute de Codul silvic; — pentru modificarea şi abroga­­rea unor dispoziţiuni referitoare la stabilirea preţurilor, tarifelor şi sa­lariilor. Şedinţa se ridică apoi la orele 24 anunţându-se şedinţa următoare pentru astăzi la orele 9.30 dimi­neaţa. Astăzi, zi de interpelări la Gismer. Aşa după cum s’a fixat, astăzi — Marţi — la Cameră şedinţa de, di­mineaţă este rezervată interpelări­lor. Vor fi prezenţi miniştrii cărora li s’au cerut zi de interpe­lare. Este mai mult ca sigur ca între două interpelări să fie luat în dis­cuţie şi proectul de lege pentru mo­­dificarea, şi abrogarea unor dispo­­ziţiuni referitoare la stabilirea pre­ţurilor, tarifelor şi salariilor. Consfătuira politică la Bccstistia d-Ss.Ji ds*. Groza Eri dimineaţă a avut loc, la lo­cuinţa d-lui prim ministru Groza o consfătuire politică la care au participat, în afară de d-sa, d. Gh. Tătărescu, d. Gh. Gheorghiu-Dej, d- Al. Alexandrini, d-na Ana Pauker, d. Lo­tar Rădăceanu, d. Em. Bod­­naraş şi Ion Gh. Maurer. începută la orele 10.30 consfătui­rea a luat sfârşit la orele 15. pentru acelea privind satisfacerea altor obligaţiuni de Stat, ministerul Economiei Naţionale, subsecretaria­­tul de Stat al Comerţului şi Preţu­rilor, va putea hotărî aplicarea re­troactivă a preţurilor. O comisiune formată din delega­­ţii ministerului­ Economiei Naţiona­le, subsecretariatul de Stat al Co­merţului şi Preţurilor, ai minister­ului de Finanţe şi după caz, ai In­­stituţiunei sau autorităţii căreia i s’a făcut livrarea, va aviza asupra cererilor prezentate. Aplicarea retroactivă a preţurilor nu se va putea hotărî decât dacă prin această măsură se acoperă va­lorile de cost, plus cotele legale de beneficiu, ţinându-se seama de a­­van­surile date în contul nouilor preţuri. Ministerul Economiei Naţionale subsecretariatul de Stat al Comer­ţului şi Preţurilor, va putea hotărî deasemeni şi asupra cererilor de a­­plicare retroactivă a preţurilor pen­­tru vânzările către întrepinderile particulare. Aplicarea dispoziţiunilor alinea­tului precedent este condiţionată de existenţa unei convenţiuni între părţi care să conţină clauze referi­toare la retroactivitatea preţurilor. ART. 4. — încadrarea mărfurilor şi serviciilor, fie de serie, fie de comandă specia, din categoriile I, II, nr. IV, prev. de legea nr. 349 din 1945, va putea fi modificată de ministerul Economiei Naţionale, subsecretariatul de Stat al Com­er­­ţului şi Preţurilor, prin deciziuni publicate în Monitorul Oficial. Pe aceiaşi cale se va putea stabili tehnica de formare a preţurilor, ta­rifelor şi salariilor. ART. 5. — Dispoziţiunile din ori­ce legi generale sau speciale care acordă dreptul de a stabili preţuri pentru produse, mărfuri, tarife şi locaţiuni de serviciu, locaţii de bu­­nuri sau servicii, altor instituţiuni, autorităţi sau organe, decât minis­terul Economiei Naţionale, subse­cretariatul de Stat al Comerţului­ şi Preţurilor ş­i contravin dispoziţiu­­nilor articolului 5, alineatul penul­tim şi ultim din legea nr. 351 din 1945, pentru reprimarea speculei i­­licite şi a sabotajului economic, se abrogă. Consiliul Legislativ nu va putea lua în cercetare proecte de legi și regulamente care conţin dispoziţi­­uni privitoare la stabilirea de pre­ţuri, salarii şi tarife, fără avizul prealabil al ministerului Economi­ei, subsecretariatul de Stat al Co­­merţului şi Preţurilor. ART. 6. — Orice dispoziţiuni con­trarii prevederilor legii de față sunt şi rămân abrogate. Ministrul economiei naționale, GHEORGHIU-DEJ pe urm 6 Ciocanul şi Carmen şi-au învins adversarii la zero Urmare din pagina l­a­ bucureşteni­ I au utilizat luptă energică şî plină de convingere, realizând cel n­.. bun rezultat din carieră. Manieră cu care Ciocan­ul a dispus da CFR Timişoara este categorică Mai trebuie să provîzăm că feroviarii au fost sub aşteptări. l£3r cei doi pioni ai­ echipei, Reuter şi Ritter, s’au com­portat şi ei slab. In căzut acesta victoria eslte deplin justificată REZULTATUL: Ciocanul — C­FR Timişoara 0—0­­8__01 AU MARCAT: Bartha (m. 12); Hor­vath (m. 20); Hoeflîng (m. 40 şi 58) Moisescu (m. 07) şi Woroncovvsky (t»­ ECHIPELE CIOCANUL: Lăzăreanu, Teodor­escu Amb­rii, Smîlovîci;­­Woroncov­sky, Popa; Bartha; I-Iorvath; I-Ioefling, Moisescu, Nacin CPR-TIMIŞOARA: Ciopragă, Barna, Rodsanu, Raniţă, Szalokî; Ritter; Co­vaci; Marian; Reuter; AvaSîltchîoaieî- S’au remarcat în ordine, dela Cioca­nul, Moisescu, Horvath; Woroncowsky, Hosfiing, Teodorescu şi Lăzăreanu, iar dein CFR-Timişoara: Ritter, Rodeanu şi Cioproa­gă. Mai semnalăm că CFF­ a ratat un 11 inst-u l şi a pierdut cel puţin o ocazie si­gură, în care Reuter a iris fulgerător, dar în bară­In celela d­e partide din ţară s’au în­registrat rezultatele de mai jos: CLUJ „U“—Juventus S—1 (2—1) REŞIŢA: Oieîu!—Ferar 0—9 Tg. MUREŞ:­IŢA—Dermagant 5—2 (1­_2) ORADEA: Libertatea—F C. Craîova 9—9 (4—0) PETROŞANI: După aceste materiurî, clasamentul a luat Următoare,înfăţişare: 1 ITA 1714 21 07:21 30 2 CFR. Buc 1710 34 43:16 23 3. „U" 1710 25 49:21 22 4 Juventus 1711 06 42:25 22 5 CFR. T 17 9 35 35:33 21 6- Carmen " 17 9 2 6 56:29 20 7- Cfccenul 17 9 2 6 44:25 20 8. Ferar 17 8 3 6 29:17 19 9- Libertatea 17 8 27 39:36 13 10 Otelul 174 4 9 27:49 1­ 11 Jiul 17 4 310 24:48 11 12. Dermagant 17 5 111 35:53 11 13 Prahova 17 2 115 11:745 14. F. C. Craiova 17 2 015 16:724 M­­áksál L|9pes©is RQMUL VALABÎL Azi 1 A­prilie 1947 este valabilă prima ju­mătate a bonului nr. 221 pentru una raţie de 200 gr. mălaî. Miercuri 8 Aprilie 1947 este valabilă a doua jumătate a bonului nr. 281 pentru una raţie de 200 gr. mălai. ROMÂNIA LIBERA LEDEIS PENTRU STABILIREA PRETURILOR, TARIFELOR §I SALARIILOR VOTATĂ ERI IN CAMERĂ ART. 1. — La data intrării în vi­goare a prezentei Ieri se abrogă: irispozițiunile aplicabile autorității în drept a stabili preturile, tarifele si salariile, precum si cele aplica­bile producătorilor industriali, refe­­ritoare la fixarea definitivă a pre­ţurilor, tarifelor şi salariilor şi la inter-r­eţu­irea de a le majora din oficiu sau la cerere, cuprinse în ar­ticolele 3, 4 şi 5 ale legii nr. 349 din 3 Mai Î.945, pentru reglementarea regimului preţurilor şi circulaţiei mărfurilor, precum şi în art. 3, alin. ultim şi articolul 7, al legii nr. 67 din 1­5 Februarie 1940, pentru modi­ficarea şi completarea unor dispo­­ziţiuni ale legii nr. 349 din 1645. ART. 2: — Ministerul Economiei Naţionale, subsecretariatul de Stat al Comerţului şi Preţurilor, va pu­tea stabili prețurile produselor și mărfurilor aflate în stoc la prada, catarii industriali și la comercianţi. ART. 3. — Prețurile, tarifele și salariile stabilite de ministerul E­­conomiei Naționale, subsecretaria­tul de Stat al Comerțului și Prețu­rilor, vor intra în vigoare potrivit dispoziţiunilor art. 33, alineatul 1 din legea nr. 343 din 1345. Pentru livrările efectuate către instituțuimile publice sau de utili­tate publică, civile sau militare, fie pentru produse sau mărfuri necesa­re acoperirii nevoilor acestora, AL IMPORTANT MAREŞALULUI TITO BELGRAD, 31 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei FRANCE PRESSE transmite: Mareşalul Tito a făcut un im­portant expozeu de politică externă în faţa Adunării Naţionale iugo­slave. Declarând la început că Iugo­slavia a semnat tratatul de pace cu Italia pentru a evita noui cauze de disensiune cu ea şi pentru a ame­liora relaţiile economice dintre cele două ţări, mareşalul Tito a trecut la problema Austriei, spunând că „chestiunea Carintiei nu va fi re­trasă de pe ordinea de zi, atâta vreme cât nu va fi rezolvată con­form drepturilor Iugoslaviei”. Referindu-se la spinoasa proble­mă a ajutorului cerut de Iugoslavia Statelor Unite, mareşalul Tito a de­nunţat campania tendenţioasă des­­lănţuită în acest caz în America. „Dacă Germania primeşte grâu — a spus mareşalul Tito — de ce Iugoslavia să nu pri­mească? Nu am cerut nicio­dată pomană nimănui, ci nu­mai ajutorul la care credem că avem dreptul.” Oratorul a respins apoi acuzaţiile aduse de Grecia împotriva vecini­lor săi în Consiliul de Securitate şi a explicat că „relaţiile dintre Gre­cia şi Iugoslavia s-au înrăutăţit când Grecia a devenit o jucărie în mâi­nile altor puteri”. Mareşalul Tito a salutat apoi re­laţiile excelente care există între Iugoslavia şi Albania, Cehoslova­cia, Polonia şi România. Cât pri­veşte Bulgaria, raporturile au fost stingherite până acum de situaţia internaţională a acestei ţări, dar vor fi consolidate după intrarea în vi­goare a tratatului de pace. S­PANIA REDEVINE MONARHIE LONDRA, 1 (Radio). — Gene­ralul Franco a anunţat aseară că Spania va deveni monarhie. Un decret rege în acest sens va îi prezentat spre aprobare Cortesu­­nilor. Generalii! Franco va îi şef al statului şi preşedinte a! Consiliu- Sul de regenţă. Să înfiinţează un Consiliu de regență compus din preşedintele Cortesurilor, Cardi­­nalul primat al Spaniei, şeful Ma­relui stat major, preşedintele Tri­bunalului suprem­ şi un consilier ales d© Cortesuri. UNITATEA IN MOSCOVA, 31 (K­ador). — Co­respondentul Agenţiei FRANCE PRESSE comunică: Consiliul miniştrilor de externe, în şedinţa de Luni dimineaţa, sa ocupat de chestiunile privitoare la unitatea economică şi la repara­ţiile din partea Germaniei. f). Bevin a distribuit un memo­riu expunând principiile politice şi economice ce trebue să prezideze la organizarea Germaniei în cea de-a doua fază a perioadei de control, adică după Conferinţă. Principiile politice sunt cele pe care d. Revin le-a expus săptămâna trecută. Prin­cipiile economice sunt următoarele: „Puterile de ocupaţie vor avea drept scop să completeze elimina­rea potenţialului de război german, să facă Germania în stare să repare stricăciunile, pricinuite aliaţilor, să efectueze orice altă restabilire a e­­conomiei ei, care se va dovedi ne­cesară. Expunerea generel&flaun IVzarsfto în 81 A luat apoi cuvântul generalul Marshall, secretarul departam­entu­­lui de stat norda­nerican, care a spus : „Există numeroase puncte cu privire la care suntem toţi de acord în a le socoti ca fiind principial de dorit. Suntem de acord ca resursele germane să fie puse în comun şi reparti­zate în mod echitabil, ca să existe un plan de export şi im­port; suntem de acord asupra necesităţii de a se supune re-,­sursele germane legii germane. rpvÂHT#'iiA O MOSCOVA, 31 (Rador) — Cores­pondentul Agenţiei REUTER comunică: In şedinţa de Luni a Consiliului mi­niştrilor de externe, după d. Bevin, generalul Marshall şi dl Bidault, ulti­mul a luat cuvântul d. Molotov, minis­trul afacerilor străine al Uniunii Sovie­­tice. Intr'o lungă cuvântare, el s'a ocupat In special de observaţiile făcute de ge­neralul Marshall. El a spus că împărtă­şeşte părerea generalului Marshall că aliaţii trebue să plătească sold şi nu repede şi că aliaţii nu trebue să reducă valoarea acordului de la Potsdam şi să-l facă să semene doar cu un acrod pe hârtie.­­■ Dar, cu privire la majoritatea chestiu­nilor ridicate de generalul Marshall - adăugat d. Molotov — drepturile legale ale Uniunii Sovietice nu trebue uitate. Soluţia trebue să fie ceva concret şi nu vag sau general. Uniunea Sovietică şi Statele Unite privesc chestiunea reparaţiilor din punct de vedere diferite. Statele Unite nu au fost ocupate. Drepturile Uniunii Sovietice se ba­zează pe acordurile dela Yalta şi Pots­dam. El socoteşte că declaraţia după care acordul de la Potsdam ar fi înlocuit acordul dela Yalta este arbitrară. După părerea sovietică, principiul ope­raţiilor din producţia curentă a fost confirmat asupra faptului ca cărbunii, e­­nergia şi oţelul german să fie supuse unui consiliu economic şi în fine, asupra faptului ca planul privitor la nivelul de producţie industrială să fie revizuit. Dar mai trebue să căutăm acor­dul cu privire la mijloacele de a înfăptui unitatea politică şi econo­mică şi trebue să cădem de acord asupra creerii unor agenţii centrale germane, asupra stabilirii şi atri­buţiilor unui guvern provizoriu, a­­supra libertăţii de mişcare în ce priveşte ideile, persoanele şi mărfu­rile, asupra suprimării barierelor dintre zone, asupra repartizării şi asupra împărţirii deficitului tem­porar. Prinstul ele vedere francez Preşedintele şedinţei a dat apoi cuvântul d-lui Bidault, care a spus: „Cele trei probleme — nivelul industriei, reparaţiile şi unitatea e­­conomică — sunt legate şi trebue să primească o soluţie de ansamblu, 4M! MOLOTOV le Potsdam. D. Ihm­otov a desminţit Cu tote că su­verul sovietic ar dori să reducă ac­tualul nivel al rariilor din Germania El doreşte să sporească atât importul cât şi exportul, astfel încât reparaţiile să poată fi accelerate şi Uniunea So­­v­etică este dispusă să lucreze cu ce­lelalte puteri la problema alb­m­­-Piață. El a subliniat că respinge orice de­­ca­rații dup care Uniunea Sovietică ar dori să reducă alocațiile de hrană din Germania. R. Molotov a fost de acord că este necesară o hotărîre rai­­dă cu privire la nivelul industriei pentru Germania. Uniunea Sovietică, America şi Braniţa Şi-au expus părerile dar el­e n n cu­noaşte nici acum părem­e Statelor Unite. ..Dacă ni ceţurile industriei şi pro­ducţiei ar fi ridicate contribuebili­ englezi şi alţii ar jpot trebui să poarte o povară ce ar trif­ui să fie pe seama germanilor“, a spus el. Nici n parse’zil c, răspundere din Uniunea Sovietică — a declarat p. Mo­lotov — lui vren o rupere în bucăţi a Germaniei După aceasta, la propunerea gene­ralului Marshall, Consiliul a hotărât să se întrunească mâine într’o şedinţă „restrânsă­’ pentru a continua discu­țiile cu privire la unitatea economică. . --------5——-------------------— ECONOMICĂ A GERMANIEI HMSram SE EXTEME Miercuri 2 Aprilie 1947 LONDRA, 1 (Radio). — Noui manifestaţii contra redu­cerii raţiilor alimentare s’au înregistrat ori în mai multe localităţi din Ruhr. La Krefeld, 10.000 de mun­citori au demonstrat pe stră­zile oraşului. La Dortmund, 2000 de mi­neri au refuzat să reînceapă Se va declara GREVĂ GENERALĂ IN RUHR? lucrul, cerând raţii mai mari pentru familiile lor. Din cauza grevelor, produc­­ţia cărbunelui în regiunea Ruhr a scăzut ori cu 7000 tone faţă de aceiaşi zi din săptă­mâna trecută. Sunt temeri că in cursul a­­cestei săptămâni se va pro­clama greva generală în mi­nele din Ruhr. Societate Naţională de Editură şi Arta Grafice „DACIA TRAI­A­NA” Bucuriei Str. Sărindar No. 5—7—9. (Tel. 3­84.30), înmatr. sub No. 16.942 Reg.

Next